Pavel în Tesalonic şi Bereea
1 Au trecut prin Amfipolis şi prin Apolonia şi au ajuns la Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor. 2 După obiceiul său, Pavel a intrat în sinagogă şi vreme de trei sâmbete le-a vorbit din Scripturi, 3 explicând şi dovedindu-le că Hristos trebuia să pătimească şi să învie din morţi şi că „Iisus, pe care vi-l vestesc, acesta este Hristosul!” 4 Unii dintre ei au crezut şi li s-au alăturat lui Pavel şi Sila, precum şi o mare mulţime de greci care se temeau de Dumnezeu şi multe din femeile de frunte ale cetăţii. 5 Iudeii însă invidioşi, au strâns nişte oameni răi, de prin piaţă, au adunat mulţimile şi au început să întărâte cetatea şi s-au dus la casa lui Iason, încercând să-i scoată afară, în faţa mulţimii. 6 Negăsindu-i, l-au târât pe Iason şi pe alţi câţiva fraţi la conducătorii cetăţii şi strigau: „Oamenii aceştia, care au tulburat lumea întreagă, sunt şi aici, 7 Iason i-a găzduit, şi cu toţii lucrează împotriva poruncilor Cezarului şi spun că este alt rege, unul Iisus!” 8 Au tulburat mulţimea şi pe conducătorii care i-au auzit. 9 Aceştia, după ce i-au pus să plătească, pe Iason şi pe ceilalţi, le-au dat drumul.
10 Fraţii însă i-au trimis îndată, noaptea, pe Pavel şi pe Sila, la Bereea. Când au ajuns acolo, au intrat în sinagoga iudeilor. 11 Aceştia aveau un suflet mai nobil decât cei din Tesalonic; primeau cuvântul cu toată inima, în fiecare zi, şi cercetau Scripturile ca să vadă dacă scrie aşa. 12 Mulţi dintre ei au crezut şi multe dintre femeile de vază ale grecilor şi mulţi bărbaţi. 13 Când cei din Tesalonic au aflat că Pavel a vestit cuvântul lui Dumnezeu şi în Bereea, au venit şi aici să agite şi să tulbure mulţimile. 14 Imediat însă fraţii l-au trimis pe Pavel spre mare, în timp ce Sila şi Timotei au rămas pe loc. 15 Cei care îl însoţeau pe Pavel l-au condus până la Atena şi s-au întors apoi cu porunca să vină şi Sila şi Timotei, cât de repede pot.
Predica lui Pavel în Areopagul Atenei
16 În Atena, în timp ce îi aştepta, Pavel simţea că fierbea în sine de mânie când vedea cât de plină de idoli este cetatea. 17 Discuta cu iudeii în fiecare zi, în sinagogă, precum şi cu cei temători de Dumnezeu şi cu trecătorii din piaţă. 18 Unii dintre filozofii epicurieni şi stoici au intrat în vorbă cu el şi ziceau: „Ce fel de vorbe tot împrăştie omul acesta?” iar alţii ziceau: „Pare să vestească nişte zeităţi străine”, căci le vestea pe Iisus şi Învierea. 19 L-au luat cu ei şi l-au dus în Areopag, unde i-au zis: „Poţi să ne spui ce este această învăţătură nouă de care vorbeşti? 20 Căci ne-au ajuns la urechi nişte lucruri străine. Am vrea, deci, să cunoaştem ce vor să însemne lucrurile acestea?” 21 Toţi atenienii şi toţi străinii care locuiau acolo nu-şi petreceau timpul cu altceva decât vorbind sau ascultând ceva nou.
22 Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului şi a zis: „Atenieni, văd din toate că sunteţi foarte religioşi. 23 Mergeam prin cetate şi priveam locurile voastre de închinare şi am descoperit chiar şi un altar pe care era scris, Zeului necunoscut. Ceea ce voi veneraţi fără să cunoaşteţi, aceea vă vestesc eu astăzi! 24 Dumnezeul care a creat lumea şi tot ce este în ea, El este Domnul cerului şi al pământului şi nu locuieşte în temple făcute de mâna omului, 25 nici nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi cum I-ar trebui ceva, căci El dă tuturor viaţa, suflarea şi toate. 26 El a creat dintr-un singur om toate neamurile omeneşti, ca să locuiască pe toată faţa pământului, şi le-a pus vremuri şi hotare în care să trăiască, 27 să-L caute pe Dumnezeu şi să-L găsească, măcar şi bâjbâind, deşi El nu este departe de nici unul dintre noi.
28 Căci în El trăim, ne mişcăm şi existăm, după cum au zis şi unii din poeţii voştri: Noi suntem din neamul Lui… 29 Astfel, fiind noi din neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să credem că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau a pietrei cioplite prin îndemânarea şi imaginaţia omului. 30 De aceea, Dumnezeu trece cu vederea vremurile de neştiinţă şi vesteşte acum tuturor oamenilor, de pretutindeni, să se pocăiască 31 pentru că a pus o zi în care va judeca lumea în dreptate, prin Omul pe care L-a hotărât şi pe care L-a adeverit tuturor prin învierea Lui din morţi.”
32 Când au auzit ei despre învierea din morţi au început să-şi bată joc, iar unii au zis: „Bine, despre asta te vom asculta şi altădată!” 33 Astfel, Pavel a plecat din mijlocul lor. 34 Totuşi, unii dintre oameni au crezut, trecând de partea lui, între ei fiind Dionisie Areopagitul şi o femeie pe nume Damaris, precum şi alţii împreună cu ei.
O Pavelo ando Tesaloniko.
1 O Pavel thai o Sila nakhline andoa Amfipoli thai Apolonia, thai avile ando Tesaloniko, kai sas khă khăngări le Iudeiendi.
2 O Pavelo, pala pehko năravo, šutea pe andră ande khăngări. Trin des Savatohkă dea duma lença anda le LillaleDevlehkă,
3 sîkadindoi thai phendindoi lengă, kă o Kristoso trăbulas te kăznil thai te juvindil andal mulle. „Thai kadoa Isuso, kai vestiu tumengă Les me,” phenelas o „sî o Kristoso.”
4 Unii anda lende, thai khă baro butimos Grekurengo darane le Devllestar, thai but juwlea ašhundea pateaine, thai nakhle ande rig le Pavelosti thai le Silasti.
5 Ta le Iudeia kai či pateaine, xoleatar, line pesa varesar manuši bi bătăkuiehko andoa butimos, kărdine mui, thai vazdine e četatea. Šute pe poa khăr le Iasonohko, thai rodenas le Pavelos thai le Silas, kaste anen le avri koa norodo.
6 Anda kă či arakhline le, çîrde le Iasonos thai varesarăn phralen angla le krisînitorea la četateakă, thai çîpinas: „le manuši kadala kai amboldine e lumea, avile i koče,
7 thai o Iasono lea le peste. On saoŕă kărăn buti pa le mothodimata le Čezarohkă, thai phenen kă sî aver Thagar: o Isus.”
8 Anda kadala orbe, le Iudeia biujearde o norodo thai le krisînitoren la četateakărăn,
9 kai dine drom le Iasonos thai le kolavrăn, numai pala so line lendar khă sumadi.
O Pavelo ande Berea.
10 Le phral tradine iekhatar, reate, le Pavelos thai le Silas ande Berea. Kana arăsle, šute pe ande khăngări le Iudeuendi.
11 Le Iudeia kadala sas le khă illo mai lašo sar kukola anda o Tesaloniko. Line o Divano sa le dragosa, thai rodenas o LillleDevllehko ande sako des, kaste dikhăn kana so phenelas pe lengă, sî kadea.
12 But anda lende thai anda le juvlea bravalea le Grečengă, thai but murši pateaine.
13 Ta le Iudeia anda o Tesaloniko, kana ašundine kă o Pavelo vestilas o Divano le Devllehko i ande Berea, aviline oče, kaste biujearăn thai te vazden le noroaden.
14 Atunči le phral telearde iekhatar le Pavelos pe marea; o Sila thai o Timotei ašile ande Berea.
O Pavel ande Atena. O dimosduma.
15 Kola kai avile sas le Pavelosa, nigărde les ji ande Atena.Pala kodea amboldi le, kărdimasa te nigrăn le Sialhkă thai le Timoteiehkă mothoimos te aven sode mai iekhatar leste.
16 Ta kana ajukărălas le o Pavelo ande Aten sa, xoleaolas lehko duxo koa dičimos kadala četateako pherdo idolea.
17 Ande khăngări bešelo dă divano le Iudeiença thai le manušença darane le Devllestar, ta ande piaça bešelas dă divano ande sako des kolença kai arakhălas le.
18 Iekh anda le filozofurea le epikurienea thai stoičia šute pe dă divano lesa. Thai iekh phenenas: „So kamel te phenel o manuši kai či mai atărdeol kadoa?” Aver, kana ašunde les kă vestil le Isusos thai o juvindimos, phenenas: „Fal kă vestil varesar devla biprinjeande.”
19 Atunči line les, thai nigărde les ando Areopago, thai phendine: „Dašti te jeanas sao sî kadoa sîkaimos neo, kai vestis les tu?
20 Anda kă tu anes amengă vareso bijeanglo koa ašundimos.Kamasa ta te jeanas so sî kadoa.”
21 Kă sa le Atenienea thai le străinurea, kai bešenas ande Atena, či nakhavenas pehko čiro khančesa aver vareso numai te phenen or te ašunen vareso neo.
22 O Pavelo bešlo ande pînŕănde ando maškar le Aeropagăhko, thai phendea: „Romale Atenienea! Ande sal dikhlimata arakhau tume but pateaimahkă.
23 Kă, kana phirauas e četatea tumari thai dikhauas mai pašal ka le butea kai rudin tume, arakhlem orta i khă altari, pe sao sî ramome: „Khă Devllehkă biprinjeando!” Ei mišto, kodea so tume den pativ, kodea vesti tumengă me.
24 O Dell, kai kărdea e lumea thai sa so sî ande late, sî o Rai le čerehko thai la phuweako, thai či bešel ande le temple kărdine vastendar.
25 O nai kandino vastendar manušehkă, ta sar avilino Les trăbuimos varesohko, O, kai del saoŕăn čivava, phurdimos thai sal butea.
26 O kărdea sa le manušen, ankăste anda iekh korkoŕo, te bešen pe soa mui la phuweako; thodea lengă varesar čiruri thai thodea varesar phuwea lengă bešlimahkă,
27 ka on te roden le Devlles, thai te zoreaon te arakhăn Les asbaimasa, barem kă nai dur anda sakogodi anda amende.
28 Kă ande Leste same čivava, mištisauas thai sam, pala sar phendine i iekhi anda le poeturea tumară: „Sam anda o neamo lehko…”
29 Kadeadar, anda kă sam neamohko andoa Dell, či trăbul ame te pateas kă o Devllimos sî sakadea sar o sumnakai thai o rup or o baŕ o čioplime le buterimasa thai le xaraimsa le manuško.
30 O Dell na nikrăl sama le čirurendar le bijeanglimahkă, thai mothol akana sal manušengă dă orkatar te kăin pe;
31 anda kă thodea khă des, ande sao krisîni la e lumea pala o čeačimos, andoa Manuši, kai thodea Les anda kadea thai pa sao dea sal manušen khă sîkaimos kai nai bipateaimahko anda kă juvindisardea Les andal mulle…”
32 Kana ašundine on andoa juvindimos le mullengo, iekh asanas pehkă, ta aver phendine: „Pa kadala butea ašnasa tu averdata.”
33 Kadeadar, o Pavelo ankăsto anda lengo maškar.
34 Varesar iekh nakhline ande lesti rig, thai pateaine, ande kadala sas o Dionisia o Areopajito, khă juwli dinianau Damaris, thai aver andekhthan lença.