Despre rugăciune
1 Iisus era într-un loc şi se ruga. Când a sfârşit, unul dintre ucenicii Săi I-a spus: „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum i-a învăţat şi Ioan pe ucenicii săi.” 2 El le-a spus: „Când vă rugaţi, spuneţi:
Tată, sfinţească-se Numele Tău,
să vină Împărăţia Ta,
3 pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă în fiecare zi
4 şi ne iartă nouă greşelile noastre,
fiindcă şi noi iertăm oricui ne e dator
şi nu ne duce pe noi în ispită.”
5 Şi le-a spus: „Care dintre voi are un prieten şi merge la el la miezul nopţii şi îi spune: Prietene, împrumută-mi trei pâini, 6 fiindcă a venit la mine un prieten de-al meu de pe drum şi n-am ce să-i dau. 7 Iar cel dinăuntru îi răspunde: Nu mă deranja! Iată, uşa e încuiată iar copiii sunt cu mine în pat. Nu pot să mă ridic să-ţi dau. 8 Vă spun că, dacă nu se va ridica să-i dea pentru că îi este prieten, măcar pentru stăruinţa lui se va scula să-i dea ce-i trebuie. 9 Şi eu vă spun: Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide! 10 Fiindcă oricine cere primeşte, cine caută găseşte şi celui care bate i se va deschide. 11 Şi care tată dintre voi, căruia fiul său îi cere un peşte, îi dă în loc de peşte un şarpe? 12 Sau dacă îi cere un ou, îi dă un scorpion? 13 Astfel, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să faceţi daruri bune copiilor voştri, cu atât mai mult Tatăl din cer Îl va da pe Duhul Sfânt celor care Îl cer.”
Iisus şi Beelzebul
14 Iisus a alungat un demon de muţenie şi, după ce a ieşit demonul, mutul a vorbit, iar mulţimile se mirau. 15 Unii dintre ei spuneau: „Cu Beelzebul, căpetenia demonilor, alungă demonii.” 16 Alţii, ispitindu-L, cereau de la El un semn din cer. 17 Dar El, cunoscându-le gândurile, le-a spus: „Orice împărăţie care se dezbină dinăuntru se distruge şi casă peste casă cade. 18 Iar dacă Satan este dezbinat în el însuşi, cum va dăinui împărăţia lui? Voi spuneţi: Cu Beelzebul îi scoate pe demoni. 19 Dacă Eu scot demonii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea, chiar ei vor fi judecătorii voştri. 20 Însă dacă Eu cu degetul lui Dumnezeu scot demonii, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a ajuns la voi. 21 Când un om puternic şi înarmat îşi păzeşte casa, avuţiile sale sunt în siguranţă. 22 Dar când vine unul mai puternic decât el şi îl învinge, îi ia armele în care se încredea şi împarte prada. 23 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte.
24 Când duhul necurat iese din om, umblă prin locuri fără apă şi caută odihnă. Şi pentru că nu găseşte, spune: Mă voi întoarce în casa din care am ieşit. 25 Când vine, o găseşte măturată şi împodobită. 26 Atunci merge şi aduce alte şapte duhuri mai rele decât el şi intră să locuiască acolo, iar starea acelui om ajunge mai rea decât la început.”
27 Pe când spunea El acestea, o femeie din mulţime I-a zis, ridicând glasul: „Fericit pântecele care Te-a purtat şi sânul la care ai supt.” 28 Dar El a spus: „Dar şi mai fericiţi sunt cei care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi îl păzesc.”
Semnul lui Iona
29 Când s-au adunat mulţimile, Iisus a început să spună: „Aceşti oameni sunt un soi rău. Ei cer un semn, dar nu li se va da nici un semn în afară de semnul lui Iona. 30 Aşa cum Iona a fost semn pentru niniviteni, la fel va fi şi Fiul Omului un semn pentru aceşti oameni. 31 Regina de la miazăzi se va ridica la judecată împotriva oamenilor acestei generaţii şi îi va condamna pentru că ea a venit de la marginile pământului să asculte înţelepciunea lui Solomon, şi iată, cineva mai mare decât Solomon este aici. 32 Oamenii din Ninive se vor ridica la judecată împotriva acestor oameni şi îi vor condamna, fiindcă ei s-au pocăit şi s-au întors la Dumnezeu, la vestirea lui Iona, şi iată, cineva mai mare decât Iona este aici.
Lumina trupului
33 Nimeni, după ce aprinde o făclie, nu o pune într-un loc ascuns, ci în sfeşnic, pentru ca cei care intră să vadă lumina. 34 Cel care luminează trupul este ochiul tău. Când ochiul tău este limpede tot trupul tău este luminat, dar când este rău, şi trupul este întunecat. 35 Vezi aşadar, ca lumina din tine să nu fie întuneric. 36 Astfel, dacă tot trupul tău este luminat, fără nici o parte întunecată, va fi luminat în întregime, ca atunci când făclia te luminează cu strălucirea ei.”
Denunţarea fariseilor şi cărturarilor
37 Pe când vorbea, un fariseu L-a chemat să ia masa cu el. Iisus a intrat şi s-a aşezat la masă. 38 Văzându-L, fariseul s-a mirat că nu s-a spălat înainte să mănânce. 39 Dar Domnul a zis: „Voi, fariseilor, curăţaţi pe dinafară paharul şi farfuria dar pe dinăuntru sunteţi plini de jaf şi răutate. 40 Nebunilor! Oare cel care a făcut partea din afară nu a făcut-o şi pe cea de dinăuntru? 41 Ci faceţi milostenie din cele dinăuntru şi iată, toate vă vor fi curate. 42 Dar, vai vouă, fariseilor, fiindcă daţi zeciuială din mentă, din rută şi din toate ierburile şi lăsaţi la o parte judecata şi iubirea lui Dumnezeu! Dar pe acestea trebuia să le faceţi, fără să le lăsaţi deoparte pe celelalte. 43 Vai vouă, fariseilor, că iubiţi locurile din faţă în sinagogi şi vă place să fiţi salutaţi în pieţe! 44 Vai vouă, că sunteţi ca mormintele care nu se văd, iar oamenii se plimbă peste ele şi nu ştiu.”
45 Unul dintre învăţătorii Legii I-a răspuns: „Învăţătorule, spunând acestea, ne mustri şi pe noi.” 46 Dar El a spus: „Vai vouă, învăţători ai Legii, fiindcă îi încărcaţi pe oameni cu poveri greu de purtat, dar voi nici cu un deget nu le atingeţi. 47 Vai vouă, că ridicaţi morminte profeţilor pe care părinţii voştri i-au ucis. 48 Aşadar, sunteţi martori şi încuviinţaţi faptele părinţilor voştri, pentru că ei i-au ucis pe profeţi, iar voi le zidiţi morminte. 49 Tocmai de aceea înţelepciunea lui Dumnezeu a spus: Le voi trimite profeţi şi apostoli şi îi vor ucide şi îi vor prigoni pe unii dintre ei, 50 pentru ca sângele tuturor profeţilor, care s-a vărsat de la crearea lumii să se ceară de la acest neam, 51 de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, ucis între altar şi sanctuar. Da, vă spun, de la neamul acesta va fi cerut. 52 Vai vouă, învăţători ai Legii fiindcă aţi luat cheia cunoaşterii. Nici voi n-aţi intrat şi nici pe cei care voiau să intre nu i-aţi lăsat.” 53 După ce a ieşit El de acolo, cărturarii şi fariseii au început să se înverşuneze împotriva lui şi să-L stârnească să vorbească despre multe, 54 întinzându-I curse ca să-L prindă cu vreunul dintre cuvintele Sale.
Amaro Dadd.
1 Andekh des, o Isus rudilas pe andekh varekai than. Kana isprăvisardea o rudimos, iekh anda Lehkă jene phendea Lehkă:
„Raia, sîkaua ame te rudisauas, sar sîkadea o Ioan pehkă jenen.”
2 O phendea lengă: „Kana rudin tume, te phenen: „Amaro Dadd kai san ande le čeruri! Sfinçol pe o Anau Tiro; avel o Thagarimos Tiro; kărdeol pe o kamimos Tiro, sar ando čeri, kadea i pe phuw.
3 Amaro manŕo kukoa sa le desăngo deamengă les amengă ande sako des;
4 thai iertisar amengă le bezexa amară, anda kă i ame iertisaras orkahkă same unjile; thai na nigăr ame ando zumaimos, ta skăpisar ame le jungalestar.”
O butmanglimos ando rudimos.
5 Palakodea mai phendea lengă: „Kana iekh anda tumende sî les khă prinjeando, thai jeal leste po maškar la reateako, thai phenel lehkă: „Muro amal, de ma unjile trin manŕă,
6 kă avilo mande poa drom Khă prinjeando mîrăstar, thai nai ma so thoau lehkă angal;”
7 thai kana andral anda pehko khăr, o amal kadoa deles anglal: „Na biujarma akana; o udar sî phandado, le šaoră sî mança ando than, našti te ušteau te dau tu manŕă,”
8 phenau tumengă: te na uštela te del lehkă le, anda kă sî lehko amal, barem andoa rudimos but xolearimahko, sa uštela thai dela les sa so trăbula les.
9 Anda kodea, i Me phenau tumengă: Mangăn, thai dela pe tumengă; roden thai arakhăna, marăn thai pîtărdeola tumengă.
10 Anda kă orkon mangăl, dela pe lehkă; kon rodel arakhăl; thai kukoa kai marăl, pîtărdela pe lehkă.
11 Kon sî o dadd kodoa anda tumende, kana, lehko šeau mangăl lehkă khă manŕo, te deles khă baŕ? Or, kana magăl khă mašo, te deles khă sap ando than le mašehko?
12 Or kana mangăl lehkă khă anŕo, te deles khă skorpiono?
13 Kadea, kana tume, kai san jungale, jeanen te den pativa laše tumară šeavengă, sode mai but o Dadd tumaro andoa čeri dela o Sfînto Duxo kolen kai mangăna lekă Les!”
O sastearimos khă bengailehko muto.
14 O Isus ankaladea anda khă nasfalo khă beng, kai sas muto.Pala so ankăsto o beng, o muto dea duma, thai le noroade mirisai le.
15 Ta iekh phenenas: „O ankalavel ăl beng le Beelzebulbosa, o rai le bengăngo.”
16 Aver, kaste zumaven Les, mangănas Lehkă khă sămno andoa čeri.
17 O Isus prinjeandea lengă gîndurea, thai phendea lengă: „Or sav thagarimos ulado thai phaŕado pa peste, sî pusto; thai khă khăr pharado pa leste, perăl iekh pa avrăste.
18 Kana, o Beng sî ulado pa peste, sar avela lehko thagarimos, anda kă phenen kă me ankalavau le beng le Beelzebulosa?
19 Thai kana Me ankalavau le beng le Beelzebulosa, le šeaven tumarăn sosa ankalavau le? Anda kodea on korkoŕo avena tumară krisînitorea.
20 Ta, kana me ankalavau le bengăn le naiesa le Devllhkărăsa, o Thagarimos le Devllehko arăslo ji tumende.
21 Kana o manuši o zuralo thai lašo thai mišto înarmome arakhăl pehko khăr, lehkă mandina sî garade.
22 Ta kana avel pa leste iekh mai zuralo sar leste thai marăles, atunčeara lelehkă la zorasa sa lehkă armrekai patealas pe ande lende, thai ulavel le butea kai lel lestar.
23 Kon nai mança, sî ande Mîŕî potriva; thai kon či tidel Mança, xasarăl.
O duxo o jungalo ankăsto andoa manuši.
24 O duxo o jungalo, kana anklel avri anda khă manuši, phirăl anda le thana bi paiehko, thai rodel te xodinil pe.Anda kă na arakhăla, phenel: „amboldaua parpale ande muŕo khăr, katar ankăstem.”
25 Thai kana avel, arakhăles šilado thai lašardo.
26 Atunčeara jealtar ta mai lel pesa efta duxuri, mai jungale sar peste; šol pe lenca ando khăr, lašarăl pe ando khăr, thai e starea le manušesti kodolesti arăsăl mai nasul sar dă anglal.”
Baxtale kolendar kai ašunen o Divano.
27 Ta kana phenelas o Isus kadala divanuri, khă juwli andoa norodo vazdea pehko glaso thai phendea: „Baxtalo le păŕăstar kai phiradea Tu, thai le čiučeandar kai pilean čiuči!”
28 Thai O deala anglal: „Baxtale mai iekhatar kolendar kai ašunen o Divano le Devllehko, thai arakhăn Les!”
E minunea le Ionasa.
29 Ta kana le noroade tidenas pe la gomilasa, O lea te phenel: „O neamo kadoa sî khă neamo čioŕ, o mangăl khă sămno; ta či dela pe lehkă aver sămno sar o sămno le proorokohko le Ioanahko.
30 Kă pala sar o Iona sas ăkh sămno anda le Ninitevea, sa kadea i o Šeau le manušehko avela khă sămno anda o neamo kadoa.
31 E Thagarni katar avelodes uštela, ando des la krisako, paša kadala murši anda kadoa neamo, thai došarăla le; anda kă oi avili katar o gor la phuweako kaste ašunel o xaraimos le Solomonohko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Solomono.
32 Le murši andal Ninive uštena, ando des la krisako, paša o neamo kadoa thai došarăna les, anda kă on kăisaile koa phendimos le Ionahko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Iona
E Lumina.
33 Khonikh na astarăl khă lumina, kaste thola ande khă than garado, or tala e balai; ta thola ande khă sfešniko, anda ka kukola kai aven andră, te dikhăn e lumina.
34 E iakh sî e lumina te statosti.Kana ti iakh sî sastevesti, sa teo stato sî pherdo lumina; ta kana ti iakh sî nasul, sa teo stato sî pherdo tuneriko.
35 Le sama kadea, ta e lumina kai sî ande tute te na avel tuneriko.
36 Kadea kă, kana sa teo stato sî pherdo lumina, bi te aveles vokh rig tuneričime, avela ande sa pherdo lumina, orta sar atunčeara kana luminila tu khă lampa la luminasa lati e bari”
O xolearimos le zakunarengo thai le Fariseiengo.
37 Ta kana delas duma o Isus, khă Fariseo rudisardea Les te xal leste. O šutea pe andră thai bešlo kai skafidi.
38 O Fariseo dikhle mirazosa kă o Isus či xaladeasas pe angla te xal.
39 Ta o Rai phendea lehkă: „Tume, le Fariseia, xalaven e rig avreal le taxtaiesti thai la pireati, ta tumaro andral sî pherdo jafo thai nasulimos.
40 Dilivanilor, ta Kukoa kai kărdea e rig dă avreal, či kărdea i kukola dă andral?
41 Den mai mišto milatar anda le butea dă andral, thai atunčeara sa avena tumengă ujearde.
42 Ta au tumendar, Fariseina! Anda kă tume den o dešumos anda e izma, anda e ruta sa le zălenimata, thai den bîstărimos o čeačimos thai o kamblimos le Devllehko: kadala trăbun te kărăn le, thai i le kolaver te na mekăn le bikărdine!
43 Ta vai tumendar, Fariseina! Anda kă tume phirăn pala le skamina dă anglal kal khăngărea, thai čeailol tume te kărăl tumengă e lumea meklimata andal piaçuri!
44 Au tumendar, Fariseiena athdaitorea! Anda kă tume san sar le mormînturea, kai či dičion pe, thai pa save le manuši phirăn bi te jeanen.
45 Iekh anda le sîkaitorea la Krisakă lea o divano, thai phendea Lehkă: „Sîkaitorina, phendindoi kadala butea des ame po lajeau i amen.”
46 Au i tumendar, sîkaitorea la Krisakă, dea angal o Isus.” Anda kă tume thon pel zăia le manušengă pharimata phară phiraimahkă, ta tume barem či khă naiesa či azban tume lendar.
47 Au tumendar! Anda kă tume vazden le mormînturea le prooročengă, kai mudarde le tumară dadda.
48 Anda kadala phenen kă kărdine mišto tumară dadda; kă on mudarde le prooročen, ta tume vazden lengă le mormînturea.
49 Anda kodea o Xaraimos le Devllehko phendea: „Tradaua lengă nprooročea thai apostolea; unen anda lende mudarăna le, ta unen našavena le,
50 kaste mangăl pe kata kadoa neamo o rat sa le prooročengo, kai sas šordo dă kana kărdilea e lumea:
51 kata o rat le Abelohko ji koa rat le Zaxariahko, mudardo mackar o altari thai o Templo; e, phenau tumengă, mangăla pe kata o neamo kadoa!
52 Au tumendar, sîkaitorea la Krisakă! Anda kă tume thodean o vast pe teia le prinjeandimasti: či tume či šutean tume, ta kukolen kai kamenas te šon pe, ambladean le kaste šon pe.”
53 Pala so ankăsteas oçal, le zakonarea thai le Fariseia line te thon Les koa tidimos, thai te kărăn Les te del duma pa but butea;
54 Tinzosarde lehkă kadea zumaimata, kaste astarăn vokh vorba anda Lehko mui, kai te daštin te došarăn Les.