Apărarea lui Ştefan înaintea sinedriului
1 Marele preot l-a întrebat: „Aşa este?” 2 El le-a răspuns: „Fraţilor şi voi, părinţilor, ascultaţi! Dumnezeul slavei i s-a arătat părintelui nostru Avraam pe când era în Mesopotamia înainte să se stabilească în Haran, 3 şi i-a zis: Ieşi din ţara ta şi din familia ta şi du-te în ţara pe care ţi-o voi arăta . 4 Atunci, a ieşit din ţara caldeilor şi a locuit în Haran. După moartea tatălui său, Dumnezeu l-a strămutat în ţara unde trăiţi voi acum, 5 dar nu i-a dat nici o moştenire în ea, nici măcar un petec de pământ, ci i-a făgăduit că i-o va da în stăpânire lui şi urmaşilor lui, deşi el nu avea încă nici un copil. 6 Şi Dumnezeu i-a vorbit aşa: Urmaşii tăi vor fi străini într-un pământ străin şi vor robi acolo, suferind vreme de patru sute de ani. 7 Dar Eu voi judeca neamul care îi va ţine robi. Şi Dumnezeu a spus: După aceea vor ieşi şi Îmi vor sluji în ţara aceasta. 8 Şi i-a dat legământul tăierii împrejur. El l-a născut pe Isaac şi l-a tăiat împrejur în ziua a opta, şi Isaac pe Iacov, iar Iacov pe cei doisprezece patriarhi.
9 Patriarhii, invidiindu-l pe Iosif, l-au vândut în Egipt, însă Dumnezeu a fost cu el 10 şi l-a scăpat din toate necazurile şi i-a dat har şi înţelepciune înaintea faraonului, împăratul egiptenilor, care l-a pus conducător peste Egipt şi peste toată casa lui. 11 Apoi peste întreg Egiptul şi peste Canaan au venit foamete şi lipsuri mari, iar părinţii noştri nu mai găseau hrană. 12 Iacov a auzit că există grâu în Egipt şi i-a trimis întâia oară pe părinţii noştri acolo. 13 Iar a doua oară, Iosif s-a făcut cunoscut fraţilor săi şi faraonul a aflat la rândul său din ce neam era Iosif. 14 Iosif a trimis să-l cheme pe Iacov, tatăl său, şi pe toţi din neamul său, în total şaptezeci şi cinci de suflete. 15 Astfel, Iacov s-a coborât în Egipt şi acolo şi-a sfârşit viaţa, el şi părinţii noştri. 16 Mai târziu, ei au fost strămutaţi în Sihem şi aşezaţi în mormântul pe care Avraam l-a cumpărat acolo cu argint de la fiii lui Emor din Sihem.
17 Cum se apropia vremea făgăduinţei făcute de Dumnezeu lui Avraam, poporul a crescut şi s-a înmulţit la număr în Egipt, 18 până s-a ridicat un alt faraon, care nu îl cunoscuse pe Iosif. 19 El ne-a înşelat poporul şi s-a purtat cu răutate cu părinţii noştri, silindu-i să-şi lase nou-născuţii pradă morţii, ca să nu se mai înmulţească poporul. 20 În vremea aceea s-a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. Timp de trei luni el a fost hrănit şi îngrijit în casa tatălui său; 21 apoi, când l-au părăsit, fiica faraonului l-a luat şi l-a crescut ca pe fiul ei. 22 Astfel, Moise a fost învăţat în toată înţelepciunea egiptenilor şi a ajuns un om puternic în cuvinte şi în fapte.
23 Când a împlinit patruzeci de ani, a început să se gândească în inima sa să-i cerceteze pe fraţii lui, pe fiii lui Israel. 24 Şi văzând pe unul dintre ei că fusese nedreptăţit, l-a apărat, răzbunându-l pe cel asuprit şi omorându-l pe egiptean. 25 Se gândea că fraţii săi înţeleg că, prin mâna lui, Dumnezeu le dă libertatea, dar ei n-au priceput. 26 În ziua următoare, Moise a văzut că doi dintre ei se băteau şi i-a îndemnat să se împace, spunând: Oameni buni, doar sunteţi fraţi, de ce vă nedreptăţiţi unul pe altul? 27 Dar cel care îl lovea pe aproapele său, l-a împins şi i-a zis: Cine te-a pus pe tine domn şi judecător peste noi? 28 Nu cumva vrei să mă omori la fel cum l-ai omorât ieri pe egiptean? 29 Când a auzit vorba aceasta Moise a fugit şi a trăit ca străin în ţara Madian, unde a avut doi fii.
30 După împlinirea altor patruzeci de ani, i s-a arătat în deşertul muntelui Sinai un înger, în flacăra unui rug care ardea. 31 Moise s-a minunat de ceea ce vedea şi, când s-a apropiat ca să înţeleagă mai bine, s-a auzit glasul Domnului: 32 Eu sunt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov. Atunci Moise a început să tremure şi nu îndrăznea să privească. 33 Domnul i-a zis: Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt. 34 Am văzut răul suferit de poporul Meu în Egipt şi am auzit geamătul lor şi m-am coborât să-i eliberez. Acum, vino să te trimit în Egipt! 35 Pe acest Moise, pe care ei îl respinseseră când au zis: Cine te-a pus pe tine domn şi judecător peste noi? , Dumnezeu l-a trimis acum să fie domn şi izbăvitor, prin îngerul care i se arătase în rug. 36 El i-a scos afară din Egipt făcând minuni şi semne în ţara Egiptului şi în Marea Roşie şi în pustiu, timp de patruzeci de ani. 37 El, Moise, este cel care le-a spus fiilor lui Israel: Dumnezeu vă va ridica dintre fraţii voştri un alt profet ca mine. 38 El a adunat poporul în pustiu, împreună cu îngerul care îi vorbea pe muntele Sinai, lui şi părinţilor noştri, şi el este cel care a primit cuvintele vieţii ca să ni le dea nouă. 39 Pe acest Moise n-au vrut să-l asculte părinţii noştri şi l-au respins întorcându-şi inimile spre Egipt 40 şi i-au zis lui Aaron: Fă-ne dumnezei care să meargă înaintea noastră pentru că nu ştim ce s-a întâmplat cu acest Moise care ne-a scos din ţara Egiptului! 41 În zilele acelea, şi-au făcut un viţel, au adus idolului lor jertfe şi au sărbătorit astfel lucrarea mâinilor lor. 42 Atunci Dumnezeu şi-a întors faţa şi i-a lăsat în seama închinării lor la stelele cerului, cum este scris în cartea profeţilor:
Nu Mie mi-aţi jertfit
jertfe şi animale înjunghiate,
popor al lui Israel,
în cei patruzeci de ani din pustiu,
43 ci lui Moloh i-aţi purtat cortul
şi steaua dumnezeului vostru, Refan,
idolii pe care i-aţi făcut
să vă închinaţi lor.
De aceea şi Eu vă voi strămuta
dincolo de Babilon.
44 Părinţii noştri au avut însă Cortul Mărturiei în pustiu, aşa cum le poruncise Cel ce a vorbit cu Moise să-l construiască după modelul pe care îl văzuse. 45 Pe acesta l-au primit părinţii noştri şi l-au adus conduşi de Iosua, în ţara neamurilor pe care le-a alungat Dumnezeu dinaintea părinţilor noştri; şi a stat aici până în zilele lui David. 46 David a aflat bunăvoinţă înaintea lui Dumnezeu şi i-a cerut să zidească un locaş pentru casa lui Iacov. 47 Dar casa I-a zidit-o Solomon. 48 Însă Cel Preaînalt nu locuieşte în case ridicate de mâna omului, aşa cum spune profetul:
49 Cerul este Tronul Meu,
iar pământul, aşternut
picioarelor Mele.
Ce casă Mi-aţi putea zidi voi,
zice Domnul,
ce fel de loc în care să Mă odihnesc?
50 Oare nu mâna Mea a creat toate lucrurile acestea?
51 Dar voi, oameni încăpăţânaţi, cu inimi şi urechi care nu ascultă de Dumnezeu, mereu vă împotriviţi Duhului Sfânt şi aşa cum au fost părinţii voştri la fel sunteţi şi voi! 52 Pe care din profeţi nu i-au persecutat părinţii voştri? Ei i-au omorât pe cei care vesteau sosirea Celui Drept, iar acum voi L-aţi vândut şi L-aţi ucis! 53 Voi, cei care aţi primit Legea dată prin îngeri, dar n-aţi păzit-o!”
Ştefan este omorât cu pietre
54 Când au auzit ei ce spunea, au început să fiarbă de furie în inimile lor şi scrâşneau din dinţi împotriva lui. 55 El, plin de Duhul Sfânt, şi-a îndreptat ochii spre cer şi a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând la dreapta lui Dumnezeu 56 şi a zis: „Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu.” 57 Ei însă strigând cu toată puterea, şi-au astupat urechile şi s-au aruncat asupra lui cu un singur gând. 58 L-au scos afară din cetate şi l-au omorât cu pietre. Toţi martorii şi-au lăsat hainele la picioarele unui tânăr numit Saul 59 şi au început să arunce cu pietre în Ştefan, care se ruga şi zicea: „Doamne Iisuse, primeşte duhul meu!” 60 Apoi, a căzut în genunchi şi a strigat cu putere: „Doamne, nu le socoti păcatul acesta!” Şi, zicând cuvintele acestea, a murit .
O dinoduma le phendimahko le Štefanohko.
1 O baro rašai phendea: „Kadea bešen le butea?”
2 O Štefano dea anglal: „Phralale thai daddale, ašunen! O Dell la slavako sîkadi'lo amară daddehkă le Avraamohkă, kana sas ande Mesopotamia, anglal kaste avel ando Xaran.
3 Thai phendea lehkă: „Ankli anda o čem tiro thai anda ti familia, thai telear ando čem, kai sîkavaua tukă les.”
4 O ankăsto atunčeara anda o čem le Xaldeiengo, thai avilo ando Xarano. Dă oçal, pala o mullimos lehkă daddehko, o Dell mutisardea les ando čem kadoa, ande sao bešen tume akana.
5 Andoa čem kadoa či dea pe lehkă khanči ando stăpînimos, či barem khă palma thanesti, ta šinadea pe kă dela pe lehkă ando stăpînimos lehkă, thai la semençiakă pala leste, barem kă nas les či khă šeau.
6 O Dell phendea lehkă kă e sămînça lestiavela te bešel ande khă čem străino, avela robime, thai avela kăznime štar šella bărši.
7 „Ta o neamo, savehkă avena robea, krisîniua le Me”, phendea o Dell. „Pala kodea, anklena, thai kandena Mangă ando than kadoa.”
8 Pala kodea dea les o phanglimos le šindimahkoroata; thai kadea o Avraamno, kana kărdea le Isakos, šindea les roata ando des le oxtongo; o Isako kărdea thai šindearoata le Iakovos, thai o Iakovo le dešuduien anglalpapuren.
9 Ta le anglalpapurea, kai sas lengă xoli po Iosifo, bitinde les, kaste avel nigărdo ando Ejipto, Ta o Dell sas lesa,
10 thai skăpisardea les anda sa le nasulimata lehkă; dea les xaraimos thai nakhlimos angloa Faraono, o thagar le Ejiptohko, kai thodea les dregatorii poa Ejipto thai pa sa pehko khăr.
11 Avilio khă baro bokhalimos ande soa Ejipto thai o Kanaano. E kazna sas bari, thai amară dadda či arakhănas xamahko.
12 O Iakovo ašundea kă ando Ejipto sas div, thai tradea amară dadden anglal data oče.
13 Thai kana avile duito data, o Iosifo sas prinjeando pehkă phralendar, thai o Faraono ašundea anda savi viça sas o Iosifo.
14 Pala kodea o Iosif tradea te akharăl lehkă daddes le Iakovos thai sa la familia lehkăra, eftavardeši thai panji sufleturi.
15 O Iakovo ulisto ando Ejipto, kai mullo o thai amară dadda.
16 Thai sas mutisarde ando Sixemo, thai thodine ando than le mullimahko, kai tindeasas les o Avraamo varesar lovença kata le šeave le Emorohkă, ando Sixemo.
17 Pašolas o čiro kana avelas te pherdeol o šinaimos, kai kărdeasas les o Dell le Avraamosa. O norodo bari'lo thai buti'lo ando Ejipto,
18 ji kana vazdinisai'lo aver thagar, kai či prinjeanelas le Iosifos.
19 O thagar kadoa xunadea amară neamos, thai kăznisardea amară dadden, ji oče kaste šuden pehkă gloaten, kaste na mai train.
O čiro le Moisahko.
20 Ando čiro kodoa kărdi'lo o Moise, kai sas šukar angloa Dell. O sas pravardo trin šon ando khăr pehkă daddehko.
21 Thai kana sas šudino, lea les e šei le Faraonosti, thai bareardea les sar pehkă šeaves.
22 O Moise sîti'lo soa xaraimos le Ejipteanengo, thai sas zuralo ando divano thai andel kărimata.
23 Les sas les štarvardeši bărši, kana avile lehkă ando illo o kamimos te rodel pehkă phralen, le šeaven le Israelohkărăn.
24 Dikhlea iekhăs anda lende kăznime pe bičeačimaste; lea lesti rig, vazdea kukoles le perades, thai mudardea le Ejipteanos.
25 Patealas kă lehkă phral atearăna kă o Dell anda lehkă vast anela lengă o izbîndimos; ta či ateardine.
26 O duito des, kana marănas pe on, o Moise avilo ande lengo maškar, thai kamblea te împtile. „Manušale”, phendea o, „tume san phral; sostar kamen te došaven tume iekh avrăsa?”
27 Ta kukoa kai došavelas pehkă pašes, spidea les, thai phendea lehkă: „Kon thodea tu stăpînitorii thai krisînitorii pa amende?”
28 Kames te mudarăs ma i man sar mudardean arati le Ejipteanos?”
29 Koa ašundimos kadale divanurengă, o Moise našlo, thai gălo ta bešlo sar străino pe phuw ando Madiano, kai kărdea dui šeave.
30 Pa štarvardeši bărši, sîkadi'lo lehkă khă înjero ande pustia le barăbaŕăsti le Sinaiosti, ande para la iagati khă kanŕăsti.
31 O Moise, kana dikhlea les, mirisai'lo kadale sîkaimastar; thai, kana pašolas te dikhăl so sî, ašundea o mui le Raiehko,
32 kai phendea lehkă: „Me sîm o Dell te daddengo, o Dell le Avraamohko, o Dell le Isakohko, thai o Dell le Iakovohko.” Thai o Moise, isdraindoi, či mai îndrăsnisardea te dikhăl.
33 O Rai phendea lehkă: „Ankalau te papučea andal pînŕă, kă o than pe sao bešes, sî khă phuw sfînto.
34 Dikhlem o kăznimos Mîŕă poporohko, kai sî ando Ejipto, ašundem lengă vatimata, thai ulistem te skăpi le. Akana, telear, tradaua tu ando Ejipto.”
35 Kadale Moisas, savestar šudinesas pe on, kana phendine: „Kon thodea tu tut stîpînitorii thai krisînitorii?” O Dell tradea les sar stăpînitorii thai skăpitorii, le kandimasa le înjerohko, kai sîkadilosas lehkă ando rugo.
36 O ankaladea le andoa Ejipto, thai kărdea minuni thai semne ando Ejipto, kai Marea e Lolli, thai ande pustia, štarvardeši bărši.
37 Kadoa Moise phendea le šeavengă le Israelohkărăngă: „O Rai, o Dell tumaro, vazdela anda tumară phral khă prooroko sar mande: lestar te ašunen.”
38 O si koda kai, ando tidimos le Israieliçăngo andai pustia, le înjerosa, kai dea lehkă duma poa baŕobaro o Sinai, thai amară daddença, lea divanuri juvinde, kaste del le amengă.
39 Amară dadda či kambline te ašunen les, thai na šutelessama: thai, ande lengă ille, amboldile karing o Ejipto,
40 thai phendine le Aaronohkă: „Kăr amengă varesar devlla, kai te jean angla amende; kă kadoa Moise, kai ankaladea ame andoa čem le Ejiptohko, či jeanas so kărdea.”
41 Thai ande le des kodola, kărdine khă guruviç, andine jertfa le idolohkă, thai bukurisai le la buteatar lengă vastendi.
42 Atunči o Dell amboldi'lo lendar, thai dea le te bandeon anglai oštirea le čerestii, pala sar sî ramome ando lill le prooročengo: „Andean Mangă tume juvindimata thai jertfe čiro dă štarvardeši bărši ande pustia, khăr le Israelohko?…
43 Phiradean e çăra le Molaxosti thai o tipo la čeraiako le zeosti Remfan, le tipuri kodola, kai kărdean le te bandeon angla lende! Anda kodea mutisaraua tume înteal o Babilono.”
44 Amară dadda sas le ande pustia e çăra le arakhadimastii, kadea sar thodeasas les Kukoa kai phendeasas le Moisahkă te kărăla les pala o tipo, kai dikhleasas les.
45 Thai amară dadda andine la, ka pehko rîndo, tala o sîkaimos le Iosuahko, kana šute pe ando čem stîpînime le Neamurendar, kai o Dell našadea le angla amară dadda; thai ašili oče ji andel desa le Davidohkă.
46 O David lea mila angloa Dell, thai manglea te vazdel khă than bešlmahko anda o Dell le Iakovohko.
47 Thai o Solomono sas kodoa kai vazdea Lehkă ăkh khăr.
48 Ta Kukoa But Baro či bešel ande thana kardine vastestar manušengărăndar, sar phenel o prooroko:
49 „O čerii sî Muŕo skamin le raimahko, thai e phuw sî o than Mîŕă pînŕăngo. Savestar khăr vazdeana Mangă tume Mangă, phenel o Rai, or sao avela Muŕo than le čiimahko?
50 Či kărdea Muŕo vast sa kadala butea?”…
O mudarimos le Štefanohko baŕănça.
51 „Manuši zurale zorasa, bišindineroata le ileesa thai le kanença! Tume orkana na den tume le Sfîntone Duxosa. Sar kărdine tumară dadda, kadea kărăn i tume.
52 Saven anda le prooročea či mudarde le tumară dadda? Mudarde kolen kai phenenas mai anglal poa avimos Kolehko Bibezexalo, saves bitindean Les akana, thai mudardean Les,
53 tume, kai kana ašundean e Kris dini kata le înjerea, thai či arakhlean la!…”
54 Kana ašundine on kadala divanuri, šinelas le po illo, thai danddearănas le dandd pa leste.
55 Ta o Štefano, pherdo Sfînto Duxo, vazdea pehkă iakha karing o čerii, dikhlea e slava le Devllesti, thai le Isusos bešlindoi ande pînŕănde ande čeači rig le Devllesti;
56 thai phendea: „Dikta, dikhau le čerurii pîtărde, thai le Šeaves le manušehko bešlindoi ande pînŕănde ande čeači rig le Devllesti.”
57 On line atunči te çîpin, phandade pehkă kan, thai thai aviline saoră ande khă gîndo pa leste.
58 Çîrdine les avri andai četatea, thai mudarde les baŕănça. Le phenditorea thodine saoŕă pehkă çoale ka le pînŕă khă tărnăharehkă, dinoanau Saulo.
59 Thai šudenas baŕănça ando Štefano, kai rudilas pe thai phenelas: „Raia Isuse, le o duxo muŕo!”
60 Pala kodea deačeanga, thai çîpisardea mosa zuralesa: „Raia, na nikăr lengă sama kadea bezex!” Thai pala kadala divanuri, suto.