Înmulţirea pâinilor
1 După acestea, Iisus a plecat pe ţărmul celălalt al Mării Galileii, care este numită şi Marea Tiberiadei. 2 Îl urma o mulţime mare, fiindcă vedeau semnele pe care le săvârşea cu cei bolnavi. 3 Iisus s-a suit pe munte şi acolo s-a aşezat jos cu ucenicii Lui. 4 Paştele, sărbătoarea iudeilor, era aproape. 5 Iisus a ridicat ochii şi a văzut că o mare mulţime venea spre El. Şi i-a spus lui Filip: „De unde vom cumpăra pâine să mănânce aceştia?” 6 Dar spunea aceasta ca să-l încerce, căci El ştia ce urma să facă. 7 Filip I-a răspuns: „Pâine de două sute de dinari nu le-ar fi de ajuns ca să primească fiecare măcar câte puţin.” 8 Unul dintre ucenicii Lui, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a spus: 9 „Este aici un băieţel care are cinci pâini de orz şi doi peşti, dar ce înseamnă acestea pentru atât de mulţi?” 10 Iisus a spus: „Puneţi-i pe oameni să se aşeze.” În acel loc era multă iarbă. Aşadar s-au aşezat; bărbaţii, cam cinci mii la număr. 11 Iisus a luat pâinile şi, după ce a adus mulţumire, le-a împărţit celor aşezaţi şi la fel şi din peşti, cât au voit. 12 După ce s-au săturat, le-a spus ucenicilor: „Adunaţi fărâmiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.” 13 Au strâns deci şi au umplut douăsprezece coşuri cu fărâmituri care rămăseseră de la cei care mâncaseră din cele cinci pâini de orz. 14 Iar oamenii care văzuseră semnul pe care îl făcuse spuneau: „Într-adevăr acesta este profetul care trebuia să vină în lume.” 15 Dar Iisus, ştiind că vor să vină să Îl ia cu de-a sila să Îl facă rege, a plecat iar pe munte, singur.
Iisus merge pe apă
16 Când a venit seara, ucenicii Lui au coborât la mare 17 şi, după ce s-au urcat în barcă, mergeau de partea cealaltă a mării, spre Capernaum. Se făcuse deja întuneric şi Iisus nu venise încă la ei. 18 Şi marea era agitată, fiindcă bătea un vânt puternic. 19 Iar după ce au vâslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, L-au văzut pe Iisus umblând pe mare şi venind aproape de barcă, şi s-au speriat. 20 Dar Iisus le-a spus: „Eu sunt, nu vă temeţi.” 21 Şi, când au vrut să Îl ia în barcă, îndată au şi ajuns la ţărmul spre care se îndreptau.
Iisus, adevărata pâine a vieţii
22 A doua zi, mulţimea, care stătea de partea cealaltă a mării, a văzut că acolo nu era decât o corăbioară şi că Iisus nu se urcase cu ucenicii Lui în barcă, ci doar ucenicii Lui plecaseră. 23 Au venit şi alte bărci din Tiberiada, aproape de locul unde mâncaseră pâinea când adusese El mulţumire Domnului. 24 Aşadar când a văzut mulţimea că Iisus nu este acolo şi nici ucenicii Lui, s-au suit în bărci şi au venit la Capernaum, căutându-L pe Iisus. 25 Şi găsindu-L dincolo de mare, I-au spus: „Rabbi, când ai ajuns aici?” 26 Iisus le-a răspuns: „Adevărat, adevărat vă spun: voi Mă căutaţi nu fiindcă aţi văzut semne, ci fiindcă aţi mâncat pâine şi v-aţi săturat. 27 Să nu lucraţi pentru hrana pieritoare, ci pentru hrana care rămâne pentru viaţa veşnică, pe care v-o va da Fiul Omului, căci Dumnezeu Tatăl L-a pecetluit pe El.” 28 I-au spus aşadar: „Ce să facem ca să săvârşim lucrările lui Dumnezeu?” 29 Iisus le-a răspuns: „Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: să credeţi în Cel pe care El L-a trimis.” 30 I-au spus deci: „Ce semn faci Tu ca să vedem şi să credem în Tine? Ce lucrări săvârşeşti? 31 Părinţii noştri au mâncat mană în deşert, după cum stă scris: Le-a dat să mănânce pâine din cer .” 32 Atunci Iisus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun, nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă din cer pâinea cea adevărată, 33 căci pâinea lui Dumnezeu este cea care coboară din cer şi dă viaţă lumii.”
34 Aşadar I-au spus: „Doamne, dă-ne întotdeauna această pâine!” 35 Iisus le-a spus: „Eu sunt pâinea vieţii. Cel care vine la Mine nu va flămânzi şi cel care crede în Mine nu va înseta niciodată. 36 Dar v-am spus că M-aţi văzut şi nu credeţi. 37 Toţi cei pe care Mi-i dă Tatăl vor veni la Mine, iar pe cel care vine la Mine nu-l voi scoate afară, 38 fiindcă Eu nu am coborât din cer ca să fac voia Mea, ci voia Celui care M-a trimis. 39 Şi aceasta este voia Celui care M-a trimis, să nu pierd nimic din ce Mi-a dat, ci să-l învii în ziua din urmă. 40 Aceasta este voia Tatălui Meu: oricine Îl vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţă veşnică, iar Eu îl voi învia în ziua din urmă.”
41 Iudeii murmurau, aşadar, împotriva Lui, fiindcă spusese: „Eu sunt pâinea care a coborât din cer” 42 şi spuneau: „Oare nu este acesta Iisus, fiul lui Iosif, nu-i cunoaştem noi pe tatăl şi pe mama Lui? Cum de spune acum: Am coborât din cer?” 43 Iisus le-a răspuns: „Nu cârtiţi între voi! 44 Nimeni nu poate veni la Mine dacă Tatăl care M-a trimis nu îl atrage, iar Eu îl voi învia în ziua din urmă. 45 Stă scris în profeţi: Şi toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu. Oricine a auzit de la Tatăl şi a învăţat, vine la Mine. 46 Nu că L-a văzut cineva pe Tatăl, în afară de Cel ce este de la Dumnezeu: acesta L-a văzut pe Tatăl. 47 Adevărat, adevărat vă spun, cel ce crede în Mine are viaţă veşnică. 48 Eu sunt Pâinea vieţii. 49 Părinţii voştri au mâncat mană în pustiu şi au murit. 50 Pâinea care coboară din cer este aceasta: oamenii să mănânce din ea şi să nu moară. 51 Eu sunt pâinea cea vie care am coborât din cer: dacă va mânca cineva din această pâine, va trăi în veci, iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu.”
Iudeii şi unii ucenici cârtesc împotriva lui Iisus
52 Atunci iudeii se certau între ei: „Cum poate acesta să ne dea trupul Lui să-l mâncăm?” 53 Aşa că Iisus le-a spus: „Adevărat, adevărat vă spun, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi. 54 Cel care mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică şi Eu îl voi învia în ziua din urmă. 55 Căci trupul Meu este hrană adevărată, iar sângele Meu este băutură adevărată. 56 Cel care mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne în Mine şi Eu în el. 57 După cum M-a trimis pe Mine Tatăl cel viu, iar Eu trăiesc prin Tatăl, şi cel care se va hrăni cu Mine va trăi prin Mine. 58 Aceasta este pâinea care s-a coborât din cer, nu ca aceea pe care au mâncat-o părinţii voştri şi au murit. Cel care mănâncă această pâine va trăi în veci.” 59 Acestea le-a spus în sinagogă pe când învăţa în Capernaum.
60 Mulţi dintre ucenicii Lui care Îl auziseră, au spus: „Cuvântul acesta este greu! Cine e în stare să-l asculte?” 61 Iisus ştia în Sinea sa că ucenicii Lui cârtesc cu privire la aceasta, şi le-a spus: „Vă scandalizează acest lucru? 62 Dar dacă L-aţi vedea pe Fiul Omului urcând unde era mai înainte? 63 Duhul este cel care dă viaţă, trupul nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh şi sunt viaţă. 64 Dar printre voi sunt unii care nu cred”, căci Iisus ştia de la început cine sunt cei care nu cred şi cine este cel care Îl va trăda. 65 Şi a zis: „De aceea v-am spus că nimeni nu poate veni la Mine dacă nu îi este dat de Tatăl.”
66 De atunci mulţi dintre ucenicii Lui s-au întors înapoi şi nu mai umblau cu El. 67 Aşadar Iisus le-a spus celor doisprezece: „Voi nu vreţi să plecaţi?” 68 Simon Petru i-a răspuns: „Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice 69 şi noi am crezut şi am cunoscut că Tu eşti Sfântul lui Dumnezeu.” 70 Iisus i-a răspuns: „Nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Unul dintre voi însă este diavol!” 71 Vorbea despre Iuda al lui Simon Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, care avea să-L trădeze.
O butimos le manŕăngo.
1 Pala kodea, o Isus gălo înteal la mareatar la Galeliatar, kai bušol e marea la Tiberiadei.
2 Khă bari gloata jealas pala Leste, anda kă dikhălas le sămnuri kai kărălas le maškar le nasfale.
3 O Isus ankăsto po baŕobaro, thai bešelas oče Pehkă jenença.
4 E Patradi, o prazniko le Iudeiengo, sas paše.
5 O Isus vazdea Pehkă iakha, thai dikhlea kă ăkh bari gloata avel karing Leste. Thai phendea le Filipohkă: „Katar avel ame te tinas manŕo kaste xan le manuši kadala?”
6 Phenelas e buti kadea kaste zumaveles, anda kă jeanelas so sî les ande godi te kărăl.
7 O Filip dea Les anglal: „O manŕo, kai daštisaras te tinas les duie šelença franči, či arăsăla ka sogodi anda lende te xan po xançorî.”
8 Iekh anda le jene Lehkă, o Andrei, o phral le Simon Petrohko, phendea Lehkă:
9 „Sî koče khă rakloro, kai sî les panji manŕă orzohkă thai dui maše; ta so sî kadala anda kaditi?”
10 O Isus phendea: „Phenen le manušengă te bešen tele. „Ando than kodoa sas but čear. Le manuši bešline tele, ando dindimos dă paše panji mii.
11 O Isus lea le manŕă, naisardea le Devllehkă, xuladea le jenengă, thal jene ulade le kolengă kai bešenas tele; sakadea, dine le i andal maše sode kambline.
12 Pala so čeailile, o Isus phendea Pehkă jenengă: „Tiden le prušuka kai ašile, kaste na xasaol khanči.”
13 Tidine le, thai pherdine dešudui košuri anda le prušuka kai ašile sas anda le panji manŕă orzohkă, pala so xalesas saoŕă.
14 Le manuši kodola, kana dikhline e minunea, kai kărdeasas la o Isus, phenenas: „Le čeačimasa, kadoa sî o prooroko kukoa ajukărdo ande lumea.”
15 O Isus, anda kă jeanelas so sî le ande godi te aven pala Leste te len Les la zorasa thai te kărăn Les Thagar, gă'lo pale koa baŕobaro, korkoŕo numai O.
O Isus phirăl pe marea.
16 Kana meklea pe e reat, le jene Lehkă uliste kai rig la mareati.
17 Ankăste ande khă bero, thai nakhănas e marea, kaste jean ando Kapernaum. Tuneričisaolas, thai o Isus sa či avilosas lende.
18 Phurdelas khă bravall zurali thai marea sas xoleariko.
19 Pala so çîrdine koa bero kam bištaipanji or treanda stadii, dikhline le Isusos phirindoi pe marea thai sar pašolas le berostar. Thai daraile.
20 Ta o Isus phendea lengă: „Me sîm, na daran!”
21 Kamenas te len Les ando bero. Thai o bero arăslo iekhatar ando than karing jeanas.
O manŕo la čivavako.
22 O nordo, kai ašilosas la kolavrea rigatar la mareako, šuteasas sama kă oče nas numai khă bero, thai kă o Isus či ankăstosas ando bero kadoa Pehkă jenença, thai le jene teleardesas korkoŕo lesa.
23 O duito des avilesas aver beruri andai Tiberiada, paše le thanestar kai xalesas on o manŕo, pala so o Rai naisardeasas le Devllehkă.
24 Kana dikhline le noroade kă či o Isus, či le jene nas oče, ankăste i on ande le beruri kodola, thai găline ando Kapernaum te roden le Isusos.
25 Kana arakle Les, înteal e marea, phende Lehkă: „Sîkaitorina, kana avilean koče?”
26 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă roden Ma na kă dikhlean ăl sămnuri, ta anda kă xalean anda le manŕă kodola, thai čeaililean.
27 Kărăn buti na andoa xabe kai nakhăl, ta andoa xabe, kai ašel anda e čivava e vešniko, thai savi del tumengă la o Šeau le manušehko; kă o Dadd, ta, orta o Dell, Les štampilisardea Les Pehka pečetasa.”
28 On phendine Lehkă: „So te kăras kaste pheras le butea le Devllehkă?.”
29 O Isus dea le anglal: „E buti kai mangăla o Dell sî kadea: te patean ande Kukoa, kai tradea les O.”
30 „Ta so sămno kărăs, Tu”, phende Lehkă on „kaste dikhas les, thai te pateas ande Tute? So butearăs Tu?
31 Amară dadda xaline mana ande pustia, pala sar sî ramome: „Dea le te xan manŕo andoa čeri.”
32 O Isus phendea lengă: „Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă o Moise či dea tume o manŕo andoa čeri, ta o Dadd Muro del tume o čečio manŕo andoa čeri;
33 kă o Manŕo le Devllehko sî kukoa kai ulel andoa čeri, thai del la lumea e čivava.”
34 „Raia,” phendine Lehkă on, dea me orkana kadoa manŕo.”
35 O Isus phendea lengă: „Me sîm o Manŕo la čivavako. Kon avel Mande, či bokhauola čiăkhdata; thai kon pateal ande Mande, či trušaola čiăkhdata.
36 Ta phendem tumengă kă i dikhlean Ma, thai sa či patean.
37 Sa so del Ma o Dadd, arăsăla Mande; thai koles kai avela Mande či našavauales avri:
38 kă ulistem andoa čeri kaste kărau na Muŕo kamimos, ta o kamimos Kolehko kai tradea Ma.
39 Thai o kamimos Kolehko kai tradea Ma, sî te na xasarau khanči anda so dea Ma O, ta te uštevau les ando des kai avela.
40 O kamimos Mîŕă Daddehko sî kă orkon dikhăl le Šeaves, thai pateal ande Leste, te aveles čivava vešniko; thai Me ušteavaua les ando des kai avela.”
41 Le Iudeia bandearănas o nakh pe Leste, anda kă phendeasas: „Me sîm o manŕo kai ulisto andoa čeri.”
42 Thai phenenas: „Ta nai kadoa o šeau le Iosifohko, savehko dadd thai dei prinjeanas le? Sar ta phenel O: „Me ulistem andoa čeri?”
43 O Isus dea le anglal: „Na bandearăn andoa nakh maškar tumende.
44 Khonikh našti avel Mande, kana či çîrdeles o Dadd, kai tradea Ma; thai me ušteavaua les ando des kai avela.
45 Ande le prooročii sî ramome: „Saoŕă avena sîkade le Devllestar.” Kadea kă orkon ašundea le Daddestar, thai primisardea Lehko sîkaimos, avel Mande.
46 Na kă varekon dikhlea le Daddes, avri anda Kukoa kai avel kata o Dell; e, Kodoa dikhlea le Daddes.
47 Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă savo pateal ande Mande, sî les e čivava e vešniko.
48 Me sîm o Manŕo la čivavako.
49 Tumară dadda xaline mana ande pustia, thai mulline.
50 O Manŕo, kai ulel andoa čeri, sî kadea kărdo, kon xal anda leste, te na merăll.
51 Me sîm o Manŕo juvindo, kai ulisto andoa čeri. Te xala varekon andoa manŕo kadoa, traila ando veako; thai o manŕo, kai daua les Me, sî Muŕo stato, kai daua les anda e čivava la lumeati.”
52 Koa ašundimos kadale divanurengo, le Iudeia xanas pe maškar lende, thai phenenas: „Sar daštil o manuši kadoa te del ame Pehko stato te xas les?”
53 O Isus phendea lengă: „Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă, kana či xana o stato le Šeavehko le manušehko, thai či pena o rat Lehko, nai tume čivava ande tumende.
54 Kon xal o stato Muŕo, thai pel o rat Muŕo, ašel ande Mande, thai Me ašeau ande Leste.
55 Kă o stato Muŕo sî čeačimasa khă xabe, thai o rat Muŕo sî čeačimasa khă pimos.
56 Kon xal o stato Muŕo, thai pel o rat Muŕo, ašel ande Mande, thai Me ašeau ande leste.
57 Pala sar o Dadd, kai sî juvindo tradea Ma Man, i Me traiu andoa Dadd, sa kadea, kon xal Ma Man, traila i o anda Mande.
58 Kadeadar sî o manŕo, kai ulisto andoa čeri, na sar e mana, kai xalela tumară dadda, thai sa mulline: kon xal o manŕo kadoa, traila ando veako.”
59 O Isus phendea lengă kadala butea ande khăngări, kana sîkavelas le manušen ando Kapernaum.
Unii jene Mekăn Les. O phendimos le Petrohko.
60 But anda le jene Lehkă, pala so ašundine kadala divanuri, phendine: „Kadoa divano sî but zuralo: kon dašti te răbdiles?”
61 O Isus, kai atearălas sa thai jeanelas kă Lehkă jene bandearănas o nakh andoa divano kadoa, phendea lengă: „Kadoa phendimos anda tumende sî khă doši ambladimasti?
62 Ta te dikhăna le Šeaves le manušehko ankăstindoi kai sas mai anglal?…
63 O Duxo sî kukoa kai del čivava, o mas nai klhančesko lašo; le divanuri, kai phendem tumengă le Me, sî duxo thai čivava.
64 Ta sî unii anda tumende kai či patean.” Kă o Isus jeanelas dă anglal kon sas kukola kai či pateanas, thai kon sas kukoa kai bitinela Les.
65 Thai mai phendea: „Orta anda kodea phendem tumengă kă khonikh našti avel Mande, kana nas lehkă dino Mîŕă Daddestar.
66 Anda e leaka kodea, but anda le jene Lehkă, găletar parpale, thai či mai phirănas Lesa.
67 Atunčeara o Isus phendea kolengă le dešdongă: „Tume či kamen te jeantar?”
68 „Raia,” phendea Lehkă o Simon Petro,” kaste te jeastar? Tu sîtu le divanuri la čivavakă vešniko.
69 Thai ame pateaiam, thai arasleam koa prinjeandimos kă Tu san o Kristoso, o Sfînto le Devllehko.”
70 O Isus dea le anglal: „Či alosardem tume Me tumen le dešuduien? Thai sa iekh anda tumende sî khă beng.”
71 Delasduma poa Iuda, o šeau le Simonohko Iskarioteano; kă o avela te bitine Les: o, iekh anda kukola le dešudui.