Parabola invitaţilor la nuntă
1 Iisus a luat cuvântul şi le-a vorbit iarăşi în parabole. Şi a zis: 2 „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un rege care a făcut nuntă fiului său. 3 Şi-a trimis slujitorii să-i cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n-au vrut să vină. 4 A trimis iarăşi alţi slujitori şi le-a zis: Spuneţi celor poftiţi, Iată că am gătit ospăţul meu; taurii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sunt gata, veniţi la nuntă! 5 Dar ei, fără să ţină seama, au plecat: unul la holda lui şi altul la negustoria lui. 6 Ceilalţi au pus mâna pe slujitori, şi-au bătut joc de ei şi i-au omorât. 7 Când a auzit regele, s-a mâniat. A trimis oştile sale, i-a nimicit pe ucigaşii aceia şi le-a ars cetatea. 8 Atunci a zis slujitorilor săi: Nunta este gata, dar cei poftiţi n-au fost demni de ea. 9 Duceţi-vă deci la răspântiile drumurilor şi chemaţi-i la nuntă pe toţi cei pe care-i veţi găsi. 10 Slujitorii au ieşit la răspântii, i-au strâns pe toţi cei pe care i-au găsit, şi buni şi răi, şi sala ospăţului de nuntă s-a umplut de oaspeţi. 11 Regele a intrat să-şi vadă oaspeţii şi a zărit acolo un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă. 12 Prietene, i-a zis el, cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă? Omul acela a amuţit. 13 Atunci regele le-a zis slujitorilor săi: Legaţi-l de mâini şi de picioare şi luaţi-l şi aruncaţi-l în întunericul de afară. Acolo va fi plânset şi scrâşnirea dinţilor. 14 Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.”
Controverse şi capcane din partea conducătorilor evrei
15 Atunci fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să-L prindă pe Iisus cu vorba. 16 I-au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii care I-au zis: „Învăţătorule, ştim că spui adevărul şi că-i înveţi pe oameni cu-adevărat calea lui Dumnezeu fără să-Ţi pese de nimeni, pentru că nu priveşti la faţa oamenilor. 17 Spune-ne deci ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?” 18 Iisus, care le cunoştea viclenia, a răspuns: „De ce Mă ispitiţi, făţarnicilor? 19 Arătaţi-Mi moneda birului.” Şi ei I-au adus un dinar. 20 El i-a întrebat: „Chipul acesta şi scrierea de sub el, ale cui sunt?” 21 „Ale Cezarului” I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis: „Daţi, atunci, Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” 22 Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat şi au plecat. 23 În aceeaşi zi au venit la Iisus saducheii care zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare: 24 „Învăţătorule, Moise a zis: Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să o ia pe văduva fratelui său şi să-i ridice urmaş. 25 Erau, aşadar, la noi şapte fraţi. Primul s-a însurat şi a murit şi, fiindcă n-avea copii, i-a lăsat fratelui său pe văduva lui. 26 Tot aşa şi al doilea şi al treilea până la al şaptelea. 27 La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia. 28 Atunci, la înviere, a cui soţie va fi ea, dintre cei şapte? Fiindcă toţi au avut-o de soţie.” 29 Iisus le-a răspuns: „Vă rătăciţi! Nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. 30 Căci la înviere nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer. 31 Cât despre învierea morţilor, n-aţi citit oare ce v-a spus Dumnezeu: 32 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii.” 33 Mulţimile care ascultau au rămas uimite de învăţătura lui Iisus. 34 Când au auzit fariseii că Iisus le-a închis gura saducheilor, s-au strâns la un loc. 35 Şi unul dintre ei, un învăţător al Legii, ca să-L ispitească, I-a pus următoarea întrebare: 36 „Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?” 37 Iisus i-a răspuns: „Să-L iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta! 38 Aceasta este prima şi cea mai mare poruncă. 39 Iar a doua, asemenea ei, este: Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi. 40 În aceste două porunci sunt cuprinse toată Legea şi Profeţii.”
41 Iisus i-a întrebat pe farisei când erau strânşi la un loc: 42 „Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?” „Al lui David” I-au răspuns ei. 43 Şi Iisus le-a zis: „Cum se face atunci că David, inspirat de Duhul Sfânt, Îl numeşte Domn, când zice:
44 Domnul a zis Domnului meu:
Şezi la dreapta Mea,
până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale?
45 Deci, dacă David îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?” 46 Nimeni nu I-a putut răspunde nimic. Şi, din ziua aceea, n-a mai îndrăznit nimeni să-I pună întrebări.
E pilda le abeaosti le šeavesti le thagaresti.
1 O Isus lea o divano, thai dea lengă duma pale andel pilde. Thai phendea:
2 „O Thagarimos le čerurengo ameazăl khă thagaresa, kai kărdea abeau pehkă šeavehkă.
3 Tradea pehkă roben te akharăn le gosten koa abeau; ta on či kamble te aven.
4 Tradea pale pehkă roben, thai phendea lengă: „Phenen kodole gostengă: „Dikta kă lašardem muro abeau; guruv thai le juvindimata mîŕă le mai thule sas šinde; saoră sî gata, aven koa abeau.”
5 Ta on, bi te fale anda o akhardimos lehko, telearde: iekh ka pesti xolda, thai aver ka pehko bitindimos.
6 Le kolaver thodine o vast pel robea, dinele po lajau, thai mudardele.
7 Kana ašundea o thgar xoleai'lo; tradea pehkă kătanen, xasardeale mudarditoren kodolen, thai phabardea lendi četatea.
8 Atunčeara phendea pehkă robengă: „O abeau sî gata; ta kodola gosti nas vrenikuri lestar.
9 Jean ka le gora le dromengă, thai akharăn koa abeau sa kodolen kai arakhăna le.”
10 Le robea ankăste ka le gora le dromengă, tidine saorăn kai arakhlele, i laše i jungale, thai o than le abeaohko pherdilo gostendar.
11 O Thagar šuteape te dikhăl pehkă gosten; thai dikhlea oče khă manušes, kai nas xureado ande raxami le abeaosti.
12 „Amale”, phendea lehkă o, „sar šutean tu koče bi te avel tu e raxami le abeaosti?” O manuši kodoa muçîsai'lo.
13 Atunčeara o thagar phendea pehkă kanditorengă: „Phanden lehkă vast thai lehkă pînŕă, thai lenles thai šudenles ando tuneriko dă avreal; oče avela o roimos thai o danddalimos le dandengo.
14 Kă but sî akharde, ta xançî sî alosarde.”
O biro.
15 Atunčeara le Fariseia telearde thai dinepe duma sar te astarăn le Isusos la orbasa.
16 Tradine Leste pehkă jenen andekhthan le Irodianença, kai phende Lehkă: „Sîkaitorina, jeanas kă san čeačio, thai kă sîkaves le manušen o drom le Devllehko ando čeačimos, bi te fal Tu khanikastar, anda kă Tu či rodes koa mui le manušengo.
17 Ta phen amengă, so pateas? Perăl pe te potinas biro le Čezarohkă or na?”
18 O Isus kai prinjeanelas lengo čiorimos, dea anglal: „Anda soste zumaven Ma, Athaitorilor?
19 Sîkaven Mangă o lov le birohko.” Thai on andine Lehkă khă lov.
20 O pušlea le: „O tipo kadoa thai le slove ramome pe leste, kahko sî?”
21 „Le Čezarohko,” phendine Lehkă on. Atunčeara O phendea lengă: „Den le Čezarohkă so sî le Čezarohkă, thai le Devllehkă so sî le Devllehkă!”
22 Mirime anda le divanuri kadala, on mukle Les, thai telearde.
Poa juvindimos.
23 Sa ande kodoa des, avile koa Isus le Saducheia, kai phenen kă nai juvindimos. On thodine Lehkă koakoa pušlimos:
24 „Sîkaitorina, o Moise phendea: „Te merălla varekon bi te aven les šeave, lehko phral te lel la romnea pehkă phralesti, te vazdel lehkă avimos.”
25 Ta sas amende efta phral. O mai anglal însurisai'lo, thai mullo; thai, kă nas les šeave, muklea pehkă phralehkă pehka romnea.
26 Sa kadea i o duito, thai i o trito, ji ka o eftato.
27 Mai palalal, pala lende sa, mulli i e juwli.
28 Koa juvindimos, e romni savendi anda le efta avela oi? Anda kă saoŕă sasla dă romni.
29 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Xasardeon! Anda kă či prinjeanen o Lill le Devllehko, či e zor le Devllesti.
30 Kă koa juvindimos, čina či însurina pe, čina či măritina pe, ta avena sar le injerea le Devllehkă andoa čerii.
31 So dikhălpe poa juvindimos le mullengo, barem na drabardean so phendeape tumengă le Devllestar, kana phenel:
32 „Me sîm o Dell le Avraamohko, le Isakohko, thai le Iakovohko?” O Dell nai khă Dell le mullengo ta le juvindengo.”
33 Le noroade, kai ašunenas, ašiline uimime andoa sîkaimos le Isusohko.
O mothodimos o mai baro.
34 Kana ašundine le Fariseia kă o Isus phandadea o mui le Sadušeiengo, tide pe ande khă than.
35 Thai iekh anda lende, khă sîkaitorii la Krisako, kaste zumavel Les, thodea Lehkă kakoa pušlimos:
36 „Sîkaitorina, sao sî o mai baro mothodimos anda e Kris?”
37 O Isus dea les anglal: „Te kames le Raies, le Devlles tirăs, sa le illesa tirăsa, sa te sufletosa, thai sa duxosa.”
38 Kadea sî e mai anglal, thai kadea sî o mai baro mothodimos.
39 Ta o duito, kai ameal lesa, sî: „Te kames te pašes, orta sar tute.”
40 Ande kadala dui mothodimata astarălpe sa e Kris thai le Prooročiimatăndi.”
Aici
Kahko šeau sî o Kristoso?
41 Sar sas on tidine andekh than le Fariseia, o Isus pušlea le:
42 So patean tume poa Kristoso? Kahko šeau sî?” „Le Davidohko,” phende Lehkă on.
43 Thai o Isus phendea lengă: „Sar atunčeara o David, av, kana pherdindoi pherdo Duxo, phenel Lehkă Rai, kana phenel:
44 „O rai phendea mîŕă Raiehkă: „Beši ande Mîŕî čeačirig, ji kana thoaua le dušmaien Tirăn Tala le pînŕă Tiră?
45 Kadea, kana o Davido phenel Lehkă Rai, sar O sî lehko šeau?”
46 Khonikh našti dea Les anglal či khă orba.Thai andoa des kodoa, či mai lea te thon Lehkă pušlimata.