Despre căsătorie şi divorţ
1 Ridicându-se de acolo a venit în hotarele Iudeei, dincolo de Iordan. Acolo mulţimile s-au adunat iarăşi la El şi, după cum obişnuia, le învăţa iarăşi. 2 Atunci s-au apropiat fariseii care, ca să-L ispitească, Îl întrebau dacă este îngăduit unui bărbat să îşi lase soţia. 3 Iar El le-a zis: „Ce v-a poruncit Moise?” 4 Ei au răspuns: „Moise a îngăduit să-i scrie o carte de despărţire şi să o lase să plece.” 5 El le-a zis: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a scris porunca aceasta. 6 Dar încă de la începutul creaţiei Dumnezeu i-a făcut să fie împreună bărbat şi femeie. 7 De aceea, bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va lipi de femeia sa 8 şi vor fi amândoi un singur trup. Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. 9 Deci ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!” 10 În casă însă, ucenicii L-au întrebat iarăşi despre aceasta. 11 Iar El le-a zis: „Oricine, dacă îşi va lăsa soţia şi îşi va lua alta, săvârşeşte adulter cu ea. 12 Iar femeia, dacă îşi va lăsa soţul şi îşi va lua alt bărbat, săvârşeşte adulter.”
Iisus şi copiii
13 Odată au adus la El nişte copii ca să-şi pună mâinile peste ei, iar ucenicii îi certau. 14 Şi văzându-i Iisus, s-a mâhnit şi le-a zis: „Lăsaţi copiii să vină la Mine! Nu-i opriţi, căci a unora ca ei este Împărăţia lui Dumnezeu! 15 Adevărat vă spun, dacă cineva nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copil, nu va intra în ea.” 16 Şi, luându-i în braţe, i-a binecuvântat, punându-şi mâinile peste ei.
Tânărul bogat
17 Pe când ieşea în drum, a alergat către El cineva şi, îngenunchind înaintea Lui, I-a zis: „Învăţătorule bun, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” 18 Iisus i-a spus: „De ce îmi zici bun? Nimeni nu este bun, în afară de Dumnezeu. 19 Ştii poruncile: Să nu ucizi! Să nu săvârşeşti adulter! Să nu dai mărturie mincinoasă! Să nu înşeli pe nimeni! Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta! ” 20 El I-a zis: „Învăţătorule, pe toate acestea le-am păzit din tinereţea mea.” 21 Iar Iisus, privind la el, l-a îndrăgit şi i-a zis: „Un singur lucru îţi mai lipseşte: Du-te, vinde tot ce ai şi dă săracilor şi vei avea o comoară în cer. Şi apoi vino şi urmează-mi.” 22 El însă, s-a întristat auzind aceste cuvinte şi a plecat mâhnit, căci avea multe averi.
23 Atunci Iisus, uitându-se în jur, le-a spus ucenicilor Săi: „Cât de greu vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au averi!” 24 Şi ucenicii erau uimiţi de cuvintele Lui. Iisus vorbind iarăşi, le-a zis: „Fiilor, cât de greu se intră în Împărăţia lui Dumnezeu . 25 Mai uşor i-ar fi unei frânghii să treacă prin urechile acului decât unui bogat să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.” 26 Iar ei, înspăimântându-se şi mai mult, ziceau unii către alţii: „Şi cine poate să se mântuiască?” 27 Privind la ei, Iisus a zis: „La oameni este cu neputinţă, dar nu la Dumnezeu. Fiindcă la Dumnezeu toate sunt cu putinţă.” 28 Petru a început să-i zică: „Iată, noi am lăsat toate şi Te-am urmat.” 29 Iisus a zis: „Adevărat vă spun, nu este nimeni din cei care şi-au lăsat casă, fraţi, surori, mamă sau tată, copii sau ţarine pentru Mine şi pentru evanghelie 30 şi care să nu ia însutit acum, în vremea aceasta de prigoniri: şi case, şi fraţi, şi surori, şi mame, şi copii, şi pământuri, iar în veacul care vine, viaţa veşnică. 31 Şi mulţi dintre cei dintâi vor fi ultimii şi ultimii vor fi primii.”
A treia anunţare a morţii şi învierii lui Iisus
32 Pe când erau pe drum şi urcau la Ierusalim, Iisus mergea înaintea lor. Şi cei ce îl urmau erau cuprinşi de teamă. Şi iarăşi, luându-i deoparte pe cei doisprezece, a început să le spună cele ce aveau să i se întâmple: 33 „Iată, urcăm la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat în mâinile marilor preoţi şi cărturarilor, care-L vor osândi la moarte şi Îl vor da pe mâna neamurilor. 34 Şi-L vor batjocori, Îl vor scuipa şi Îl vor biciui, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.”
Despre mărire şi slujire
35 Atunci au venit la El Iacov şi Ioan, fiii lui Zebedeu, zicându-i: „Învăţătorule, vrem să faci pentru noi ceea ce-Ţi vom cere.” 36 El le-a zis: „Ce vreţi să fac pentru voi?” 37 Ei au răspuns: „Fă să stăm în slava Ta unul la dreapta şi altul la stânga Ta!” 38 Iisus însă le-a spus: „Nu ştiţi ce cereţi! Puteţi voi oare să beţi paharul pe care îl beau Eu sau să vă botezaţi cu botezul cu care Mă botez Eu?” 39 Ei I-au răspuns: „Putem!” Atunci Iisus le-a zis: „Veţi bea paharul pe care îl beau Eu şi vă veţi boteza cu botezul cu care Mă botez Eu. 40 Dar nu Eu dau locurile de la dreapta sau de la stânga Mea, ci ele sunt pentru cei pentru care s-au pregătit.” 41 Când au auzind ceilalţi zece, au început să se mânie pe Iacov şi pe Ioan. 42 Dar Iisus i-a chemat la El şi le-a zis: „Ştiţi că cei care se socotesc cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele şi cei mai mari ai lor le stăpânesc cu putere. 43 Între voi să nu fie aşa, ci acela care vrea să fie mai mare între voi să fie slujitorul vostru. 44 Iar cel care vrea să fie întâiul între voi să fie robul tuturor. 45 Fiindcă nici Fiul Omului nu a venit să I se slujească, ci ca El să slujească şi să-şi dea viaţa drept răscumpărare pentru mulţi.”
Vindecarea orbului din Ierihon
46 Şi au mers în Ierihon. Iar pe când ieşeau din Ierihon, El, ucenicii Lui şi o mare mulţime de oameni, iată că fiul lui Timeu, Bartimeu, un orb care cerşea, şedea la marginea drumului. 47 Auzind el că este Iisus Nazarineanul, a început să strige: „Iisuse, Fiul lui David, ai milă de mine!” 48 Mulţi îl certau ca să tacă. Dar el striga şi mai tare: „Fiul lui David, ai milă de mine!” 49 Oprindu-se Iisus, a zis: „Chemaţi-l!” Şi l-au chemat pe orb, zicându-i: „Îndrăzneşte, scoală-te! Te cheamă!” 50 Iar orbul, aruncând haina de pe el, a sărit în picioare şi a venit la Iisus. 51 Iisus l-a întrebat: „Ce vrei să-ţi fac?” Şi orbul a răspuns: „Învăţătorule, să văd din nou.” 52 Iisus i-a zis: „Du-te, credinţa ta te-a mântuit.” Şi îndată a văzut din nou şi L-a urmat pe Iisus pe cale.
O pîtărdimos le măritimahko.
1 O Isus teleardea oçal, thai avilo andel phuwea la Iudeiako, dănteal o Iordano. Le manuši tidinsaile pale Leste, thai, pala Lehko năravo, lea pale te sîkavele.
2 Aviline Leste le Fariseia, thai, kaste zumaven Les, pušle Les kana sî meklino ka khă murši te mekăl pehka romnea.
3 Čecačio phendimos, O phendea lengă: „So phendea tumengă o Moise?”
4 „O Moise”, phendine on,” meklea ta o murši te ramol khă lill meklimahko, thai te mekăla.”
5 O Isus phendea lengă: „Andai doši le baŕune tumară illehkă ramosardea tumengă o Moise koadoa mothodimos.
6 Ta dă anglal e lumea o Dell kărdea rig muršai thai rig juwlikani.
7 Anda kodea mekăla o manuši pehkă daddes thai pehka deia, thai çîrdelape pehka romneatar.
8 Thai kola dui kărdeona avena khă korkoŕo stato.
9 Ta, so phanglea o Dell, o manuši te na pîtărăl.”
10 Ando khăr, le jene pušle Les pa kukola mai opral.
11 O phendea lengă: „Orkon mekăl pehka romnea, thai lel avrea dă romni, preakurvil angla late;
12 thai kana khă romni mekăl pehkă romes, thai lel avrăs dă rom, preakurvil.”
Le šaoŕă.
13 Andine Lerhkă varesar šaoŕă, kaste azbadeol lendar. Ta le jene xoleaile pe kukola kai anenas le.
14 Kana dikhlea o Isus kadea buti, xoleai'lo, thai phendea lengă: „Mekăn le šaoŕăn te aven Mande, thai na atărdearăn le; kă o Thagarimos le Devllehko sî kolengo sar lende.
15 Čeačes phenau tumengă kă, orkon či lela o Thagarimos le Devllehko sar khă šaoŕo, či khă tiposa či šola pe ande leste!”
16 Pala kodea lea le ande angali, thai dealedumadămišto, thodindoi Pehkă vast pa lende.
O bravallo tărno.
17 Orta kana sas gata te telearăl koa drom, prastaia Leste khă manuši, dea čeanga angla Leste, thai pušlea Les: „Lašea Sîkaitorina, so te kărau kaste avel ma e čivava e vešniko?”
18 „Anda soste phenes Mangă lašo?” phendea lehkă o Isus. „Khonikh nai lašo dă sar Iekh korkoŕo: o Dell.
19 Prinjeanes le mothodimata: „Te na preakurvis; te na mudarăs; te na čiorăs; te na phes khă phendimos xoxamno; te na athaves, te des pativ te daddes thai te deia.”
20 O dea Les anglal: „Sîkaitorina, sa kadala butea arakhlem le barea samasa anda muŕo tărnimos.”
21 O Isus dikhlea orta pe leste, kamblea les, thai phendea lehkă: „Mai lipsol tukă khă buti, jea ta bitin sa so sî tu, de kal čioŕă, thai avela tu khă mandimos ando čeri. Pala kodea av, le teo trušul, thai av pala Mande.”
22 Xoleariko anda kadala divanuri, o manuši kadoa gălotar, but tristome; kă sas les but bravalimata.
23 O Isus dikhlea karing Leste, thai phendea Pehkă jenengă: „Sode dă pharăs šona pe ando Thagarimos le Devllehko kola kai sî le bravalimata!”
24 Le jene ašile mirime anda le divanuri Lehkă. O Isus lea pale o divano, thai phendea lengă: „Šeavale, so dă pharo sî anda kukola kai pateanpe ande le bravalimata, te šon pe ando Thagarimos le Devllehko!
25 Mai lesne sî te nakhăl khă kămila andoa kan la suveako, dă sar te šolpe khă manuši bravalo ando Thagarimos le Devllehko.”
26 Le jene ašile i mai but mirime, thai phendine iekh karing le kolaver: „Kon daštil atunči te avel skăpime?”
27 O Isus dikhlea orta pe lende, thai phendea lengă: „E buti kadea sî bidaštimahko kal manuši, ta na koa Dell; anda kă sa le butea sî daštimasa koa Dell.”
O mandimos la čivavako vešniko.
28 O Petro lea te phenel Lehkă: „Dikta, ame mekleam sa, thai avileam pala Tute.”
29 O Isus dea les anglal: „Čeačes phenau tumengă, kă nai khonikh, kai te meklino khăr, or phral, or pheia, or dadd, or dei, or romni, or šeave, or phuwea, anda Mande thai andai LašiVestea,
30 thai te na lel akana, ando veako kadoa, ăkh šellvar mai but: khăra, phral, pheia, deia, šeave, thai phuwea, andekhthan le našimatănça; ta ando veako kai avel, e čivava e vešniko.
31 But anda kola anglal avena mai palal, thai but anda kola mai palal avena mai anglal.”
O Isus vestil o mullimos thai o juvindimos Pehko.
32 On sas po drom thai anklenas ando Ierusalimo; thai o Isus jealas angla lende. Le jene sas biujearde, thai jeanas darasa pala Leste. O Isus lea pale kolen le dešudon, thai lea te del lengă duma pal butea kai avenas te kărdeon pe.
33 „Dikta”, phendea O, ankleas ando Ierusalimo, thai o Šeau le manušehko avela dino ando vast le rašango le mai barăngo thai le zakonarengo. On došavena Les koa mullimos, thai dena Les andel vast le Neamurengă,
34 kai asana pehkă Lestar, marăna Les ŕaiança, čiungardena Les thai mudarăna Les; ta pala trin des, uštela.”
O manglimos le šeavengo le Zebedeiohkă.
35 Le šeave le Zebedeiohkă, o Iakovo thai o Ioan, avile koa Isus, thai phende Lehkă: „Sîkaitorina, sahkă kamas te kărăs amengă so mangasa Tukă.”
36 O phendea lengă: „So kamen te kărau tumengă?”
37 „Dea me,” phendine Lehkă on: „te bešeas iehk ande rig e čeači Tiri thai o kolaver ande rig e bičeači Tiri, kana avesa xureado ande Ti slava.”
38 O Isus dea le anglal: „Či jeanen so mangăn. Daštin tume te pen o taxtai, kai sî te peau les Me, or te aven bolde le bolimasa savesa sî te avau Me boldo?”
39 „Daštisaras”, phendine on. Thai o Isus dea le anglal: „Sî čeačimasa kă o taxtai, kai peaua les Me, pena les, thai o boldimos savesa avaua boldo Me, avena bolde;
40 ta e pativ te bešen ande čeači or ande bičeači rig Mîŕî, či phandau te dau la Me, ta oi sî numai anda kodola kai sas lašardi.”
41 Kola deši, kana ašundine e buti kadea, line te xoleaon po Iakovo thai po Ioano.
42 O Isus akhardea le Peste, thai phendea lengă: „Jeanen kă kola dikhline orta le bară le neamurengă, raion pa lende, thai le mai bară lengă, mothon lengă stăpînimasa.
43 Ta maškar tumende te na avel kadea. Ta or sao kamel te avel mai baro maškar tumende, te avel o kanditorii tumaro;
44 thai orsavo kamel te avel anglal maškar tumende, te avel o robo saoŕăngo.
45 Kă o Čeau le manušehko či avilo te kandel pe Lehkă, ta O te kandel, thai te del Pesti čivava potindimos anda but!”
O koŕo Bartimeo.
46 Arăsline ando Ierixono. Thai kana o Isus anklelas andoa Ierixono Pehkă jenença thai khă baro butimasa manušengo, o šeau le Timeuohko, o Bartimeo, khă koroveço koŕo, bešelas paša o drom, thai mangălas milatar.
47 O ašundea kă nakhăl o Isus andoa Nazareto, thai lea te çîpil: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel Tu mila mandar!”
48 But denasduma te ašelmuto; ta o i mai zurales çîpilas: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel Tu mila mandar!”
49 O Isus atărdi'lo, thai phendea: „Akharăn les!” akhardine le koŕăs, thai phende lehkă: „Aveltuzor, ušti, kă akharăl tu.”
50 O koŕo šudea pesti raxami; xuti'lo, thai avilo koa Isus.
51 „So kames te kărau tukă?” „Rabuni”, dea Les anglal o koŕo,” te lau muŕo dičimos.”
52 Thai o Isus phendea lehkă: „Jeatar, teo pateaimos skăpîsardea tu.” Andakhdata o koŕo lea pehko dičimos, thai gălo po drom pala o Isus.