O bikăimos le Iudeiengo.
1 Ta kadea, manuša, orsao avesa tu, kai, krisînis avrăs, našti bidošavesa tu; kă anda e buti kă krisînis avrăs, došaves tu korkoŕo; anda kă tu, kai krisînis avrăs, kărăs sa kodola butea.
2 Jeanas, ande čeačimaste, kă e kris le Devllesti pa kola kai kărăn kadalendar butea, sî orta le čeačimasa.
3 Thai pateas tu, manuša, kai krisînis kolen kai kărăn kadalendar butea, thai save i tu kărăs le, kă skăpisarăsa la krisatar le Devllehkăreatar?
4 Or desrigate tu le bravalimata le lašimahkă, dimahkă thai o lunjearimos Lehkă răbdimatahko? Či dikhăs tu kă o lašimos le Devllehko anel tu koa kăimos?
5 Ta, le baŕîmasa te illehko, kai či kamel te kăil pe, tides tukă ăkh mandin xolleati andoa des la xolleako thai le sîkaimahko la krisati orta le Devllesti,
6 kai dela sako iekhăs pala lehkă kărimata.
7 Thai kadea, dela e čivava e vešniko kolengă so, anda o kărdimos le mištimahko, roden e slava, e pativ thai o bimullimos;
8 thai dela xolli thai merimos kolengă so, andoa duxo la čiungarako, den pe parpale katoa čeačimos thai ašunen o bezexalimos.
9 Nasul thai tidimos avela pa or sao sufleto manušehko kai kărăl o nasul: anglal poa Iudeo, pala kodea poa Greko.
10 Slava, pativ thai pačea avela kadea pa or sao kărăl o mištimos: anglal poa Iudeo, pala kodea poa Greko.
11 Kă angloa Dell nai sîkado o mui le manušehko.
12 Sa kukola kai bezexardine bi la lekrisako, xasaona bi krisako; thai sa kukola kai bezexarde la krisasa, avena krisînime palai kris.
13 Anda kă na kukola kai ašunen e Kris, sî bibezexarde angloa Dell, ta kukola kai pherăn e kris kadea, avena dinde bibezexale.
14 Kana le Neamurea, barem kă nai le krisa, kărăn andai godi sar sî le butea la Krisakă, anda kadea on, kai na le kris, sî pehkă korkoŕo kris;
15 thai on čeačiaven kă e buti la Krisati sî ramome ande lengo illo; anda kă anda kadea buti del duma e godi lendi thai le gîndurea lengă, kai or došaven pe or bidošaven pe maškar lende.
16 Thai e buti kadea dičiola pe ando des kana, pala e LašiVestea mîŕî, o Dell krisînila, ando Isuso Kristoso, le butea le garade le manušengă.
Le Iudeia našti bidošaven pe.
17 Tu, kai bušos Iudeo, kai nikrăs tu pe khă Kris, kai lăudis tu le Devllesa tirăsa,
18 kai prinjeanes o kamimos Lehko, kai jeanes te kărăs alosardimos maškar le butea, anda kă san sîkado palai Kris;
19 tu, kai destubaro kă san o phiraitorii le koŕăngo, e lumina kolendi kai sî ando tuneriko,
20 o dimosphendimatăngo kolengo bigodeako, o sîkaitorii kolengo bijeangline anda kă ande Kris sî tu o ortomos le prinjeaimahko pherdo thai le čeačimahko;
21 kadea tu, kai sîkaves avrăn, tut orta či sîkaves tu? Tu, kai desduma: „te na čiorăs, čiorăs?
22 Tu kai phenes: „te na kărăn kurvărăšia,” kurvis? Tu, savehkă sî tukă skîrba le idolea, čiorăs lengă temple?
23 Tu, kai des tu fala la Krisasa, či des patiu le Devlles andoa ušteaimos kadala Krisako?
24 Kă „andai doši tumari sî prasamno o Anau le Devllehko maškar le Neamuri, pala sar sî ramome.
O čeačio šindimosroata.
25 O šindimosroata, biathaimahko, sî lašo, kana pherăs e Kris; ta kana ušteaves e Kris, o šindimosroata arăsăl nešindimosroata.
26 Kadea kana, bišindoroata arakhăl le mothodimata la Krisakă, lehko bišindimosroata či dinela pe lehkă o sar khă šindimosroatako?
27 Kukoa bišindoroata andoa kărdimos, kai pherăl e Kris, či došavela tu o tut, kai ušteaves la, barem kă sî tu e slova la Krisati thai o šindimosroatako?
28 Iudeo nai kukoa kai sîkadeol Iudeo avreal kă sî Iudeo; šindimosroata nai kukoa kai sî dinoavreal, ando mas.
29 Ta Iudeo sî kukoa kai sî Iudeo andral; thai šindimosroata sî kukoa le illehko, ando duxo, na ande slova; kă kadalestar Iudeo ankalavel pehkă e lauda na katal manuši, ta kata o Dell.
Nimeni nu este nevinovat
1 De aceea, omule, tu care îl judeci pe altul, oricine ai fi, nu poţi să te dezvinovăţeşti cu nimic, fiindcă atunci când îl judeci, pe tine însuţi te condamni, pentru că tu, cel care judeci, faci aceleaşi lucruri. 2 Noi ştim că judecata lui Dumnezeu împotriva celor care săvârşesc asemenea lucruri este după adevăr. 3 Şi tu, omule, care îi judeci pe cei ce fac aceste lucruri, însă tu faci la fel, crezi oare că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? 4 Sau dispreţuieşti bogăţia bunătăţii, a îngăduinţei şi a răbdării Lui? Nu ştii că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? 5 Dar prin împietrirea şi inima ta nepocăită îţi aduni mânie pentru ziua mâniei şi a descoperirii dreptei judecăţi a lui Dumnezeu, 6 care îi va da fiecăruia după faptele lui: 7 viaţă veşnică celor care stăruind în fapte bune caută slavă, cinste şi nestricăciune, 8 însă mânie şi urgie celor care din iubire de ceartă nu se supun adevărului, ci nedreptăţii. 9 Necaz şi strâmtorare se vor abate peste sufletul oricărui om care săvârşeşte răul, mai întâi peste iudeu, dar şi peste grec, 10 însă slavă, cinste şi pace oricui săvârşeşte binele, mai întâi iudeului, dar şi grecului, 11 pentru că Dumnezeu nu este părtinitor.
12 Fiindcă toţi care au păcătuit fără să fie sub Lege, vor pieri fără Lege, iar câţi au păcătuit sub Lege, prin Lege vor fi judecaţi. 13 Fiindcă nu cei care aud Legea sunt drepţi înaintea lui Dumnezeu, ci aceia care împlinesc Legea, ei vor fi îndreptăţiţi. 14 Căci atunci când neamurile care nu au Legea împlinesc din fire cele spuse de Lege, aceştia, deşi nu au Legea, îşi sunt Lege lor înşişi. 15 Ei arată că fapta poruncită de Lege este scrisă în inimile lor şi despre aceasta dau mărturie atât conştiinţa, cât şi gândurile lor, care fie îi vor acuza, fie îi vor apăra 16 în ziua în care Dumnezeu va judeca cele ascunse ale oamenilor, potrivit evangheliei mele, prin Iisus Hristos.
Iudeii nu sunt mai buni decât neamurile
17 Dar tu, dacă te numeşti iudeu, te sprijini pe Lege, te lauzi cu Dumnezeu 18 şi eşti învăţat de Lege să îi cunoşti voia şi să poţi deosebi ceea ce este de folos, 19 dacă eşti convins că eşti călăuză pentru cei orbi, lumină pentru cei din întuneric, 20 îndrumător pentru cei neştiutori, învăţător pentru copii, fiindcă ai în Lege măsura cunoaşterii şi a adevărului, 21 tocmai tu, care îi înveţi pe alţii, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care predici: Să nu furi! , tu furi? 22 Tu, care spui: Să nu trăieşti în desfrâu! , tu trăieşti în desfrâu? Tu, care urăşti să te atingi de idoli, tu jefuieşti temple? 23 Tu, care te lauzi cu Legea, tu Îl necinsteşti pe Dumnezeu prin călcarea Legii! 24 Fiindcă din cauza voastră, Numele lui Dumnezeu este batjocorit între neamuri , aşa cum stă scris.
25 Circumcizia, într-adevăr, este de folos dacă păzeşti Legea. Dar dacă încalci Legea, circumcizia ta a devenit necircumcizie. 26 Aşadar, dacă cel necircumcis păzeşte hotărârile Legii, oare necircumcizia lui nu îi va fi considerată circumcizie? 27 Şi el, care din fire este necircumcis, dar împlineşte Legea, te va judeca pe tine, care ai litera Legii şi ai circumcizia, însă încalci Legea. 28 Fiindcă iudeu nu este cel care se arată pe dinafară şi nici circumcizie, aceea ce se arată pe dinafară, în trup, 29 ci iudeu este cel în ascuns, iar circumcizia este a inimii, în duh, nu în literă, şi lauda lui nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu.