Iisus înaintea lui Pilat şi moartea lui Iuda
1 Când s-a făcut ziuă, toţi marii preoţi şi bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L omoare. 2 După ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat în mâna procuratorului Ponţiu Pilat. 3 Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, când a văzut că Iisus a fost condamnat la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i-a dat marilor preoţi si bătrânilor 4 şi a zis: „Am păcătuit, fiindcă am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?” i-au răspuns ei. „Treaba ta.” 5 Iuda a aruncat arginţii în Templu şi s-a dus de s-a spânzurat. 6 Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii şi au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în tezaurul Templului, fiindcă sunt preţ de sânge.” 7 Şi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Ţarina olarului” ca loc pentru îngroparea străinilor. 8 Iată de ce ţarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Ţarina sângelui”. 9 Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin profetul Ieremia, care zice: Au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit pe care L-au preţuit unii din fiii lui Israel 10 şi i-au dat pe Ţarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul .
Iisus înaintea lui Pilat
11 Iisus s-a înfăţişat înaintea procuratorului, iar procuratorul L-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” „Da”, i-a răspuns Iisus, „sunt.” 12 Dar n-a răspuns nimic la învinuirile marilor preoţi şi ale bătrânilor. 13 Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?” 14 Iisus nu i-a răspuns la nici un cuvânt, aşa că procuratorul se mira foarte mult.
Condamnarea lui Iisus
15 De fiecare Paşte, procuratorul avea obiceiul să elibereze poporului un deţinut, pe care-l voiau ei. 16 Pe atunci aveau un deţinut vestit, numit Baraba. 17 Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiţi să vi-l eliberez? Pe Baraba sau pe Iisus, care se numeşte Hristos?” 18 Căci ştia că din invidie Îl dăduseră pe Iisus în mâinile lui. 19 Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, soţia sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu acest om drept, fiindcă azi am suferit mult în vis din cauza Lui.” 20 Marii preoţi şi bătrânii au înduplecat poporul să-l ceară pe Baraba, iar pe Iisus să-L omoare. 21 Procuratorul le-a zis: „Pe care dinte cei doi vreţi să vi-l eliberez?” „Pe Baraba!” au răspuns ei. 22 Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Iisus, care se numeşte Hristos?” „Să fie răstignit!” i-au răspuns cu toţii. 23 Procuratorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige şi mai tare: „Să fie răstignit!”
24 Când a văzut Pilat că nu izbândeşte nimic, ba încă se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea poporului şi a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele acestui om drept. Vă priveşte! ” 25 Şi tot poporul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri!” 26 Atunci Pilat le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.
27 Soldaţii procuratorului L-au dus pe Iisus în pretoriu şi au adunat în jurul lui toată ceata ostaşilor. 28 L-au dezbrăcat de hainele lui şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. 29 Au împletit o cunună de spini pe care I-au pus-o pe cap şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea lui, îşi băteau joc de El şi ziceau: „Ave , regele iudeilor!” 30 Şi scuipau asupra lui şi luau trestia şi-L băteau în cap. 31 După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea şi moartea lui Iisus
32 Pe când ieşeau afară din cetate, au întâlnit un om din Cirene, numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Iisus. 33 Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpăţânii” 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar El gustând, n-a vrut să bea. 35 După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul care zice: Şi-au împărţit hainele mele între ei şi pentru cămaşa mea au tras la sorţi. 36 Apoi s-au aşezat şi-L păzeau. 37 Şi I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Iisus, regele iudeilor.” 38 Împreună cu El, au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta şi celălalt la stânga lui. 39 Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap 40 şi ziceau: „Tu, care strici Templul, şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce!” 41 Marii preoţi împreună cu cărturarii şi bătrânii îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau: 42 „Pe alţii i-a mântuit, dar pe El Însuşi nu se poate mântui! Dacă este El regele lui Israel, să se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte, pentru că a zis: Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!” 44 Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură. 45 De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara. 46 Şi pe la ceasul al nouălea, Iisus a strigat cu glas puternic: „Eli, Eli, lema sabahtani ?” adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit ?” 47 Unii dintre cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Îl strigă pe Ilie!” 48 Şi îndată, unul dintre ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea. 49 Dar ceilalţi ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască.” 50 Iisus a strigat iarăşi cu glas tare şi şi-a dat duhul. 51 Şi deodată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat. 53 Ei au ieşit din morminte după învierea lui, au intrat în Cetatea sfântă şi s-au arătat multora. 54 Centurionul şi cei care-L păzeau pe Iisus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: „Cu adevărat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” 55 Erau acolo şi multe femei care priveau de departe. Ele îl urmaseră pe Iisus din Galileea, ca să-I slujească. 56 Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedeu.
Înmormântarea lui Iisus
57 Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Iisus. 58 El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Iisus. Pilat a poruncit să i-l dea. 59 Iosif a luat trupul, L-a înfăşurat într-un giulgiu curat 60 şi l-a pus într-un mormânt nou, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la intrarea mormântului şi a plecat. 61 Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo şi şedeau în faţa mormântului. 62 A doua zi, care vine după ziua Pregătirii, marii preoţi şi fariseii s-au dus împreună la Pilat 63 şi i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: După trei zile voi învia! 64 Dă poruncă deci ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul şi să spună poporului: A înviat din morţi! Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” 65 Pilat le-a zis: „Aveţi o strajă; duceţi-vă de păziţi cum puteţi.” 66 Ei au plecat şi au întărit mormântul, pecetluind piatra şi punând strajă.
O Isus sî nigărdo koa Pilato.
1 Kana kărdilo des, sa le raša le mai bară thai le phură le nordohkă dine pe duma andoa Isus, sar te mudarăn Les.
2 Pala so phangle Les, nigărde Les thai dine Les ando vast le guvernatorehko le Pilatohko andoa Ponto.
O kăimos thai o mullimos le Iudahko.
3 Atunčeara o Iuda, o bitinditorii, kana dikhlea kă o Isus sas krisînime mullimahko, kăisai'lo, nigărdea parpale ăl treanda bišarea, deale ăl rašangă le mai bară thai le phurăngă,
4 thai phendea: „Bezexardem, kă bitindem rat bidošalo. „So falamengă amengă?” phendine lehkă on. „Ti buti.”
5 O Iuda šudea le bišarea ando Templo, thai gălo ta ambladea pe.
6 Le rašea le mai bară tidine le bišarea, thai phende: „Nai mišto te thoas le ando mandimos le Templohko, anda kă sî potindimos ratehko.”
7 Thai pala so dinepe duma, tindine le lovença kodolença „E phuw le phuwearăsti,” sar than andoa prahomos le străinengo.
8 Dikta anda sosote e phuw kodea sas dini anau ji ando des dă adesara: „E phuw le ratesti.”
9 Atunčera pherdilea so sas vestime anda o prooroko o Ieremia, kai phenel: „line le treanda bišarea, o potindimos kolehko le potindimahko, saves potindine les iekh anda le šeave le Israelohkă;
10 thai dine le pe Phuw le phuwearăsti, pala sar mothodeasas o Rai.”
O Isus angla o Pilat.
11 O Isus sas andino angloa guvernatorii. O guvernatorii pušlea Les: „San Tu o Thagar le Iudeiengo?” „E”, dea les anglal o Isus, „sîm.”
12 Ta na dea anglal khanči ka o došalimos le raša le mai bară thai le phurăngo.
13 Atunčeara o Pilat phendea Lehkă: „Či ašunes sode buteandar došaven tu on?”
14 O Isus či dea les anglal či khă orba, kadea kă mirilas pe but dăsa o guvernatorii.
O zuralimos le phendimahko koa mullimos.
15 Ande sako prazniko la Patradeako, o guvernatorii sas les o năravo te mekăl avri le norodohkă khă phandades, sao kamenas les on.
16 Atunčeara sas le khă phandado but prinjeando, kai bušolas Baraba.
17 Kana sas tidine andekhthan, o Pilat phendea lengă: „Saven kamen te dau les avri? Le Barabas or le Isusos, kai bušol Kristoso?”
18 Kă jeanelas kă bidošako dinesas le Isusos ande lehkă vast.
19 Sar bešelas o Pilat pe pehko skamin la krisako, lesti romni trdea te phenen lehkă: „Te na avel tu khanči kărimasa le bibezexalesa kadalesa; kă ades mudardilem but ando suno anda leste.”
20 Le raša le mai bară thai le phură dine duma le noroadença te mangăn le Barabas, ta le Isusos te mudarăn Les.
21 O dregătorii lea o divano, thai phendea: Saves anda lidui kamen te dau les tumengă avri?” „Le Barabas”, dine anglal on.
22 O Pilat phendea lengă: „Ta so te kărau le Isusosa, kai bušol o Kristoso?” „Te avel mardo po trušul!”
23 O guvernatorii phendea lengă: „Ta so nasul kărdea?” On line te çîpin i mai zurales „Te avel mardo po trušul!”
24 Kana dikhlea o Pilat kă či arăsăl khanči, thai kărdeol pe mai but mui, lea pai, thai xaladea pehkă vast angloa norodo, thai phendea: „Me sîm bidošako andoa rat le bibezehalehko kadalehko. E buti tumari!”
25 Thai soa norodo dea anglal: „O rat Lehko te avel pa amende thai pa amară šeave.”
Le prasaimata le kătanengă.
26 Atunčeara o Pilat dea lengă drom le Barabas; ta le Isusos, pala so thodea te marăn Les le ŕaiança, dea Les ande lengă vast, kaste avel mardo po trušul.
27 Le kătanea le guvernatorehkă nigărde le Isusos ando pretorio, thai tidine angla Leste sa e čeata le kătănendi.
28 Nandearde Les lehkă çoalendar, thai xureade Les kha raxameasa lolleasa.
29 Akhuvde khă kununa andal kanŕă, savi thode Lehkăla po šero, thai thodine Lehkă khă trestia ando vast o čeačio. Pala kodea denas čeanga angla Leste marănas pehkă khălimos Lestar, thai phenenas: „Mekasame anagla tute, Thagarina le Iudeuengo!”
30 Thai čiungardenas pe Leste, thai lenas e trăstia thai marănas Les ando šero.
31 Pala so marde pehkă khălimos Lestar, nandearde Les la raxameatar la lolleatar, thai xureadine Les Pehkă çoalença, thai nigărde Les te marăn Les po trušul.
O mardimos po trušul.
32 Kana anklenas avri anda e četatea, arakhline khă manuši andal Čirene kai bušolas Simon, thai thodine les zorasa te nigrăl o trušul le Isusohko.
33 Kana arăsle andekh than kai bušolas Golgota, kai fal: „O than le šerăhko”,
34 Dine Les te pel moll xamime fieareasa; ta, kana zumadea či kamblea te pel.
35 Pala so marde Les po trušul, xulade Lerhkă çoale maškar lende, çîrdindoi kai bax, anda kaste pherdeolpe so sas vestime andao prooroko, kai phenel: „Xulade pehkă Mîŕă çoale maškar lende, thai anda Muŕo gad çîrdine koa bax.”
36 Pala kodea bešle tele, thai arakhăna Les.
37 Thai ramosarde Lehkă opral poa šero e doši: Kadoa sî o Isus, o Thagar le Iudeiengo.”
38 Andekhthan Lesa, sas mardine po trušul i dui čior: iekh ande čeačirig thai o kolaver ande bičečirig Lesti.
Le prasaimata le nakhaitorengă.
39 Le nakhaitorea prasana Les thai denas andoa šero,
40 thai phenenas: „Tu, kai peraves o Templo, thai vazdes les ando than ande trin des, skăpisar Tu Tut akana! Kana san o Šeau le Devllehko, uli tele poa trušul!”
41 Le rašea le mai bară, andekhthan le zakunarença thai le phurănça, prasana Les, thai phenenas:
42 „Avrăn skăpisardea le ta Pes našti skăpilpe! Kana să o Thagar le Israelohko, te ulel akana poa trušul, thai pateasa ande Leste!
43 Pateaiape ando Dell: te skăpil Les akana o Dell, kana kamel Les! Kă phendea: „Me sîm o Šeau le Devllehko!”
44 Le čior kai sas mardine po trušul andekhthan Lesa, šudenas Lehkă sa kodola divanuri prasaimatahkă.
O tuneriko.
45 Kata o čeaso le šovengo ji koa čeaso le îniango kărdilo khă tuneriko pa soa čem.
46 Thai koa čeaso le îniango, O Isus çîpisardea muiesa zurales: „Eli, Eli, Lama Sabaktani?” avela: „Devlla Muŕo, Devla Muro, anda soste meklean Ma?”
47 Unii anda kukola kai bešenas oče, kana ašundine kadala orbe, phendine: „„Del mui po Ilia!”
48 Thai andakhdata, iekh anda lende prastaia ta lea khă bureto, kovleardea les šutesa, thodea les ande khă trestia, thai dea Les te pel,
49 Ta le kolaver phenenas: „Mekh, te dikas te avela o Ilia te skăpil Les.”
50 O Isus çîpisardea pale le muiesa zurales, thai dea Pehko duxo.
O pohtan
andoa Templo šindeol pe.
51 Thai andakhdata o poxtan andoa Templo šindi'lo ande donde, dă opral ji tele e phuw isdraia, le kotora le baŕăbarăhkă pîtărdile,
52 le mormînturi pîtărdile thai but staturi le sfinçăngă kai mullesas, uštile.
53 On ankăste anda le gropi, pala Lehko juvindimos, šute pe ande sfînto četatea, thai sîkadile butengă.
54 O sutašo, thai kukola kai arakhănas le Isusos andekthan lesa, kana dikhline o isdraimos la phuweako thai kukola so kărdile, daraile but zurales, thai phendine: „Čeačimasa kadoa sas o Šeau le Devllehko!”
55 Oče sas i but juwlea, kai dikhănas dă dural; on avileasa pala o Isus anda e Galilea, kaste kanden Lehkă.
56 Maškar lende sas e Maria Magdalina, e Maria, e dei le Iakovosti thai le Iosesti, thai e dei le šeavendi le Zebedeiohkă.
O praxomos le Isusohko.
57 Karing e reat, avilo khă manuši bravalo anda e Arimatea, kai bušolas Iosif, sao sas i o jeno le Isusohko.
58 O gălo koa Pilato, thai manglea o stato le Isusohko. O Pilat mothodea te den lehkă les.
59 O Iosif lea o stato, pateardeales andekh poxtan neo inohko,
60 thai thodeales andekh mormînto neo orta lehko, kai xunadeasas les ando kotorlebaŕăbarăhko. Pala kodea spidea khă bar baro koa udar le mormîntohko thai gălotar.
61 E Maria Magdalina thai e kolaver Maria sas oče, thai bešenas angloa mormînto.
E pečetluirea le mormîntosti.
62 O duito des kai avel pala o des le Lašarimahko, le rašea le mai bară thai le Fariseia, găline andekhthan koa Pilato,
63 thai phende lehkă: „Raia, andeam amengă godi kă o athaitorii kodoa, kana sas ande čivava, phendea: „Pala trin des ušteaua.”
64 Ta motho koa mormînto te avel arakhado mišto ji ando trito des, ka na varesar te aven le jene Lehkă reate te čiorăn Lehko stato, thai te phenen le norodohkă: „Ušti'lo andal mulle!” Atunčeara o arthaimos kadoa mai palal sahkă avel mai nasul sar kukoa dă anglal.”
65 O Pilat phendea lengă: „Sî tume khă straja; jean ta arakhăn sar daštin.”
66 On găletar, thai zurearde o mormînto, pečetluisardindoi o bar thai thodindoi straja.”