A doua călătorie misionară a lui Pavel
1 Pavel a ajuns în Derbe şi în Listra. Acolo era un ucenic pe nume Timotei, fiul unei evreice credincioase, iar tatăl său era grec. 2 Fraţii din Listra şi din Iconia dădeau o mărturie bună despre el. 3 Pavel a dorit ca Timotei să vină cu el şi l-a luat şi l-a circumcis din cauza iudeilor care locuiau în locurile acelea şi care ştiau, cu toţii, că tatăl său era grec. 4 Pe când călătoreau prin cetăţi, ei transmiteau fraţilor să păzească hotărârile apostolilor şi ale prezbiterilor din Ierusalim. 5 Astfel, Bisericile se întăreau în credinţă şi creşteau la număr în fiecare zi.
Călăuzirea lui Pavel şi Sila spre Macedonia şi Grecia
6 Au trecut de regiunea Frigiei şi Galatiei, fiind opriţi de Duhul Sfânt să vestească cuvântul în provincia Asiei. 7 Au sosit la hotarele Misiei şi au încercat să meargă în Bitinia, dar Duhul lui Iisus nu i-a lăsat. 8 Trecând şi de Misia, s-au coborât la Troas. 9 Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un macedonean stătea în picioare şi îl ruga: „Treci în Macedonia şi ajută-ne!”. 10 După ce a avut el această vedenie, am căutat să pornim imediat spre Macedonia, fiindcă eram convinşi că Dumnezeu ne cheamă să le vestim evanghelia.
11 Ne-am îmbarcat la Troas şi am mers drept spre Samotracia, iar a doua zi la Neapoli, 12 şi de acolo la Filipi, care este cea mai importantă cetate a Macedoniei şi colonie romană. Ajungând în cetate, am rămas aici câteva zile.
Pavel şi Sila în Filipi
13 În ziua sâmbetei am ieşit dincolo de poartă, lângă râu, unde ne gândeam că este un loc de rugăciune şi ne-am aşezat să vorbim cu femeile care se adunaseră. 14 O femeie, pe nume Lidia, vânzătoare de purpură, o temătoare de Dumnezeu din cetatea Tiatira, i-a ascultat, iar Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele spuse de Pavel. 15 După ce s-a botezat ea şi casa ei, ne-a rugat: „Dacă m-aţi socotit credincioasă Domnului şi aţi venit în casa mea, vă rog să rămâneţi!” Şi ne-a făcut să rămânem.
16 S-a întâmplat însă că, pe când mergeam noi la rugăciune, ne-a ieşit înainte o sclavă posedată de duhul lui Python, care ghicea şi aducea mult câştig stăpânilor ei. 17 Ea se ţinea după Pavel şi după noi şi striga: „Oamenii aceştia sunt robii Dumnezeului Celui Preaînalt, ei vă vestesc calea mântuirii!” 18 Şi a făcut aşa timp de multe zile. Atunci Pavel, supărat, s-a întors şi i-a zis duhului: „În Numele lui Iisus Hristos, îţi poruncesc, ieşi din ea!” Şi a ieşit chiar în clipa aceea. 19 Când au văzut stăpânii ei că s-a dus izvorul lor de câştig, i-au prins pe Pavel şi pe Sila şi i-au târât în piaţă la conducătorii cetăţii 20 şi, punându-i înaintea judecătorilor, au zis: „Oamenii aceştia, care sunt iudei, ne tulbură cetatea 21 şi ne vestesc obiceiuri pe care noi, romanii, nu se cuvine nici să le primim, nici să le facem!” 22 Mulţimea s-a dezlănţuit împotriva lor iar judecătorii au poruncit să li se rupă hainele şi să fie bătuţi cu nuiele. 23 După ce au fost bătuţi aspru, i-au aruncat în temniţă şi au poruncit temnicerului să-i păzească cu străşnicie. 24 După o astfel de poruncă, el i-a luat şi i-a aruncat în fundul temniţei şi le-a pus picioarele în butuci.
25 La miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau şi îi cântau laude lui Dumnezeu, iar ceilalţi întemniţaţi îi ascultau. 26 Deodată s-a făcut un cutremur atât de puternic încât s-au zguduit temeliile temniţei şi într-o clipă s-au deschis toate uşile şi s-au desfăcut toate lanţurile. 27 Temnicerul s-a trezit din somn şi când a văzut că uşile temniţei sunt deschise a scos sabia şi a vrut să-şi pună capăt zilelor, crezând că prizonierii au fugit. 28 Dar Pavel a strigat cu putere şi i-a zis: „Nu-ţi face nici un rău, căci suntem toţi aici!” 29 El a cerut o lumină şi s-a repezit înăuntru şi, tremurând, a căzut la picioarele lui Pavel şi ale lui Sila. 30 Apoi i-a scos afară şi le-a zis: „Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?” 31 Ei i-au răspuns: „Crede în Domnul Iisus şi vei fi mântuit tu şi casa ta!” 32 Şi i-au vestit cuvântul Domnului şi lui şi tuturor celor care erau în casa lui. 33 El i-a luat chiar în clipa aceea, noaptea, şi le-a spălat rănile şi s-a botezat imediat, şi el şi toţi ai lui. 34 Apoi, i-a dus în casă, a pus masa şi s-a bucurat cu toată familia şi slujitorii săi, căci crezuse în Dumnezeu.
35 Când s-a făcut ziuă, judecătorii au trimis lictorii cu porunca: „Eliberează-i pe oamenii aceia!” 36 Temnicerul a spus vorbele lor lui Pavel: „Judecătorii au trimis poruncă să fiţi eliberaţi. Ieşiţi acum şi mergeţi în pace!” 37 Pavel însă le-a răspuns: „Ei ne-au bătut în public, fără judecată, pe noi care suntem romani, ne-au aruncat în temniţă şi acum ne scot afară pe ascuns? Nu se poate aşa, să vină chiar ei să ne conducă afară!” 38 Lictorii au spus judecătorilor aceste cuvinte. Când au auzit că Pavel şi Sila sunt cetăţeni romani, 39 ei s-au dus şi i-au rugat şi i-au condus afară, cerându-le să plece din cetate. 40 Când au ieşit din închisoare, Pavel şi Sila au mers în casa Lidiei, unde i-au întâlnit pe fraţi şi, după ce i-au încurajat, au plecat.
O Timotei. O dikhlimos le Pavelohko.
1 Palal, o Pavelo gălo andel Derbe thai ande Listra. Thai dikta kă oče sas khă jeno, kai bušolas Timotei, o šeau kha iudeiako pateamno thai khă daddehko Greko.
2 Le phral andai Listra thai andai Ikonia denas les duma dă mišto.
3 O Pavel kamblea te lel les pesa; thai, pala so lea les, šindealesroata, andai zan le Iudeiendi, kai sas ande kodola thana; kă saoŕă jeanenas kă lehko dadd sas Greko.
4 Ta kana nakhălas andal četăçi, sîkavelas le phralen te arakhăn le phendimata le apostolengă thai le phurăngă andoa Ierusalimo.
5 Le khăngărea zureonas ando pateaimos, thai buteonas des desăsa.
6 Anda kă sas atărdearde le Sfîntone Duxostar te vestin o Divano ande Asia, nakhline andai phuw la Frigiati thai la Galaçiati.
7 Arăslindoi paša e Misia, lašarănas pe te šon pe ande Bitinia; ta o Duxo le Isusoko či meklea le.
8 Nakhline atunčeara andai Misia, thai uliste ande Troa.
9 Reate, o Pavelo sas les khă dičimos: khă manuši andai Mačedonia bešelas ande pînŕănde thai kărdea lehkă kakoa rudimos: „Nakh ande Mačedonia, thai kande ame!”
10 Pala o dičimos kadoa le Pavelohko, rodeam iekhatar te jeas ande Mačedonia, kă ateardeam kă o Rai akharăl ame te dasduma e LašiVestea.
O Pavelo andel Filipi. E Lidia.
11 Pala so teleardeam andai Troa, găleam le berosa orta ande Samotračia, thai o duito des atărdileam ando Neapolis.
12 Dă oçal găleam andel Filipi, kai sî e mai anglal četatea andakh phuw la Mačedoniati, thai ăkh kolonia romanendi. Ande četatea kadea ašileam varesar des.
13 Ando des le Savatohko ankăsteam avri poa udar la četateako, paša khă nanilaši, kai pateasas kă arakhadeolas ăkh than rudimahko. Bešleam tele, thai deam duma le juwleangă, kai sas tidine saoră.
14 Iekh anda lende, dinianau Lidia, bitinditoarea phanrunimatati, anda e četatea Tiatira, sas khă juwli daraii le Devllestar, thai ašunelas. O Rai pîtărdea lako illo, kaste lel godi ka kola so phenelas o Pavelo.
15 Pala so sas boldi, oi thai lako khăr, rudisardea ame thai phendea amengă: „Kana dinenma pateamni le Raiesti, šon tume thai ašen ande muŕo khăr.” Thai zureardea me te šoas ame.
Khă kanditoarea Drabarni. O phandaitorii andoa Filipi.
16 Ta kana jeasas ando than le rudimahko, ankăstea amengă anglal khă kanditoarea, kai sas la khă duxo drabarimahko. Andoa drabarimos, oi anelas but mandin lakă barăngă.
17 E kanditoarea kodea lea pe pala o Pavelo thai pala amende, thai çîpilas: „Le manuši kadala sî le kanditorea le Devllehkă Kolehkă le But Barăhkă thai on vestin o drom le skăpimahko.”
18 Kadea kărdea oi čiro dă mai but des. O Pavelo, xoleariko, amboldinisai'lo, thai phendea le duxohkă: „Ando Anau le Isus Kristosohko mothoau tukă te ankles anda late.” Thai ankăsto orta ando čeaso kodoa.
19 Kana dikhline le bară ka kanditoareakă kă gălitar e bax lengă mandimasti, thodine o vast po Pavelo thai po Sila thai çîrde le ande piaça angla le maibară.
20 Dine le po vast le maibarăngo, thai phendine: „Le manuši kadala biujearăn e četatea; kă sî varesar Iudeia,
21 kai vestin varesar anglunimata, save ame, le Romaia či trăbul či te las le, či te jeas pala lende.”
22 O norodo vazdinisai'lo i o pe lende, thai le krisînitorea thodine te çîrden le gada pa lende, thai mothodine te marăn le ăl ŕaiança.
23 Pala so dine le but mardimata, šude le ando phandaimos, thai dine le ando arakhaimos le phanditorehko te arakhăle mišto.
24 O phandaditorii, sar iekh kai leasas khă kadea mothodimos, šudea le ando phandaimos dă andral, thai phanglea lengă pînŕă andel bučiumi.
25 Karing o maškar la reateako, o Pavel thai o Sila rudinas pe, thai dilabanas dilea lăudimahkă le Devllehkă; ta kukola le phandade ašunenas le.
26 Andakhdata, kărdi'lo khă baro isdraimos phuweako, kadea kă mištisaile ăl temelii le phandaimahkă. Ăkhdata, pîtărdile sa le udara, thai le phanglimata sogodengă pîtărdile.
27 O phandaditorii ušti'lo; thai, kana dikhlea kă le udara le phandadimahkă sî pîtărde, ankaladea e sabia, thai sas te mudarăl pe, kă patealas kă kola le phandade našline.
28 Ta o Pavelo çîpisardea muiesa zuralesa: „Te na kărăs tukă či khă nasul, kă saoŕă sam koče.”
29 Atunči o phanditatorii manglea khă momelli, xuti'lo andră, thai, isdraindoi daratar, šudea pe kal pînŕă le Pavelohkă thai le Silahkă;
30 ankaladea le avri, thai phendea lengă: „Raiale, so trăbul te kărau kaste avau skăpime?”
31 O Paveo thai o Sila dine les anglal: „Patea ando Rai o Isuso, thai avesa skăpime tu thai teo khăr.”
32 Thai vestisarde lehkă o Divano le Raiehko, kaditi lehkă sode i sa kukolengă anda lehko khăr.
33 O phandaditorii lea le pesa, orta ando čeaso kodoa andai reat, xaladea lengă šindimata, thai sas boldo iekhatar, o thai sa lehkă.
34 Pala so nigărdea le ando khăr, thodea lengă skafidi, thai bukurisa'lo sa pehkă khărăsa kă pateaia ando Dell.
O Pavel thai o Sila slobozea.
35 Kana kărdi'lo o des, le krisînitorea tradine kolen kai phiravenas le ŕaia, te phenen le phanditorehkă: „De drom le manušengă kodolengă.”
36 Thai o phanditorii phendea le Pavelohkă kadala divanuri: „Le krisîbnitorea tradine te den pe tumengă drom; ta akana, anklen avri, thai jean tumengă pačeasa.”
37 Ta o Pavelo phendea lengă: „Pala so mardine ame le ŕaiança angla saoŕă, bi te avas krisînime, ame, kai sam romaia, šudine ame ando phandaimos, thai akana ankalaven ame avri čioreal! Či jeal kadea! Te aven on korkoŕo te ankalaven ame avri!”
38 Kodola kai phiravenas le ŕaia, phendine kadala divanuri le krisînitorengă. Kadala daraile, kana ašundine kă sî romaia.
39 Le krisînitorea avile te atărdearăn le, ankalade le avri andoa phandaimos, thai rudisarde le te jeantar andai četatea.
40 On ankăstine andoa phandaimos, thai šute pe ando khăr la Lidiako, thai, pala so dikhline thai zurearde le phralen, telearde.