Parabola viticultorilor
1 Şi a început să le vorbească în parabole: „Un om a sădit o vie, a înconjurat-o cu gard, a săpat în ea un teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el a plecat departe. 2 Când a venit vremea roadelor, a trimis la lucrători un rob, ca să ia de la ei din roadele viei. 3 Dar ei, luându-l pe acel rob, l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 4 El a trimis un alt rob la ei şi aceluia i-au spart capul şi l-au necinstit. 5 A trimis altul apoi. Pe acesta l-au ucis. Apoi pe mulţi alţii, pe unii i-au bătut, pe alţii i-au omorât. 6 Avea şi un fiu iubit. Şi pe acela l-a trimis în cele din urmă la ei, zicând: Le va fi ruşine de fiul meu. 7 Dar lucrătorii s-au vorbit între ei: Acesta este moştenitorul. Haideţi să-l omorâm şi moştenirea va fi a noastră. 8 Şi, luându-l, l-au omorât şi l-au aruncat afară din vie. 9 Deci ce va face stăpânul viei? Va veni şi îi va nimici pe lucrători, iar via o va da altora. 10 N-aţi citit niciodată Scriptura aceasta:
Piatra pe care au nesocotit-o zidarii,
aceasta a ajuns în capul unghiului.
11 De la Domnul a venit lucrul acesta
şi este minunat în ochii noştri ”?
12 Atunci căutau să-L prindă, dar se temeau de popor, fiindcă înţeleseseră că lor le spusese parabola. Şi lăsându-L, au plecat.
Tributul către Cezar
13 Apoi au trimis la El pe unii dintre farisei şi irodieni, ca să-L prindă cu vreun cuvânt. 14 Şi ei au venit şi I-au zis: „Învăţătorule, ştim că spui adevărul şi nu-Ţi pasă de nimeni, pentru că nu priveşti la faţa omului, ci cu adevărat înveţi calea lui Dumnezeu. Este bine să dăm bir Cezarului sau nu? Să dăm sau să nu dăm?” 15 Iar El, cunoscându-le ipocrizia, le-a zis: „De ce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un dinar ca să-l văd.” 16 Când I-au adus, El le-a zis: „Al cui este chipul acesta şi a cui este inscripţia?” Ei au spus: „Ale Cezarului.” 17 Iar Iisus le-a spus: „Daţi Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu.” Şi se minunau de El.
Confruntări şi polemici în Ierusalim
18 Au venit apoi la El saducheii, cei care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat: 19 „Învăţătorule, Moise ne-a lăsat scris că dacă moare fratele cuiva şi soţia rămâne fără să aibă copil, fratele lui să o ia de soţie şi să-i ridice un urmaş fratelui său. 20 Erau şapte fraţi. Primul şi-a luat o soţie şi, murind, n-a lăsat urmaş. 21 Atunci a luat-o cel de-al doilea frate. Dar a murit şi el şi nu a lăsat urmaş; la fel şi al treilea. 22 Şi toţi şapte au luat-o, dar n-au lăsat urmaş. În urma tuturor, a murit şi femeia. 23 La înviere, deci când vor învia, a cui dintre aceştia va fi femeia? Căci toţi şapte au avut-o de soţie.” 24 Iisus le-a zis: „Oare nu vă rătăciţi din pricina aceasta: pentru că nu cunoaşteţi Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu? 25 Pentru că atunci când vor învia din morţi, oamenii nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita, ci vor fi ca îngerii din ceruri. 26 Şi despre faptul că morţii vor învia nu aţi citit niciodată în cartea lui Moise, când i-a vorbit Dumnezeu din rug şi i-a zis: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov? 27 Dumnezeu nu este al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!”
28 Atunci unul dintre cărturarii care îi auzise discutând s-a apropiat şi, văzând că le-a răspuns bine, L-a întrebat: „Care este prima dintre porunci?” 29 Iisus i-a răspuns: „Prima este: Ascultă Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. 30 şi Să-L iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta . 31 A doua este aceasta: Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi . Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.” 32 Atunci cărturarul I-a zis: „Bine, Învăţătorule, adevărat ai zis că unul este Dumnezeu şi nu este altul afară de El. 33 Şi că a-L iubi pe El din toată inima şi din tot cugetul şi din toată puterea şi a-l iubi pe aproapele ca pe tine însuţi este mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele.” 34 Atunci Iisus, văzând că a răspuns cu înţelepciune, i-a zis: „Nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu”. Şi nimeni nu mai îndrăznea să-L întrebe nimic.
35 Iisus le spunea, învăţând în Templu: „Cum de zic cărturarii că Hristos este Fiul lui David? 36 fiindcă David însuşi a zis în Duhul Sfânt:
Domnul a zis Domnului meu:
Şezi la dreapta Mea,
până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi
aşternut picioarelor Tale.
37 Dacă David însuşi îl numeşte Domn, cum dar îi este el şi fiu?” Şi mulţimea de oameni Îl asculta cu bucurie.
38 Iarăşi le zicea pe când îi învăţa: „Aveţi grijă la cărturarii cărora le place să se plimbe în haine lungi şi să-i salute oamenii prin pieţe, 39 să se aşeze pe locurile din frunte în sinagogi şi să stea în capul mesei la ospeţe. 40 Ei secătuiesc casele văduvelor şi se roagă îndelung de ochii lumii. Aceştia vor primi mult mai multă pedeapsă.”
Ofranda văduvei
41 Pe când şedea în preajma cutiei darurilor, a văzut cum mulţimea aruncă bani în cutie. Şi mulţi bogaţi aruncau mulţi bani. 42 Şi a venit şi o văduvă săracă şi a pus doi bănuţi, adică un codrant. 43 Atunci a chemat pe ucenicii Săi şi le-a zis: „Adevărat vă spun, că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât au aruncat toţi ceilalţi în cutia darurilor. 44 Pentru că toţi au aruncat din ceea ce le prisosea, dar ea, din ceea ce-i lipsea, a pus acolo toată viaţa ei.”
E pilda le răzarendi.
1 Pala kodea o Isus lea te del lengă duma andel pilde. „Khă manuši thodea khă răz. Phandadea la kha bareasa, xunadea khă teasko ande late, thai vazdea khă turno; pala kodea dea la ka unii răzarea thai teleardea andoa čem.
2 Koa čiro le rodurengo, tradea kal răzarea khă robo, kaste lel lendar anda le roduri la răzakă.
3 Le răzarea thodine o vast pe leste, marde les thai tradeles parpale le vastença nangă.
4 Mai tradea pale lende avră robos; on malade les koa šero, thai asaine pehkă lestar.
5 Mai tradea i avrăs, saves mudarde les; pala kodea tradea aver but, anda save, iekhăn marde le, thai avrăn mudarde le.
6 Mai sas les khă šeau korkoŕo but kamblino; mai palal, tradea les i les lende. „Primina pativasa mîŕă šeaves!” phenelas o.
7 Ta le răzarea phendine maškar peste: „Dikta o mandinatorii; aven te mudaras les, thai o mandimos sî te avel amaro.”
8 Thai thodine o vast pe leste, thai mudarde les, thai šudine lehko stato avri andai răz.
9 Akana, so kărăla o stăpîno la răzako? Sî te avela, xasarăla le răzaren kodolen, thai e răz delala avrăngă.
10 Ta na drabardean o than kadoa ando LillleDevllehko: „O baŕ kai šudine les kukola kai vazden khăra, arăslo te avel thodino ando šero le kolçohko;
11 O Rai kărdea kadea buti, thai sî khă minunea ande amară iakha?”
12 On rodenas te astarăn Les, ta daranas le norodostar. Ateardesas kă anda lende phendeasas o Isus e pilda kadea. Thai mukle Les, thai găletar.
O potindimos le Čezarehko.
13 Pala kodea tradine koa Isus iekhăn andal Fariseia thai andal Irodianea, kaste astarăn Les la orbasa.
14 Kadala avile, thai phende Lehkă: „Sîkaitorina, jeanas kă phenes o čeačimos, thai či fal Tu khanikastar; kă či rodes koa mui le manušengo, thai sîkaves le manušen o drom le Devllehko ando čeačimos. Perăl pe te potinas biro le Čezarehkă or na?
15 Te potinas or te na potinas?” O Isus prinjeandea lengo athadimos, thai dea le anglal: „Sostar kamen te zumaven Ma? Anen Mangă khă lov kaste dikhau les.”
16 Andine lehkă khă lov; thai o Isus pušlea le; „O tipo kadoa thai le slove ramome pe leste, kahkă sî?” „Le Čezarorhkă”, phendine Lehkă on.
17 Atunčeara o Isus phendea lengă: „Ta den le Čezarohkă so sî le Čezarohkă, thai le Devllehkă so sî le Devllehkă.” Thai mirinas pe but zurales Lestar.
Poa juvindimos.
18 Le Saducheia, kai phenen kă nai juvindimos, aviline koa Isus thai thodine Lehkă kakoa pušlimos:
19 „Sîkaitorina, dikta so ramosardeamengă o Moise: „Kana merăl o phral varekahko, thai ašel lesti romni bi te aven les šeave, o phral lehko te lel la romnea lehkărea, thai te vazdel lehko anau o phral lehko.
20 Sas efta phral. O mai anglal însurisai'lo, thai mullo bi te mekăl gloate.
21 O duito lea dă romni la phiwlea, thai mullo bi te avel les gloata. Sa kadea i o trito.
22 Thai či iekh anda kukola efta či muklea gloata. Pala lende sa, mulli i e juwli.
23 Koa juvindimos, e romni savesti anda lende avela oi? Kă sa eftangă sas le dă romni.”
24 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Ta či xasaon tume, anda e doši kă či atearăn či o LillleDevllehko, či e zor le Devllesti?
25 Kă pala so uštena andal mulle, čina či mai însurina pe, čina či mai măritina pe, thai avena sar le înjerea andal čeruri.
26 Ande so dikhăl o juvindimos le mullengo, ta na drabardean ando lill le Moisasko ando than kai del duma poa „Rugo”, so phendea o Dell, kana phendea: „Me sîm o Dell le Avraamohko, le Isakohko thai le Iakovohko?”
27 O Dell nai khă Dell kolengo le mullengo, ta kolengo le juvindengo. Zurales mai xasaon!”
O mai baro mothodimos.
28 Iekh andal zakonarea, kai ašundea dindoi pe duma, anda kă jeanelas kă o Isus phendeasa mišto le Sadušeiengă, avilo Leste, thai pušlea Les: „Savi sî e mai bari anda sa le mothodimata?”
29 O Isus dea les anglal: „O anglal mothodimos sî kakoa: „Ašun Israele! O Rai, o Dell amaro, sî khă korkoŕo Rai;”
30 thai: „Te kames le Raies, le Devlles tirăs, anda sa teo illo, anda sa teo duxo, anda sa teo gîndo, thai anda sa ti zor; dikta o anglal mothodimos.
31 Thai o duito sî kakoa: „Te kames te pašes sar tut orta.” Nai aver mothodimos mai baro dă sar kadala.”
32 O zakonari phendea Lehkă: „Mišto, Sîkaitorina. Čeačimasa phendean kă o Dell sî iekh korkoŕo, kă nai aver avri anda Leste,
33 thai kă te kames Les anda soa illo, andoa soa gîndo, anda soa duxo thai anda sai zor, thai te kames te pašes orta sar tute, sî mai but dă sar sa le phabarimata dă sa thai dă sar sa le jertfe.”
34 O Isus dikhlea kă dea anglal xaraimasa, thai phendea lehkă: „Tu či san dur kata o Thagarimos le Devllehko.” Thai khonikh či mai lelas te mai thol Lehkă pušlimata.
Kahko Čeau sî o Kristoso?
35 Ta kana sîkavelas le norodos ando Templo, o Isus phendea: „Sar phenen le zakonarea kă o Kristoso sî o Šeau le Davidohko?
36 Orta o Davido, avindoi pherdo Sfînto Duxo, phendea: „O Rai phendea mîŕă Raiehkă: „Beši ande čeačirig Mîŕî, ji kana thoaua Te dušmaien tala Te pînŕă.”
37 Kadea orta o David phenel Lehkă Rai; atunčeara sar O sî lehko šeau?” Thai e gloata e bari ašunelas Les čeailimasa.
O xalimos le Zakunarença.
38 Ando sîkaimos, kai delas lengă Les, o Isus phenelas lengă: „Arakhăn tume le zakunarendar, saven čeileon le te phirăn andel çoale le lunji, hai te kărăn lengă e lumea rudimata andel piaçuri.
39 On phirăn pala le skamina dă anglal andal khăngărea, thai pala le thana dă anglal katal barădesa;
40 le khăra le phiwleangă xan le, thai kărăn rudimata bară andal iakha la lumeakă. Khă mai baro došalimos avela pa lende.”
E čioŕî phiwli.
41 O Isus bešelas angla e visteria le Templosti, thai dikhălas sar šudelas o norodo love ande visteria. But, kai sas bravale, šudenas but.
42 Avili i khă čioŕî phiwli, thai šudea dui lovoŕă, kai kărăn khă gologano.
43 Atunčeara o Isus akhardea Pehkă jenen, thai phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă kă kadea čioŕî phiwli dea mai but dă sar sa kukola kai šudine ande visteria;
44 kă sa le kolaver šudine anda lengo mandimos, ta oi, anda pehko čiorîmos, šudea sa so sas la, sa so mai ašileasa la kaste trail.”
O peraimos
le Ierusalimohko thai o avimos le Šeavehko le manušehko.