Suferinţa şi exemplul credinţei lui Hristos
1 Astfel, şi noi, fiind înconjuraţi cu un asemenea nor de martori, să dăm la o parte orice greutate şi păcatul care ne împresoară atât de repede şi să alergăm cu răbdare în lupta care stă înaintea noastră. 2 Să privim ţintă la Iisus, cel care a întemeiat şi care împlineşte credinţa noastră şi care, pentru bucuria ce îi era pusă înainte, a răbdat crucea, nu i-a păsat de ocara ei şi stă aşezat la dreapta tronului lui Dumnezeu. 3 De aceea, gândiţi-vă la cel care a îndurat din partea păcătoşilor o asemenea împotrivire faţă de Sine, ca să nu obosiţi în sufletele voastre, descurajându-vă.
4 În lupta împotriva păcatului, voi nu v-aţi împotrivit încă până la sânge. 5 Şi aţi uitat îndemnul care vă vorbeşte ca unor fii:
Fiul meu, nu dispreţui certarea Domnului,
nu te descuraja când eşti mustrat de El.
6 Căci Dumnezeu îl ceartă pe cel pe care îl iubeşte;
El pedepseşte pe fiul căruia îi poartă de grijă.
7 Răbdaţi ca să deveniţi înţelepţi: Dumnezeu se poartă cu voi ca un tată cu fiii lui; şi care este fiul pe care tatăl nu-l ceartă? 8 Iar dacă nu sunteţi mustraţi, aşa cum toţi au parte, atunci nu mai sunteţi fii adevăraţi, ci fii nelegitimi. 9 Apoi, dacă părinţii noştri trupeşti ne certau – şi tot îi cinsteam, cu atât mai mult cum să nu ne supunem părintelui duhurilor şi să trăim? 10 Căci ei ne certau după cum găseau de cuviinţă, pentru câteva zile. El însă o face spre folosul nostru, ca să luăm parte la sfinţenia Lui. 11 Fiecare mustrare, la vremea ei, nu pare să fie o bucurie, ci o durere; dar mai târziu, ea le aduce ca răsplată celor pregătiţi de ea, rodul paşnic al dreptăţii.
12 De aceea, întăriţi-vă mâinile slăbite de oboseală şi genunchii fără vlagă 13 şi faceţi cărări drepte cu picioarele voastre, încât cel olog să nu se rătăcească, ci mai degrabă să se vindece.
14 Urmăriţi cu toţii pacea şi sfinţenia, fără de care nimeni nu-L va vedea pe Domnul, 15 şi fiţi cu luare aminte ca să nu se lipsească cineva de harul lui Dumnezeu, sau vreo rădăcină amară să dea lăstari întinându-i, astfel, pe mulţi; 16 nici să nu fie cineva desfrânat sau batjocoritor, ca Esau, care în schimbul unei mâncări şi-a vândut chiar dreptul lui de întâi-născut. 17 Ştiţi bine cum, după aceea, când a vrut să moştenească binecuvântarea, nu a fost ascultat şi nu s-a mai găsit loc pentru pocăinţa lui, deşi cerea binecuvântarea cu lacrimi.
18 Căci voi nu v-aţi apropiat de muntele ce putea fi atins sau de focul învăpăiat sau de negură şi de întuneric sau de furtună, 19 nici de sunetul trâmbiţei sau de vuietul cuvintelor care i-a făcut pe cei ce-l ascultau să se roage să nu li se mai vorbească, 20 pentru că nu puteau îndura porunca: oricine se va atinge de munte, chiar şi un animal, să fie ucis cu pietre 21 – iar priveliştea era atât de înfricoşătoare încât Moise a spus: sunt înspăimântat şi mă cutremur! 22 Ci voi v-aţi apropiat de muntele Sion, de cetatea Dumnezeului celui Viu, de Ierusalimul ceresc şi de zecile de mii de îngeri adunaţi la sărbătoare, 23 de Biserica celor întâi-născuţi, scrişi în ceruri, şi de Dumnezeu, judecătorul tuturor, şi de duhurile celor drepţi şi desăvârşiţi 24 şi de mijlocitorul legământului celui nou, de Iisus şi de sângele acelei stropiri care vorbeşte mai bine decât sângele lui Abel.
25 Vedeţi să nu vă împotriviţi cumva Celui care vă vorbeşte! Căci dacă aceia, pe pământ, n-au scăpat de pedeapsă când nu L-au primit pe cel care îi mustra, cu atât mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem de la Cel din ceruri. 26 El, al cărui glas a cutremurat pământul atunci, a făgăduit acum: Voi mai cutremura încă o dată nu doar pământul, ci şi cerul! 27 Iar cuvintele încă o dată arată limpede că vor fi înlăturate cele ce se cutremură, ca nişte lucruri create, ca să rămână doar cele care nu se clatină. 28 De aceea, să mulţumim că am primit o Împărăţie care nu se clatină şi cu mulţumire să ne închinăm lui Dumnezeu aşa cum îi place Lui, cu evlavie şi teamă, 29 căci Dumnezeul nostru este foc mistuitor .
1 Thai ame, ta, anda kă sam dineroata khă norosa kaditi dă baro dikhlitorengo, te das rigate or savi lopînz, thai e bezex kai del ame angali kaditi dă bipharăs, thai te prastas ando bešlimos koa prastaimos kai bešel amengă anglal.
2 Te dikhas orta koa Šerobaro thai koa Pherdimos amară pateamahko, kadeadar koa Isus, kai, andoa bukurimos kai sas Lehkă anglal, kăsnisardea o trušul, nakhlo le lajavestar, thai bešel ande čeačirig le skaminesti le raimahko le Devllehko.
3 Dikhăn limosa godi ka Kukoa kai kăsnisardea andai rig le bezexalendi khă bimeklimos kaditi dă baro anda Peste, anda ka na varesar te xasarăn tumaro illo, thai te perăn ašadimahkă andel duxuri tumară.
4 Tume či dean tume înkă ji koa rat, ando mardimos la bezexasa.
5 Thai bîstărdean o divano, kai del tumengă les sar iekhă šeavengă: „Šeava, na astarxoli po došalimos le Raiehko, thai na xasar teo illo kana san dioduma Lestar.
6 Kă o Rai došavel koles kai kameles, thai marăl la ŕaiasa orsave šaves kai lel les.”
7 Nikărăn e dukh: O Dell phirăl tumença sar varesar šavença. Kă sao sî o šeau kai či dukhaveles o dadd?
8 Ta kana či san mardine, saveatar saoŕăn sî le rig, san varesar tărnăxarea andoa kurvimos, ta na šeave.
9 Thai pale, kana tumară dadda le staturengă dukhadine ame, thai sa deam le e pativ kamblini, či trăbul but mai but te mekas ame le Daddehkă le duxurengo, thai te traisaras?
10 Kă on ande čeačimaste dukhavenas ame anda xançî des, sar pateanas on kă sî mišto; ta o Dell dukhavel ame anda amaro mišto, kaste kărăl ame jene Lehkă sfinçomahkă.
11 Sî čečio kă orsavi dukh, akana fal khă lopînz năkăjimasti, thai na bukurimasti; ta mai palal anel kolengă kai nakhline anda lati škoala, e roda dimasti la pačeati thai le bibezexalimasti.
12 Zureaon le vastendar ašade thai le čeangăndar šukă;
13 kroin droma orta le pînŕănça tumarănça, anda ta kukoa kai langal te na del pe rigate andoa drom, ta mai iekhatar te avel sasteardo.
14 Phirăn saoŕănça palai pačea thai o sfinçomos, bi savengo khonikh našti dikhăla le Raies.
15 Len sama mišto ta khonikh te na mukăl pe kata o xaro le Devllehko, anda ka na varesar te luludearăn raioŕa or vokh angluni kărtimasti, te nigrăl tume koa biujimos, thai but te aven astardine latar.
16 Dikhăn te na avel maškar tumende či khă kurvarii or lumeako sar o Esauo, kai anda khă xabe bitindea pehko čeačio dă anglal kărdo.
17 Jeanen kă mai palal, kana kamblea te lel o dinodumadămišto nas lino; anda kă, barem kă mangălas les iasfănça, nastisardea te paruveles.
18 Tume pašilean khă baŕbarăstar kai naašti asbalas pe thai sao sas astardo iagatar, na kalimastar, na tunerikostar, na bareabravalleatar,
19 či o bašlimos la šingako, či o mui, kai delas duma kadea kă kola kai ašunde les, mangline te na mai delengă duma,
20 (anda kă našti nikrănaso mothodimos kadoa: „orta kana khă juvindimos avela te asbal o baŕbaro, te avel mudardo baŕănça, or pusado la săjeatasa.”
21 Thai o dikhlimos kadoa sas kaditi dă darano ta o Moise phendea: Sîm darardo thai isdrau!”).
22 Ta pašilean le baŕbarăstar le Sionostar, la četateatar le Devllesti kolesti le juvindesti, o Ierusalimo čerikano, le deše le miiendar, le tidimastar ando desbaro le înjerengo,
23 la Khăngăreatar kolengo dă anglal kărdine, kai sî ramome andel čerurea, le Devllestar, o Krisînitorii saoŕăngo, le duxurendar kukolengă bibezexale, kărdine pherdimahkă,
24 le Isusostar, o Maškarditorii le phanglimahko kolehko le nevehko, thai le ratestar piteardo, kai del duma mai mišto dă sar o rat le Abelohko.
25 Len sama ka na varesar te na kamen te ašunen Kukoles kai del tumengă duma! Kă kana či skăpisarde kola kai či kambline te ašunen Koles kai delas duma pe phuw, kaditi mai but či skăpisaoas ame, kana amboldasame kata Kukoa kai del duma andal čeruri,
26 savehko mui isdraia atunčeara e phuw, thai sao akana kărdea o šinaimos kadoa: „Mai isdravaua înkă ăkhdata na numai e phuw, ta i o čerii.”
27 Le orbe kadala „pale ăkhdata” sîkaven kă o paruglimos le buteango isdraine, akadeadar le buteango kărdine, sî kărdo orta kaste ašen le butea kai či isdran.
28 Anda kă leam khă kadea thagarimos, kai našti te isdral, te sîkavas ame naismatangă, thai te anas kadea le Devllehkă khă rudimos čeailo, pateamasa thai darasa;
29 anda kă o Dell amaro sî „khă iag kai či atărdeol”