Acceptare reciprocă între credincioşi
1 Primiţi-l pe cel slab în credinţă, fără să-i judecaţi părerile. 2 Unul crede că poate să mănânce de toate, însă cel slab mănâncă numai legume. 3 Cel ce mănâncă să nu-l dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă, iar cel ce nu mănâncă să nu-l judece pe cel ce mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit. 4 Cine eşti tu să judeci pe slujitorul altuia? Pe stăpânul său îl priveşte dacă stă sau cade. Însă va sta, pentru că Domnul are putere să îl facă să stea. 5 Unul deosebeşte o zi de alta, iar pentru altul toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie pe deplin convins în mintea lui. 6 Cel ce ţine o zi, pentru Domnul o ţine, iar cel ce mănâncă, pentru Domnul mănâncă, fiindcă îi mulţumeşte lui Dumnezeu. Iar cel ce nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă şi îi mulţumeşte şi el lui Dumnezeu. 7 Nimeni dintre noi nu trăieşte pentru sine şi nimeni nu moare pentru sine. 8 Căci dacă trăim, pentru Domnul trăim, iar dacă murim, pentru Domnul murim. Deci şi dacă trăim, şi dacă murim, ai Domnului suntem. 9 Fiindcă pentru aceasta a murit şi a înviat Hristos, ca să domnească şi peste morţi şi peste vii. 10 Dar tu, de ce îl judeci pe fratele tău? Sau tu, de ce îl dispreţuieşti pe fratele tău? Pentru că toţi vom sta înaintea scaunului de judecată al lui Dumnezeu. 11 Fiindcă stă scris:
Viu sunt Eu, spune Domnul,
căci în faţa Mea se va pleca orice genunchi
şi orice limbă Îl va lăuda pe Dumnezeu.
12 Astfel, fiecare dintre noi îi va da socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu.
Evitarea pricinilor de cădere
13 Aşadar, să nu ne mai judecăm unii pe alţii, ci mai degrabă luaţi seama la aceasta: să nu pui înaintea fratelui vreun prilej de poticnire sau de cădere. 14 Ştiu şi sunt convins în Domnul Iisus că nimic nu este întinat prin sine, decât pentru cel care crede că e ceva întinat; pentru acela este întinat. 15 Dar dacă din cauza unei mâncări fratele tău se mâhneşte, atunci nu mai umbli potrivit iubirii. Să nu-l împingi la pierzare din cauza unei mâncări pe acela pentru care a murit Hristos. 16 Aşadar, binele vostru să nu fie defăimat, 17 fiindcă Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt. 18 Iar cel ce îi slujeşte astfel lui Hristos îi este plăcut lui Dumnezeu şi este cinstit de oameni. 19 De aceea, să căutăm ceea ce aduce pacea şi să ne încurajăm unul pe altul. 20 Nu strica din cauza unei mâncări lucrarea lui Dumnezeu. Toate sunt curate, dar este rău ca prin mâncare să împingi pe cineva la cădere. 21 Este bine să nu mănânci carne şi să nu bei vin, nici să faci ceva de care fratele tău se poticneşte. 22 Credinţa pe care o ai să o ai pentru tine însuţi, înaintea lui Dumnezeu. Fericit este cel care nu se acuză pe sine în alegerile sale. 23 Iar cel ce se îndoieşte şi totuşi mănâncă este condamnat, pentru că nu o face din credinţă. Iar tot ce nu este din credinţă este păcat.
O kărdimos o kristianihko.
1 Primin mišto koles šuko ando pateaimos, thai na astardeon koa divano pal butea le biatearimahkă.
2 Iekh pateal kă dašti te xal anda sa; ta kana aver, kai sî mai šuko, či xal numai zălenimata.
3 Kon xal te na dabadikhăl koles kai či xal; thai kon či xal, te na krisînil kas xal, anda kă o Dell primisardea les.
4 Kon san tu, kai krisînis le robos avrăhkărăs? Kana bešel ande pînŕănde or perăl, sî e buti lehkă stăpînosti; orsar, bešela ande pînŕănde, kă o Rai sî les e zor te zurearăl les kaste bešel.
5 Iekh dinel kă ăkh des sî mai opră dă sar aver; anda aver, sa le des sî sa kadea. Orsao te avel pateamno ande pesti godi.
6 Kon kărăl alosarimos maškar le des, anda o Rai kărăl. Kon či kărăl alosarimos maškar le des, anda o Rai kărăl. Kon xal, anda o Rai xal; anda kă anel naismata le Devllehkă. Kon či xal, anda o Rai či xal; thai anel i o naismata le Devllehkă.
7 Ande čeačimaste, či iekh anda amende či trail anda peste, thai či iekh anda amende či merăll anda peste.
8 Kă te traisaras, anda o Rai traisaras; thai kana meras, anda o Rai meras. Kadea, avela kă traisaras, avela kă meras, ame sam le Raiehkă.
9 Kă o Kristoso anda kadea mullo thai juvindisardea kaste aveles stăpînimos i pa le mulle i pa le juvinde.
10 Ta anda soste krisînis tu te phrales? Or anda soste či dabadikhăs tu te phrales? Kă ame saoŕă avasa angloa skamin la krisako le Kristosohko.
11 Anda kă sî ramome: „Pe Mîŕî čivava solaxa Ma, phenel o Rai, kă orsavi čeang bandeola angla Mande, thai orsavi šib dela barimos le Devllehkă.”
12 Kadea kă orsao anda tumende dela dindimos pa peste le Devllehkă.
Te na randasxolleasa amară phrales.
13 Te na mai krisînisaras ame iehk avrăn. Ta mai mišto krisînime te na kărăn khanči, kai te avel anda teo phral vokh baŕ ambladimahko or khă than bezexalimahko.
14 Me jeanau thai sîm pateamno ando Rai o Isus, kă khanči nai biujo ande peste, thai kă ăkh buti nai biuji dă sar ande kukoa kai pateal kă sî biuji.
15 Ta kana kărăs te phrales te xoleaolandai čiungar khă xabenesti, či mai phirăs ando kamblimos! Na xasar, anda o xabe tiro, kukoles anda sao mullo o Kristoso!
16 Na kărăn ta o mištimos tumaro te avel dino duma dă nasul.
17 Kă o Thagarimos le Devllehko nai xabe thai pimos, ta bibezexalimos, pačea thai bukurimos ando Sfînto Duxo.
18 Kon kandel le Kristosohkă ande kadoa felo, sî čeailo le Devllehkă pativalo le manušendar.
19 Kadeadar, te phiras palal butea, kai nigrăn kai pačea thai amaro vazdimos.
20 Te na rimos, anda khă xabe, e buti le Devllesti. Čeačes dindoiduma, sa le butea sî uje. Varesar, te xas anda lende, kana e buti kadea arăsăl anda aver khă perimos, sî nasul.
21 Mišto sî te na xas mas, te na pes moll thai te arakhăstu or savea buteatar, kai dašti avel anda teo phral khă perimos, bezăhălimahko or šutimahko.
22 O Pateaimos kai sî tu, garavles anda tute, angloa Dell. Baxtalo sî kukoa kai či došarăl pe korkoŕo ande so arakhăl mišto.
23 Ta kon gîndil kă nai mišto thai xal, sî došalo, anda kă či xal andoa pateaimos. Sa so či avel andoa pateaimos, sî bezex.