Vindecarea fiului centurionului
1 După ce a terminat de spus cuvintele sale în auzul poporului, Iisus a intrat în Capernaum. 2 Şi era un centurion care avea un slujitor pe care îl îndrăgea. Acesta era bolnav, pe moarte. 3 Auzind despre Iisus, centurionul a trimis la El nişte bătrâni ai iudeilor cu rugămintea să vină să-i vindece slujitorul. 4 Ajunşi la Iisus, ei L-au rugat stăruitor: „Merită să faci aceasta pentru el, 5 fiindcă iubeşte neamul nostru şi sinagoga el ne-a construit-o.” 6 Iisus a mers cu ei şi pe când ajunsese nu departe de casă, centurionul a trimis nişte prieteni să-I spună: „Doamne, nu Te mai osteni, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu; 7 de aceea nici nu m-am socotit vrednic să vin la Tine. Dar spune numai un cuvânt şi slujitorul meu se va vindeca. 8 Pentru că şi eu sunt un om sub autoritatea cuiva şi am în subordine soldaţi şi dacă îi spun unuia: Du-te! – şi se duce, şi altuia: Vino! – şi vine, şi slujitorului meu: Fă aceasta! – şi face.” 9 Auzind acestea, Iisus a fost uimit de el şi întorcându-se către mulţimea care îl însoţea, a zis: „Vă spun că nici la cei din poporul lui Israel nu am găsit asemenea credinţă.” 10 Când s-au întors acasă, cei trimişi l-au găsit pe slujitor vindecat.
Învierea fiului văduvei din Nain
11 Puţin după aceea s-a dus într-o cetate numită Nain şi mergeau cu El ucenicii şi o mulţime mare de oameni. 12 Cum se apropiau de poarta cetăţii, iată că era dus la groapă un mort, singurul fiu al mamei sale, iar ea era văduvă. Şi era cu ea multă lume din cetate. 13 Când a văzut-o, Domnului I s-a făcut milă de ea şi i-a spus: „Nu plânge!” 14 Apoi, apropiindu-se, s-a atins de patul mortului, iar cei care îl purtau s-au oprit. Şi a zis: „Tinere, îţi spun, ridică-te!” 15 Mortul s-a ridicat şi a început să vorbească, iar Iisus l-a dat mamei sale. 16 Şi pe toţi i-a cuprins frica şi Îl slăveau pe Dumnezeu spunând: „Un profet mare s-a ridicat între noi, şi Dumnezeu l-a cercetat pe poporul Său.” 17 Şi s-a răspândit acest cuvânt despre El în toată Iudeea şi în tot ţinutul dimprejur.
Mărturia lui Iisus despre Ioan
18 Pe Ioan l-au înştiinţat ucenicii Săi despre toate acestea. Chemându-şi doi dintre ucenici, Ioan 19 i-a trimis la Domnul să-I spună: „Tu eşti Cel care trebuie să vină sau să aşteptăm pe altul?” 20 Când au ajuns la El, oamenii I-au spus: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să întrebăm: Tu eşti Cel care trebuie să vină sau să aşteptăm pe altul?” 21 În ceasul acela Iisus i-a vindecat pe mulţi de boli, de neputinţe, de duhuri rele şi le-a dăruit multor orbi vederea. 22 Şi le-a răspuns: „Mergeţi şi povestiţi-i lui Ioan ce aţi văzut şi aţi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi şi surzii aud, morţii învie, iar săracilor li se aduce vestea cea bună. 23 Fericit este cel care nu se va poticni din cauza mea.” 24 După ce au plecat cei trimişi de Ioan, Iisus a început să vorbească mulţimii despre el: „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustiu? O trestie clătinată de vânt? 25 Sau ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine fine? Iată, cei cu haine strălucitoare şi care trăiesc în desfătări sunt în palate. 26 Sau ce aţi ieşit să vedeţi? Un profet? Da! Vă spun, mai mult decât un profet. 27 El este cel despre care stă scris:
Iată, Eu îl trimit pe vestitorul Meu înaintea feţei Tale
pe cel care va pregăti calea înaintea Ta.
28 Vă spun că dintre cei născuţi din femeie nu e nimeni mai mare decât Ioan. Totuşi, cel mai mic în Împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el. 29 Şi tot poporul, chiar şi vameşii, auzind, au recunoscut dreptatea lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan. 30 Dar fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul.
31 Aşadar, cu cine îi voi asemăna pe astfel de oameni şi cu cine sunt ei asemănători? 32 Sunt asemenea unor copii, care stau în piaţă şi strigă unii la alţii:
V-am cântat din fluier şi n-aţi jucat,
v-am cântat de jale şi n-aţi plâns.
33 Căci a venit Ioan Botezătorul, care nu mănâncă pâine şi nu bea vin, şi spuneţi: Are demon! 34 A venit Fiul Omului care mănâncă şi bea şi spuneţi: Iată un om care mănâncă şi bea vin, prieten cu vameşii şi păcătoşii. 35 Dar înţelepciunea a fost recunoscută dreaptă de toţi copiii ei.”
Iertarea femeii păcătoase
36 Unul dintre farisei L-a chemat să mănânce cu el, iar Iisus, intrând în casa fariseului, s-a aşezat la masă. 37 Şi iată, o femeie din cetate, o păcătoasă, care aflase că El stătea la masă în casa fariseului, a adus un vas de alabastru cu mir, 38 s-a aşezat în spate la picioarele Lui şi, plângând, a început să-I spele cu lacrimi picioarele şi I le ştergea cu părul ei, le săruta şi le ungea cu mir. 39 Văzând, fariseul care Îl chemase şi-a spus în sinea lui: „Dacă acesta ar fi profet, ar şti cine şi cum este această femeie, că e o păcătoasă.” 40 Dar Iisus a răspuns: „Simone, am ceva să-ţi spun.” Iar el a zis: „Spune, Învăţătorule!” 41 „Un cămătar avea doi datornici. Unul îi datora cinci sute de dinari iar celălalt cincizeci. 42 Pentru că nu aveau cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Aşadar, care dintre ei îl va iubi mai mult?” 43 Simon a răspuns: „Socotesc că acela căruia i s-a iertat mai mult.” Iar El i-a spus: „Ai judecat drept.” 44 Şi întorcându-se spre femeie i-a spus lui Simon: „Vezi această femeie? Am intrat în casa ta şi nu Mi-ai spălat picioarele; ea, însă, Mi-a spălat picioarele cu lacrimi şi Mi le-a şters cu părul ei. 45 Sărutare nu Mi-ai dat; ea însă, de când a intrat nu a încetat să-Mi sărute picioarele. 46 Cu ulei nu Mi-ai uns capul; ea însă cu mir Mi-a uns picioarele. 47 De aceea îţi spun: iertate îi sunt păcatele ei multe pentru că a iubit mult. Cel căruia i se iartă puţin, iubeşte puţin.” 48 Iar ei i-a spus: „Păcatele îţi sunt iertate.” 49 Cei care stăteau la masă au început să spună în sinea lor: „Cine este acesta de iartă şi păcatele?” 50 Dar Iisus i-a zis femeii: „Credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace!”
O sastearimos le kandimatorehko khă sutašehko.
1 Pala so mothodea kadala divanuri angloa norodo, kai ašunela Les, o Isus šutea pe ando Kapernaum.
2 Khă sutašo sas les khă kanditori ka sao nikrălas but dă sa, thai sao sas nasfalo mullimahko.
3 Anda kă ašundeasas dindoi duma poa Isus, o sutašo tradea Leste varesar phură le iudeiengă, kaste rudin Les te avel te sastearăl lehkă kanditores.
4 Kadala avile koa Isus, rudisarde pe but Leste, thai phendine: „Kărdeol pe te kărăs lehkă kadoa mišto;
5 kă kamel amară neamos, thai o vazdea amengă e khăngări.”
6 O Isus teleardea lença; ta nas dur andoa khăr, kana o sutašo tradea Leste varesar amal te phenen Lehkă: „Raia, na mai ašadeo kaditi, kă či sîm vreniko te šos tu ande muro khăr.
7 Anda kodea či na či dindema vreniko te avau me Tute. Ta, phen khă iekh orba, thai muro kanditori avela sasteardo.
8 Kă i me, kai sîm tala o stăpînimos avrăhko, sîma tala mande kătane. Thai phenau iekhăhkă: „Jea!” thai jeal; avrăhkă: „Av!” thai avel; thai mîră kanditorehkă: „Kăr kutea buti!” thai kărăla.”
9 Kana aašundea o Isus kadala divanuri, mirisai'lo le sutašestar, amboldi'lo karing o norodo, kai jealas pala Leste, thai phendea: „Phenau tumengă kă či ando Israelo či arakhlem khă pateaimos kaditi dă baro.”
10 Kana amboldile khără, le tradine arakhle sastevesto le kanditores kai sas nasfalo.
O ušteaimos le šeavehko la phiwleako andoa Nain.
11 Ando des o kolaver, o Isus jealas ande khă četatea dinianau Nain. Andekhthan Lesa jeanas Lehkă jene thai but norodo.
12 Kana paši'lo paša o udar la četateako, dikta kă nigrănas kai groapa khă mulles, o korkoŕo šeau pehka deiako, kai sas phiwli; thai lasa sas khă butimos manušengo anda e četatea.
13 O Rai, kana dikhlea la, kărdila Lehkă mila latar, thai phendea lakă: „Na rou!”
14 Pala kodea paši'lo, thai azbadea o trono. Kukola kai nigrăna les, atărdile.O phendea: „Tărneora, ušti, phenau tukă!”
15 O mullo bešlo ando šero le kokalengo, thai lea te del duma. O Isus dea les parpale lehka deiakă.
16 Saoŕă sas astarde daratar, slăvinas le Devlles, thai phenenas: „Khă baro prooroko vazdinisai'lo maškar amende; thai o Dell leasama ka Pehko poporo.”
17 E vestea kadea poa Isus găli ande sa e Iudea thai ande sal riga.
Le tradine le Ioan Bolditorehkă.
18 Le jene le Ioanohkă phendine pehkă sîkaitorehkă pa sa kadala butea.
19 O Ioan akhardea don anda pehkă jene, thai tradea le koa Isus te pušen Les: „Tu san Kukoa kai sî te avel, or te ajukăras avrăs?”
20 Kadala, kana avile angloa Isus, phendine Lehkă: „O Ioan Bolditori tradea me Tute te pušas Tu: „Tu san Kukoa kai sî te avel or te ajukăras avrăs?”
21 Orta ando čiro kodoa, o Isus sasteardea buten anda le nasfalimata, anda le tinuri, le duxurendar le jungalendar, thai bute koŕăn pîtărdea lengă iakha.
22 Thai, čeačio phendimos, phendea lengă: „Jean thai phenen le Ioanohkă so dikhlean thai ašundean: le koŕă dikhăn, le lang phirăn, le leprošea sî ujearde, le kašukă ašunen, le mulle ušten, thai le čioŕăngă phenel pe lengă e LašiVestea.
23 Baxtalo kukolestar anda sao či avaua vareso lopînzîmahko.”
O phendimos le Isusohko poa Ioano.
24 Pala so telearde le tradine le Ioanohkă, o Isus lea te phenel le noroadengă poa Ioano: „So ankăstean te dikhăn ande pustia? Ăkh trestia mardini la bravaleatar?
25 Atunčeara so ankăstean te dikhăn? Khă manuši xureadoa andel çoale kovle? Dikta kă kukola kai phiraven çoale kovle thai kai train ande le biatărdimata, sî ande le khăra le thagarengă.
26 Atunčeara so ankăstean te dikhăn? Khă prooroko? E, phenau tumengă, thai mai but sar khă prooroko.
27 O sî kodoa pa sao sî ramome: „Dikta, tradau Mîŕă solos angla o Mui Tiro, kai lašarăla Tukă o drom angla Tute.”
28 Phenau tumengă kă anda kukola kărdine anda le juwlea, nai či iekh mai baro sar o Ioan o Bolditori. Sakadea, o mai çînoro ando Thagarimos le Devllehko, sî mai baro sar leste.
29 Thai sa o norodo kai ašundea Les, thai orta i le potinditoreale lovengă dine čeačimos le Devlles, thai line o boldimos le Ioanohko;
30 ta le Fariseia thai le sîkaitorea la Krisakă dinerigate o plano le Devllehko anda lende, thai či line o boldimos lehko.
31 Kasa ameazaua le manušen anda e viça kadea? Thai kasa ameazăn on?
32 Ameazăn varesar šaorănça, kai bešen ande piaça, thai den mui iekh karing le kolaver: „Dilabaiem tumengă andoa fluiero, thai či khăldean; dilabaiem tumengă dukhaimasa, thai či ruian.”
33 Čeačes, avilo o Ioano Bolditori, či xalindoi manŕo, či pilindoi moll, thai phenen: „Sî les beng.”
34 Avilo o Šeau le manušehko, xalindoi thai pilindoi, thai phenen: „Dikta khă manuši xalindoibut thai kai pel moll, khă amal le tiditorengole lovengă thai le bezexalengo.”
35 Barem o Godearimos sas arakhado orta anda sa lehkă šeave.”
E juwli e bezexali.
36 Khă Fariseo rudisai'lo le Isusostar te xal leste. O Isus šute pe ando khăr le Fariseohko, thai bešlo kai skafidi.
37 Thai dikta khă juwli bezexali anda e četatea ašundea kă O sas kai skafidi ando khăr le Fariseohko: andea khă khoro dă alabastro khandimatahko mirosa,
38 thai bešelas parpale paša le pînŕă le Isusohkă thai rovelas. Pala kodea lea te tindearăl Lehkă pînŕă pehkă iasfănça, thai te khosăle ăl ballença anda lako šero; čiumidelas le but, thai makhălas le mirosa.
39 Kana dikhlea e buti kadea, o Fariseo, kai akhardeasas Les, phendea pehkă: „Kadoa manuši, te avino khă prooroko, sahkă jeanel saveatra juwli sî kadea kai azbadeol lestar: sî khă bezexali.”
40 O Isus lea o divano, thai phendea lehkă: „Simone, sîma te phenau tukă vareso.” „Phen, Sîkaitorina”, phendea Lehkă o.
41 Khă unjilitorii sas les dui unjilimatorea: iekh sas lehkă unjile panji šella franči, thai o kolaver panvardešença.
42 Anda kă nas le sosa te potinen, iertisardea le lidon. Ta phen Mangă, sao anda lende kamela les mai but?”
43 O Simon phendea Lehkă: „Dauma godi kă kukoles kai sas les kai iertisardea lehkă mai but.” O Isus phendea lehkă: „Čeačes krisînisardean.”
44 Pala kodea amboldi'lo karing e juwli, thai phendea le Simonohkă: „Dikhăs tu la juwlea kadala? Šute Ma ande teo khăr, thai či dean Ma pai andoa xalaimos le pînŕăngo; ta oi tindeardea Mîŕă pînŕă pehkă iasfănça, thai khoslea Mangă le ăl ballença andoa pehko šero.
45 Tu či dean Ma čiumidimos ta oi, dă kana šutea pe, či ašili te čiumidel Mîŕî pînŕă.
46 O šero či makhlean Mangă les zetinosa; ta oi makhlea Mîŕă pînŕă mirosa.
47 Anda kodea phenau tukă: Lakă bezexa, kai sî but, sî iertime; kă kamblea but. Ta kahkă iertil pe lehkă xançî, kamel xançî.”
48 Pala kodea phendea la juwleakă: „Iertime sî te bezexa!”
49 Kukola kai bešenas Lesa kai skafidi, line te phenen maškar lende: „Kon sî kadoa kai iertil orta i le bezexa?”
50 Ta o Isus phendea la juwleakă: „Teo pateaimos, skăpisardea tu; telear împače.”