Moartea şi învierea lui Lazăr
1 Era un bolnav, Lazăr din Betania, din satul Mariei şi al Martei, sora ei. 2 Maria era cea care Îl unsese cu mir pe Domnul şi Îi ştersese picioarele cu părul ei. Fratele ei, Lazăr, era bolnav. 3 De aceea surorile au trimis la El, spunând: „Doamne, iată, cel pe care îl iubeşti este bolnav.” 4 Când a auzit, Iisus a spus: „Această boală nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, ca prin ea să fie preamărit Fiul lui Dumnezeu.” 5 Iisus îi iubea pe Marta, pe sora ei şi pe Lazăr. 6 Totuşi, când a auzit că Lazăr este bolnav, Iisus a mai rămas două zile în locul unde era. 7 Abia apoi le-a zis ucenicilor: „Să mergem din nou în Iudeea.” 8 Ucenicii I-au spus: „Rabbi, adineauri Te căutau iudeii ca să Te ucidă cu pietre şi Te duci iar acolo?” 9 Iisus le-a răspuns: „Oare nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă cineva umblă ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina acestei lumi. 10 Dar dacă cineva umblă noaptea, se împiedică, fiindcă lumina nu este în el.” 11 A spus acestea şi apoi le-a zis: „Lazăr, prietenul nostru, a adormit, dar Mă duc să-l trezesc.” 12 Ucenicii I-au spus: „Doamne, dacă a adormit, se va face bine.” 13 Iisus vorbise despre moartea Lui, dar ei au crezut că vorbeşte despre somn. 14 Atunci Iisus le-a spus limpede: „Lazăr a murit 15 şi Mă bucur pentru voi că nu am fost acolo, ca să credeţi. Dar să mergem la el!” 16 Atunci Toma, cel numit Geamănul, le-a zis celorlalţi ucenici: „Să mergem şi noi să murim cu el!”
Iisus, învierea şi viaţa
17 Venind, Iisus l-a găsit pe Lazăr pus deja de patru zile în mormânt. 18 Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii. 19 Mulţi dintre iudei veniseră la Marta şi la Maria ca să le aducă mângâiere pentru fratele lor. 20 Când Marta a auzit că vine Iisus, I-a ieşit în întâmpinare, iar Maria stătea în casă. 21 Atunci Marta I-a zis lui Iisus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit; 22 dar şi acum, ştiu că orice ai cere de la Dumnezeu, Dumnezeu îţi va da.” 23 Iisus i-a spus: „Fratele tău va învia.” 24 Marta I-a zis: „Ştiu că va învia la înviere, în ziua din urmă.” 25 Iisus i-a spus: „Eu sunt Învierea şi Viaţa: cel care crede în Mine, chiar dacă moare, va trăi 26 şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri în veci. Crezi aceasta?” 27 I-a spus: „Da, Doamne, cred că Tu eşti Hristos, Fiul lui Dumnezeu care a venit în lume.”
Învierea lui Lazăr
28 După ce a zis aceasta, s-a dus să o cheme pe Maria, sora ei, spunându-i în taină: „Învăţătorul este aici şi te cheamă.” 29 Ea, auzind, s-a sculat în grabă şi s-a dus la El. 30 Iisus nu intrase în sat, ci se afla tot în locul unde Îi ieşise Marta în întâmpinare. 31 Iar iudeii care erau cu Maria în casă şi o alinau, văzând că s-a sculat în grabă şi a ieşit, au mers după ea, crezând că a plecat la mormânt ca să plângă acolo. 32 Când Maria a ajuns acolo unde era Iisus, văzându-L, a căzut la picioarele Lui şi I-a spus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.” 33 Atunci Iisus, văzând-o plângând şi pe iudeii care veniseră cu ea plângând şi ei, a suspinat cu duhul, s-a tulburat 34 şi a zis: „Unde l-aţi pus?” Ei I-au zis: „Doamne, vino şi vezi!” 35 Şi Iisus a plâns. 36 Aşadar iudeii spuneau: „Iată cât de mult îl iubea!” 37 Iar unii dintre ei au zis: „Oare acesta, care a deschis ochii orbului, nu putea să facă ceva să nu moară Lazăr?”
38 Atunci, suspinând iar în Sine, Iisus a mers la mormânt, care era o peşteră şi la intrare era pusă o piatră. 39 Iisus a spus: „Ridicaţi piatra!” Dar Marta, sora celui care murise, I-a spus: „Doamne, miroase deja, căci este de patru zile.” 40 Iisus i-a zis: „Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?” 41 Au luat deci piatra, iar Iisus şi-a ridicat ochii spre cer şi a zis: „Tată, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat. 42 Eu ştiam că întotdeauna Mă asculţi, dar pentru mulţimea care stă împrejur am vorbit, ca ei să creadă că Tu M-ai trimis.” 43 După ce a spus acestea, a strigat tare: „Lazăre, vino afară!” 44 Mortul a ieşit cu picioarele şi mâinile legate cu fâşii de pânză şi faţa înfăşurată într-un giulgiu. Iisus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!”
Complotul pentru omorârea lui Iisus
45 Mulţi dintre iudeii care veniseră la Maria şi văzuseră ce a făcut, au crezut în El. 46 Iar unii dintre ei s-au dus la farisei şi le-au spus ce a făcut Iisus. 47 Atunci marii preoţi şi fariseii au adunat sinedriul şi ziceau: „Ce ne facem? Omul acesta face multe semne! 48 Dacă Îl lăsăm, vor crede toţi în El şi vor veni romanii şi ne vor nimici şi locul şi poporul.” 49 Unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în acel an, le-a zis: „Voi nu ştiţi nimic, 50 nici nu vă gândiţi că vă e de folos să piară un singur om pentru popor şi să nu piară tot poporul.” 51 Dar acest lucru nu l-a spus de la sine însuşi, ci, fiind mare preot în acel an, a profeţit că Iisus avea să moară pentru popor, 52 şi nu numai pentru popor, ci şi ca să-i adune laolaltă pe copiii risipiţi ai lui Dumnezeu. 53 Aşadar, din ziua aceea s-au hotărât să-L ucidă. 54 De aceea Iisus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo în ţinutul de lângă pustiu, într-o cetate numită Efraim, şi stătea acolo cu ucenicii Lui.
55 Şi se apropia Paştele iudeilor şi mulţi din ţară au urcat la Ierusalim înainte de Paşte, ca să se curăţească. 56 Îl căutau pe Iisus şi vorbeau între ei stând în Templu: „Ce credeţi? Oare nu va veni la sărbătoare?” 57 Iar marii preoţi şi fariseii dăduseră porunci ca, dacă ştie cineva unde este, să le dea de ştire, ca să Îl prindă.
O juvindimos le Lazărohko.
1 Khă varesao Lazăro anda e Betania, o gau la Mariako thai la Martako, lati phei, sas nasfalo.
2 E Maria sas kodea kai makhlea le Raies mirosa, thai khoslea Lehkă pînŕă pehkă balença, thai o Lazăr o nasfalo sas lako phral.
3 Le pheia tradine koa Isus te phen lehkă: „Raia, dikta kă kukoa kai kames les, sî nasfalo.”
4 Ta o Isus, kana ašundea e vestea kadea, phendea: O nasfalimos kadoa nai merimahko, ta sî andai slava le Devllesti, anda o Šeau le Devllehko te avel bareardo anda leste.”
5 Thai o Isus kamelas la Marta, thai laka phea, thai le Lazăros.
6 Ta kana, ašundea kă o Lazăr sî nasfalo, mai ašilo dui des ando than kai sas;
7 thai pala kodea phendea le jenengă: „Aven te amboldas ame ande Iudea.”
8 „Sîkaitorina”, phendine Lehkă le jene,” akana dă iekhatar rodenas le Iudeia Te mudarăn Tu baŕănça, thai Te amboldes Tu ande Iudea?”
9 O Isus dea le angal: „Nai dešdui čeasuri ando des? Kana phirăl varekon desă či ambladeol, anda kă dikhăl e lumina la lumeati kadalati;
10 ta kana phirăl varekon reate, ambladeol, anda kă nai les lumina ande leste.”
11 Pala kadala orbe, phendea lengă: „O Lazăro, amaro amal, sovel: ta jeau te ušteavau les andai lindri.
12 Le jene phende Lehkă: „Raia, kana sovel, sî te kărdeol mišto.”
13 O Isus deasas duma pa lehko mullimos, ta on pateanas kă del duma poa xodinimos lino anda e lindri.
14 Atunčeara o Isus phendea lengă anglal: „O Lazăro mullo.”
15 „Thai bukurima kă či sîmas oče, anda tumende, kaste patean. Ta akana, aven te jeastar leste.”
16 Atunčea o Toma, phendino Jeamăno, phendea le kolavră jenengă: „Aven te jeas i ame te meras Lesa.”
17 Kana avilo o Isus, ašundea kă o Lazăro sas mullo dă štar des ando mormînto.
18 Thai, anda kă e Betania sas paše le Ierusalimostar, ka dešupanji stadii,
19 But anda le Iudeia avilesas andai Marta thai e Maria, kaste aven lença kă mullosas lengo phral.
20 Kana ašundea e Marta kă avel o Isus, ankăstea lehkă anglal; ta e Maria bešelas ando khăr.
21 E Marta phendea le Isusohkă: „Raia, te avino koče, nahkă merăll muro phral!
22 Ta i akana, jeanau kă orso mangăsa kata o Dell, dela tu o Dell.”
23 O Isus phendea lakă: „Teo phral juvindila.”
24 „Jeanau”, dea les anglal e Marta, „kă avela te juvindil koa juvindimos, ando des pai urma.”
25 O Isus phendea lakă: „Me sîm o juvindimos thai e čivava. Kon pateal ande Mande, orta i te mullino, traila.
26 Thai orkon trail, thai pateal ande Mande, či merăla čiăkhdata.Pateas e buti kadea?”
27 „E, Raia” phendea Lehkă oi,” pateau kă tu san o Kristoso, o Šeau le Devllehko, kai trăbulas te avel ande lumea.”
28 Pala so phendea kadala orbe, găli thai akhardea čioreal pehka phea la Maria, thai phendea lakă: „Avilo o Sîkaitorii thai akharăl tu.”
29 E Maria, sar ašundea, uštili iekhatar, thai gălitar Leste.
30 Kă o Isus či avilosas înkă ando gau, ta sas sa ando than kai avilisas e Marta.
31 Le Iudeia, kai sas la Mariasa ando khăr dikhline la kă uštilisas iekhatar thai ankăstindoi avri, găline pala late, kă phenenas: „Jeal koa mormînto, kaste rovel oče.”
32 E Maria, kana arăsli kai sas o Isus, thai dikhlea Les, šudea pe ka Lehkă pînŕă, thai phendea Lehkă: „Raia, te avino koče, nahkă merăll muro phral.”
33 O Isus, kana dikhlea la roindoi, la thai le Iudeien kai avilesas lasa, dukhadi'lo ande Lehko duxo, thai tulburisai'lo.
34 Thai phendea: „Kai thodean les?” „Raia,” phendine Lehkă on,” av thai dikh.”
35 O Isus rovelas.
36 Atunčea le Iudeia phendine: „Dikta sode dă but kamelas les!”
37 Thai iekh anda lende phendine: „O, kai pîtărdea le iakha le koŕăhkă, našti kărălas ka i o manuši kadoa te na merăll?”
38 O Isus dukhai'lo pale ande Peste, thai gălo koa mormînto. O mormînto sas khă thanšudro, koa šutimos savehko sas thodino khă baŕ.
39 „Den o baŕ rigate,” phendea o Isus. E Marta, e phei le mullesti, phendea Lehkă: „Raia, khandel pharăs, kă sî mullo dă štar des.”
40 O Isus phendea lakă: „Či phendem tukă kă, te pateasa, dikhăsa e slava le Devllesti?”
41 Line o baŕ andoa than kai pašleolas o mullo. Thai o Isus vazdea le iakha opră, thai phendea: „Daddna, naisarau Tukă kă ašundean Ma.
42 Jeanauas kă orkana ašunes Ma; ta dau duma kadea andoa norodo kai bešel rigate, kaste pateal kă Tu trdean Ma.”
43 Pala so phendea kadala orbe, çîpisardea muiesa zuralo: „Lazăre av avri!”
44 Thai o mullo ankăsto le vastença thai le pînŕănça phangle le făšiença le poxtanehkă, thai le mosa învăluime ande khă pištiri. O Isus phendea lengă: „Pîtărăn les, thai mekăn les te phirăl.”
45 But andal Iudeaia, kai avilesas andai Maria, kana dikhline so kărdeas o Isus, pateaine ande Leste.
46 Ta iekh anda lende găline kal Fariseia, thai phendea lengă so kărdeasas o Isus.
Le Barăraša den duma te mudarăn Les.
47 Atunčeara le raša le mai bară thai le Fariseia tidine o Staboro, thai phendine: „So kărasa? O manuši kadoa kărăl but minunea.
48 Te mekasa Les kadea, saoŕă pateana ande Leste, thai avena le Romaia thai xasarăn ame thai i o than amaro thai i o neamo.”
49 Iekh anda lende, o Kaiafa, kai sas baro rašai ando bărši kodoa, phendea lengă: „Tume či jeanen khanči;
50 ta či den tume godi kă să ande tumaro valoso te merăll khă korkoŕo manuši andoa norodo, thai te na xasaol soa neamo?”
51 Ta e buti kadea či phendeala lestar; ta, anda kă sas baro rašai ando bărši kodoa, prooročisardea kă o Isus avela te merăll andoa neamo.
52 Thai na numai andoa neamo kodoa, ta i kaste tidel ande khă korkoŕo stato le šaoŕăn le Devllehkă kola pharadine.
53 Andoa des kodoa, dinepeduma te mudarăn Les.
54 Anda kodea o Isus či mai phirălas angla le Iudeia; ta gălotar oçal ande phuw pašai pustia, andekh četaea kai bušolas Efraim; thai ašilo oče andekhthan Pehkă jenença.
O Isus ajukărdo ando Ierusalimo.
55 E Patradi le Iudeiendi sas paše. Thai but manuši andal phuwea kodola ankăste ando Ierusalimo, angla e Patradi, kaste ujarăn pe.
56 On rodenas le Isusos, thai denas duma iekh avrănça ando Templo: „So patean? Nai te avel koa prazniko?”
57 Ta le raša le mai bară thai le Fariseia mothodinesas kă, kana jeanela varekon kai sî, te de le phendimos kaste astarăn Les.