Judecarea aproapelui
1 Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi! 2 Cu ce judecată judecaţi, cu aceea veţi fi judecaţi şi cu ce măsură măsuraţi, cu ea vi se va măsura. 3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu observi bârna din ochiul tău? 4 Cum poţi spune fratelui tău: Lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi! – când tu ai o bârnă într-al tău? 5 Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău! 6 Nu daţi lucrurile sfinte la câini şi nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi să se întoarcă şi să vă rupă.
Puterea rugăciunii
7 Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide, 8 pentru că oricine cere capătă, cine caută găseşte şi celui ce bate i se deschide. 9 Cine dintre voi, dacă-i cere fiul său o pâine, îi dă o piatră? 10 Sau, dacă-i cere un peşte, îi dă un şarpe? 11 Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu atât mai mult Tatăl vostru care este în ceruri va da lucruri bune celor ce I le cer! 12 Tot ce vreţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel, fiindcă în aceasta este cuprinsă Legea şi Profeţii!
Poarta cea strâmtă
13 Intraţi pe poarta cea strâmtă, pentru că largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare şi mulţi sunt cei ce intră pe ea. 14 Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt cei ce o găsesc.
Pomul după roade se cunoaşte
15 Păziţi-vă de profeţii mincinoşi! Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi lacomi. 16 După roadele lor îi veţi recunoaşte. Oare culeg oamenii struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? 17 Tot aşa, orice pom bun face roade bune, însă pomul rău face roade rele. 18 Pomul bun nu poate face roade rele şi nici pomul rău nu poate face roade bune. 19 Orice pom care nu face roade bune este tăiat şi aruncat în foc. 20 Astfel că după roadele lor îi veţi recunoaşte.
Adevăraţii ucenici
21 Nu oricine-mi zice: Doamne, Doamne! va intra în Împărăţia cerurilor, ci acela care împlineşte voia Tatălui Meu care este în ceruri. 22 Mulţi îmi vor spune în ziua aceea: Doamne, Doamne! Oare n-am profeţit noi în Numele Tău? N-am alungat noi demoni în Numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în Numele Tău? 23 Atunci le voi spune: Niciodată nu v-am cunoscut; îndepărtaţi-vă de Mine, voi toţi care săvârşiţi fărădelegea!
Casa construită pe stâncă
24 De aceea, oricine aude cuvintele Mele şi le împlineşte, se va asemăna cu un om cu judecată care şi-a zidit casa pe stâncă. 25 A căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. 26 Însă oricine aude cuvintele Mele şi nu le împlineşte se va asemăna cu un om nechibzuit care şi-a zidit casa pe nisip. 27 A căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea şi ea s-a prăbuşit, iar prăbuşirea ei a fost mare.” 28 După ce a sfârşit Iisus aceste cuvinte, mulţimile au rămas uimite de învăţătura Lui, 29 fiindcă El îi învăţa ca unul care avea autoritate, nu cum îi învăţau cărturarii lor.
Pa le krisa zurale. E beli thai o sulum. Le butea le sfinçome.
1 Na krisânin, kaste na aven krisînime.
2 Kă savea krisasa krisînin, avena krisînime; thai savea măsurasa măsurina, măsurila pe tumengă.
3 Sostar dikhăs tu o sulum anda e iakh te phralesti, thai či dikhăs lino samasa kai beli anda ti iakh?…
4 Or, sar phenes te phralehkă: „Mekhma te ankalavau o sulum anda ti iakh, kana oče, tu sî tu khă beli ande tiri.
5 Athaitorina, ankalau mai anglal e beli anda ti iakh, thai atunčeara dikhăsa mišto te ankalaves o sulum anda e iakh te phralesti.
6 Te na den le juklengă le butea le sfinçome, thai te na šuden le mărgăritarea tumară angla le bale, ta na varesar te ušteaven le andel pînŕă, thai te ambolden pe te phagăn tume.
O bešlimos ando rudimos.
7 Mangăn, thai dela pe tumengă; roden thai arakhăna; marăn, thai pîtărdeola pe tumengă.
8 Kă or kon mangăl, lel; kon rodel, arakhăl; thai kukoa kai marăl, pîtărdeol pe lehkă.
9 Kon sî o manuši kodoa maškar tumende, kai, kana lehko šeau mangăl khă manŕo, te del les khă baŕ?
10 Or, kana mangăl khă mašo, te del les khă sap?
11 Ta, kana tume, kai san jungale, jeanen te den pativa laše tumară šeavengă, sodença mai but o Dadd tumaro, kai sî andel čeruri, dela butea laše kolengă kai mangăn Lestar?
12 Sa so kamen te kărăn tumengă le manuši, kărăn lengă i tume sa kadea; kă ande kadea sî astardi e Kris thai le Prooročimata.
O udar o tang.
13 Šon tume po udar o tang. Kă bufli sî e poarta, buflo sî o drom kai nigrăl koa xasarimos, thai but sî kukola kai jean pe leste.
14 Ta tang sî e poarta, tang sî o drom kai nigrăl kai čivava, thai xançî si kukola kai arakhăn les.
Le prooročea le xoxamne.
15 Arakhăn tume anda le prooročea le xoxamne. On aven tumende xureade ande le çoale bakreangă, ta andral sî varesar ruw kai čiorăn.
16 Prinjeanena le pala le roduri lengă. Tiden le manuši drakha anda le kanŕă, or smoichine anda le kanŕă?
17 Sa kadea, or sao kašt lašo kărăl roduri laše, ta o kašt o bilašo kărăl roduri bilaše.
18 O kašt o lašo či kărăl roduri bilaše, či o kašt o bilašo či kărăl roduri laše.
19 Orsao kašt, kai či kărăl roduri laše, sî šindino thai šudino ande iag.
20 Kadea kă pala le roduri lengă prinjeanena le.
O khăr vazdino po kotorlebaŕbarăhko.
21 Na orkon phenel Mangă: „Raia, Raia!” šola pe ando Thagarimos le čerurengo, ta kukoa kai kărăl o kamimos Mîŕă Daddehko kai sî ande le čeruri.
22 But phenena Mangă ando des kodoa: „Raia, Raia! Či prooročisardeam ame ando Anau Tiro? Či ankaladeam ame beng ande Teo Anau? Thai či kărdeam ame but minunea ande Teo Anau?”
23 Atunčeara phenaua lengă ujes: „Čiăkhdata či prinjeandem tume; dureon Mandar, tume kai kărăn buti bilakrisako.”
24 Anda kodea, orkon ašunel kadala divanuri Mîŕă, thai kărăle, ameaua les khă manušesa krisasa, kai vazdea pehkă o khăr po kotorlebaŕăbarăhko.
25 Dea o brîšind, aviline le paia, phurde le bravallea thai marde ando khăr kodoa, ta o či pelo tele, anda kă sas les e temelia po kotorlebaŕăbarăhko.
26 Ta orkon ašunel kadala divanuri Mîŕă, thai či kărăle, avela amino khă manušesa bikrisako, kai vazdea pehkă o khăr pe tišai.
27 Dea o brîčind, avile ăl paia, phurdine le bravallea thai maladea ando khăr kodoa: o pelo tele, thai o pelimos sas lehkă baro.”
28 Pala so isprăvisardea o Isus le divanuri kadala, le manuši ašile mirime anda Lehko sîkaimos;
29 kă O sîkavelas le sar iekh kai sas les zor, na sar sîkavenas le lengă sîkaditorea.