Necredinţa rudelor lui Iisus
1 Şi după acestea, Iisus umbla prin Galileea, fiindcă nu voia să treacă prin Iudeea, deoarece iudeii căutau să-L omoare. 2 Se apropia sărbătoarea iudeilor numită a Corturilor. 3 Fraţii Lui I-au spus aşadar: „Pleacă de aici şi du-Te în Iudeea, ca să vadă şi ucenicii Tăi lucrările pe care le faci. 4 Fiindcă nimeni nu lucrează pe ascuns când vrea să fie cunoscut. Dacă faci acestea, arată-Te lumii.” 5 Dar nici fraţii Lui nu credeau în El. 6 Atunci Iisus le-a zis: „Vremea Mea nu a sosit încă, dar vremea voastră este întotdeauna. 7 Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăşte, fiindcă Eu dau mărturie că faptele ei sunt rele. 8 Mergeţi voi la sărbătoare! Eu nu merg la sărbătoarea aceasta, fiindcă vremea Mea nu s-a împlinit încă.” 9 Spunând acestea, a rămas în Galileea.
Iisus la sărbătoarea corturilor
10 Dar după ce fraţii Săi au mers la sărbătoare, a urcat şi El, nu pe faţă, ci pe ascuns. 11 Aşa că iudeii Îl căutau la sărbătoare şi spuneau: „Unde e?” 12 Iar în mulţime se vorbea mult despre El; unii spuneau: „Este bun”, alţii spuneau: „Nu este, ci amăgeşte mulţimea.” 13 Însă nimeni nu vorbea pe faţă despre El, de frica iudeilor.
14 Sărbătoarea era deja trecută de jumătate când Iisus a urcat la Templu şi a început să înveţe. 15 Iudeii s-au mirat, spunând: „Cum de ştie acesta carte, fără să fi învăţat?” 16 Dar Iisus le-a răspuns şi a zis: „Învăţătura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis. 17 Dacă cineva vrea să-I împlinească voia, va şti dacă această învăţătură vine de la Dumnezeu ori dacă Eu vorbesc de la Mine. 18 Cel care vorbeşte de la sine îşi caută propria slavă. Dar cel care caută slava Celui care l-a trimis, acela este adevărat şi în el nu este nedreptate. 19 Nu v-a dat oare Moise Legea? Şi nici unul dintre voi nu împlineşte Legea! De ce căutaţi să Mă ucideţi?” 20 Mulţimea I-a răspuns: „Eşti posedat de demon! Cine vrea să Te ucidă?” 21 Iisus le-a răspuns: „Un singur lucru am făcut şi toţi vă miraţi! 22 Moise v-a dat circumcizia – nu că ar fi de la Moise, ci de la părinţi – şi îi circumcideţi pe oameni chiar şi în zi de sâmbătă. 23 Dacă omul este circumcis sâmbăta ca să nu fie încălcată Legea lui Moise, voi vă mâniaţi pe Mine fiindcă am însănătoşit un om sâmbăta? 24 Nu judecaţi după aparenţe, ci faceţi o judecată dreaptă.”
25 Aşadar unii din Ierusalim spuneau: „Nu este El acela pe care-L caută ca să-L omoare? 26 Iată-L că vorbeşte pe faţă şi ei nu-I spun nimic. Nu cumva conducătorii şi-au dat seama cu adevărat că acesta este Hristosul? 27 Dar ştim de unde este El. Când va veni însă Hristos, nimeni nu va şti de unde este.” 28 Atunci Iisus, învăţând poporul în Templu, a strigat: „Pe Mine Mă cunoaşteţi şi ştiţi de unde sunt: Eu nu am venit de la Mine, dar Acela care M-a trimis este adevărat şi voi nu-L cunoaşteţi. 29 Eu Îl ştiu, pentru că sunt de la El şi El M-a trimis.” 30 Căutau, aşadar, să-L prindă, dar nimeni nu a pus mâna pe El, fiindcă nu-I venise ceasul. 31 Dar mulţi din mulţime au crezut în El şi spuneau: „Când va veni Hristos nu va face oare mai multe semne decât a făcut acesta?”
32 Fariseii au auzit mulţimea murmurând astfel despre El şi marii preoţi şi fariseii au trimis gărzile ca să-L prindă. 33 Aşadar Iisus a spus: „Încă puţin timp mai sunt cu voi şi apoi Mă duc la Cel care M-a trimis. 34 Mă veţi căuta şi nu Mă veţi găsi, dar nu puteţi veni unde sunt Eu.” 35 Iudeii şi-au spus: „Unde se va duce încât nu-L vom găsi? Oare va merge la cei împrăştiaţi printre greci şi îi va învăţa pe greci? 36 Ce înseamnă cuvântul pe care Îl spune: Mă veţi căuta şi nu Mă veţi găsi şi nu puteţi veni unde sunt Eu?”
Iisus, apa vieţii
37 În ultima zi, care este cea mai mare zi a sărbătorii, Iisus s-a ridicat în picioare strigând: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea! 38 Cel care crede în Mine, după cum spune Scriptura, din lăuntrul lui vor izvorî râuri de apă vie. ” 39 Iar aceasta a spus-o despre Duhul pe care aveau să-L primească cei care crezuseră în El: fiindcă Duhul nu era încă dat, căci Iisus nu fusese preamărit.
40 Auzind aceste cuvinte, unii din mulţime spuneau: „Cu adevărat El este profetul!” 41 Alţii spuneau: „Acesta este Hristosul!”, iar alţii spuneau: „Va veni oare Hristos din Galileea? 42 Oare n-a spus Scriptura că Hristos va veni din sămânţa lui David şi din Betleem, satul unde era David?” 43 Şi mulţimea s-a dezbinat din cauza Lui. 44 Unii dintre ei voiau să Îl prindă, dar nimeni nu şi-a pus mâinile pe El.
45 Atunci gărzile au venit la marii preoţi şi farisei şi ei le-au spus: „De ce nu L-aţi adus?” 46 Gărzile au răspuns: „Niciodată nu a vorbit vreun om aşa ca El.” 47 Fariseii le-au răspuns: „Nu cumva aţi fost înşelaţi şi voi? 48 Oare dintre farisei sau conducători a crezut cineva în El? 49 Dar mulţimea aceasta care nu cunoaşte Legea e blestemată!” 50 Nicodim, unul dintre ei, cel care venise la Iisus mai înainte, le-a spus: 51 „Oare Legea noastră condamnă un om fără ca mai întâi să-l asculte şi să ştie ce face?” 52 Ei au răspuns: „Nu cumva eşti şi tu din Galileea? Cercetează şi vezi că nu s-a ridicat nici un profet din Galileea.” 53 Şi s-a dus fiecare la casa lui.
O bipateaimos le phralengo le Isusohkă.
1 Pala kodea, o Isus marălas sai Galilea; či kamelas te bešel ande Iudea, anda kă le Iudeia rodenas te mudarăn Les.
2 Thai o prazniko le Iudeiengo, o prazniko phendino le Çărengo, sas paše.
3 Lehkă phral phende Lehkă: „Telear kocal, thai jeatar ande Iudea, kaste dikhăn i Te jene le butea, kai kărăs le Tu.
4 Khonikh či kărăl vareso garado, kana rodel te kărdeol pe prinjeando: kana kărăs kadala butea, sîkav Tu la lumeakă.”
5 Kă či Lehkă phral či pateanas ande Leste.
6 O Isus phendea lengă: „O čiro Muŕo či avilo înkă, ta tumengă o čiro sî tumengă orkana lašo.
7 Tumen e lumea našti te na dabadikhăl tume; Man či dabadikhăl Ma, anda kă Me phenau pa late kă lakă butea sî jungalea.
8 Anklen tume koa prazniko kadoa; Me ta či ankleau koa prazniko kadoa, anda kă či pherdilo Muŕo čiro.”
9 Pala so phendea lengă kadala butea, ašilo ande Galilea.
O Isus ando Ierusalimo koa prazniko le Çărengo.
10 Pala so ankăste Lehkă phral koa prazniko, ankăsto i O, ta na te dičio, ta kam mai garado.
11 Le Iudeia rodenas Les ando čiro le praznikohko, thai phenenas: „Kai Lo?”
12 Le noroade denas duma but čioreal pa Leste. Iekh phenenas: „Sî khă manuši lašo.” Aver phenenas: „Či, ta nigrăl o norodo ando xasarimos.”
13 Falpe, kă daratar le Iudeiendar, khonikh či delas duma pa Leste anglal.
14 Koa dopaši le praznikohko, o Isus ankăsto ando Templo. Thai sîkavelas le norodos.
15 Le Iudeia mirinas pe, thai phenenas: „Sar sî le manušes kadales sîkaimos, kă či sîtilo čiăkhdata.”
16 O Isus dea le anglal: „O sîkaimos Muŕo, nai Muŕo, ta Kolehko kai trdea Ma Man.
17 Kana kamel varekon te kărăl Lehko kamimos, arăsăla te prinjeanel kana o sîkaimos sî kata o Dell, or kana Me dau duma Mandar.
18 Kon del duma pestar, rodel e slava lesti; ta kon rodel e slava Kolesti kai trdea Les, kodoa sî čečio, thai ande leste nai bandimos.
19 Ta či dea tume o Moise e Kris? Thai sa khonih anda tumende či nikrăl e Kris. Sostar roden te mudarăn Ma?”
20 O norodo dea les anglal: „Sî tu beng. Kon rodel te mudarăl Tu?”
21 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Khă buti kărdem, thai saoră mirin tume latar.
22 O Moise dea tume o mothodimos dičimasa koa šindimosroata – na kă oi avel kata o Moise, ta katal patriaxa – thai tume šinenroata le manušes ando des le Savatohko.
23 Kana khă manuši lel o šindimoroata ando des le Savatohko, kaste na ušteavel pe e Kris le Moisasti, sostar turbean xoleatar anda Mande, anda kă sasteardem khă manuši întrego ando des le Savatohko?
24 Na krisînin pala o dikhlimos, ta krisînin pala o čeačimos.
25 Vareasar bešlitorea andoa Ierusalimo phenenas: „Nai o Kukoa, kai roden on te mudarăn Les?
26 Thai sa, dikta kă del lengă duma angla, thai on či phenen Lehkă khanči! Na varesar, pe čiačimaste, le mai bară prinjeandino kă o sî o Kristoso?
27 Ta ame jeanas katar sî o manuši kadoa, kana avela o Kristoso, khonikh či jeanela katar sî.”
28 Thai o Isus, ta kana sîkavelas le norodos ando Templo, çîpilas: „Prinjeanen Ma thai jeanen Ma katar sîm! Me či avilem Mandar korkoŕo, ta Kukoa kai tradea Ma, sî čeačio, thai tume či prinjeanen Les.
29 Me prinjeanau Les, kă avau Lestar, thai O tradea Ma.”
30 On rodenas te astarăn Les; thai khonikh či thodea o vast pe Leste, kă înkă či avilosas Lehko čeaso.
31 But andoa norodo pateaine ande Leste, thai phenenas: „Kana avela o Kristoso, kărăla mai but sămnuri dă sar kărdea o manuši kadoa?”
32 Le Fariseaia ašundine le norodos phendindoi čioreal kadala butea pa Leste. Atunčeara le raša le ma bară thai le Farisea tradine varesar jandarea te astarăn Les.
33 O Isus phendea: „Mai sîm tumença xançorî čiro, thai pala kodea jeau ka Kukoa kai trdea Ma.
34 Tume rode na Ma, thai či arakhăna Ma; thai kai avaua Me, tume našti te aven.”
35 Le Iudea phendine maškar lende: „Kai sî les gîndo te jealtar o manuši kadoa, kaste našti te arakhas Les? Ta na avelales ande godi te jeal ka kukola pharadine maškar le Grečea, thai te sîkavel ăl Grečen?
36 So avena le divanuri kadala kai phendea mengă le: „Rode na Ma, thai či arakhăna Ma; thai kai avaua Me, tume našti te aven.”
O Isus, o pai la čivavako.
37 Ando des dă mai palal, kai sas o des o baro le praznikohko, o Isus bešlo ande pînŕănde, thai dea mui: „Kana trušaol varekon, te avel Mande, thai te pel.”
38 Kon pateal ande Mande, anda lehko illo thavdena paia juvindimahkă, sar phenel o LillleDevllehko.”
39 Phenelas le divanuri kadala poa Duxo, kai avena te len Les kukola kai pateana ande Leste. Kă o Sfînto Duxo înkă či sas dino, anda kă o Isus nas înkă proslovime.
Zumaimata andoa astardimos le Isusohko.
40 Iekh andoa norodo, kana ašundine kadala divanuri, phenenas: „Kadoa sî le čečimasa o Prooroko.”
41 Aver phenenas: „Kadoa sî o Kristoso.” Thai aver phenenas: „Sar, andai Galilea sî te avel o Kristoso?
42 Či phenel o LillleDevllehko kă o Kristoso sî te avel andai sămînça le Davidosti, thai andoa gau o Betleem, kai sas o David?”
43 Kărdilea kadea pharaimos ando norodo anda Leste.
44 Iekh anda lende kamenas te astarăn Les; ta khonikh či thodea o vast pe Leste.
45 Le jandarea amboldile kal raša le mai bară thai kal Fariseia. Thai kadala phende lengă: „Sostar či andean Les?”
46 Le jeandarea dine anglal: „Čiăkdata či dea duma khă manuši sar o manuši kadoa.”
47 Le Farisea dine le anglal: „Ta na avena i tume nigărdine ando xasarimos?
48 Pateaia vo iekh ande Leste anda le mai bară amară or andal Fariseia?
49 Ta o norodo kadoa, kai či jeanel e Kris, sî dinorman!”
50 O Nikodimo, kukoa kai avilosas koa Isus reate thai kai sas iekh anda lende, phendea lengă:
51 E Kris amari došavel oi khă manuši mai anglal kaste ašuneles thai te jeanel so kărăl?”
52 Čeačio phendimos, on phendine lehkă: „I tu san anda e Galilea? Rode mišto, thai dikhăsa kă anda e Galilea či vazdinisailo či khă prooroko.”
53 (Thai amboldine pe sakogodi khără.