Eliberaţi de sub Lege: analogia căsătoriei
1 Fraţilor, oare nu ştiţi – fiindcă le vorbesc unora care cunosc Legea – că Legea stăpâneşte asupra omului cât timp trăieşte el? 2 Căci femeia măritată, câtă vreme trăieşte bărbatul ei, este legată prin Lege de el, iar dacă îi moare bărbatul, ea este dezlegată de legea căsătoriei. 3 Prin urmare, dacă ea se va dărui altui bărbat, atât timp cât îi trăieşte bărbatul, se va numi adulteră. Dar dacă îi moare bărbatul, este liberă faţă de Lege şi nu este adulteră dacă se dăruieşte altui bărbat. 4 La fel, fraţii mei, şi voi aţi murit faţă de Lege, prin trupul lui Hristos, ca să fiţi ai altuia, ai celui care a fost înviat din morţi, ca să-I aducem rod lui Dumnezeu. 5 Când trăiam prin trup, patimile păcatelor lucrau în mădularele noastre datorită Legii, ca să aducem rod morţii. 6 Însă acum am fost dezlegaţi de Lege, murind faţă de ceea ce ne ţinea robi, ca să slujim în Duhul cel nou, nu după litera cea veche.
Legea şi păcatul: dilemele credinciosului
7 Ce vom spune deci? Este legea păcat? Nicidecum! Însă eu n-am cunoscut păcatul decât prin Lege. N-aş fi cunoscut pofta dacă Legea nu zicea: Să nu pofteşti! 8 Dar păcatul, prinzând prilejul dat de poruncă, a stârnit în mine toate poftele; căci în lipsa legii păcatul era mort. 9 Cândva, în lipsa Legii, eu trăiam; când a venit porunca însă, păcatul a prins viaţă, 10 iar eu am murit. Şi porunca dată pentru viaţă, chiar ea mi s-a dovedit a fi spre moarte. 11 Pentru că păcatul, folosind prilejul dat de poruncă, m-a înşelat şi m-a ucis prin ea. 12 Aşadar Legea este sfântă, iar porunca e sfântă, dreaptă şi bună.
13 Atunci înseamnă că ceea ce era bun a devenit pentru mine pricină a morţii? Nicidecum! Ci păcatul, tocmai ca să se arate păcat, mi-a adus moartea prin ceea ce este bun, ca, prin poruncă, păcatul să devină peste măsură de păcătos. 14 Ştim bine că Legea este duhovnicească, însă eu sunt din carne, vândut ca rob păcatului. 15 Căci nu ştiu ceea ce fac, fiindcă nu fac ceea ce vreau, ci fac ceea ce urăsc. 16 Iar dacă fac ceea ce nu vreau, recunosc că Legea este bună. 17 Acum însă nu eu fac aceasta, ci păcatul care locuieşte în mine. 18 Fiindcă ştiu că în mine, adică în trupul meu, nu locuieşte ce este bun. Căci voinţa de bine este în mine, dar facerea binelui nu este. 19 Căci nu fac binele pe care îl vreau, ci răul pe care nu-l vreau, pe acela îl săvârşesc. 20 Iar dacă fac ceea ce nu vreau, nu eu fac aceasta, ci păcatul care locuieşte în mine. 21 Aşadar, găsesc în mine, cel ce vreau să fac binele, legea aceasta: anume, că răul locuieşte în mine. 22 Ca om lăuntric mă bucur de Legea lui Dumnezeu, 23 însă văd o altă lege în mădularele mele, care se luptă împotriva legii minţii mele şi mă face rob faţă de legea păcatului care este în mădularele mele. 24 Om nefericit ce sunt! Cine mă va izbăvi de acest trup al morţii? 25 Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, Domnul nostru! Prin urmare, eu însumi, cu mintea mea, slujesc Legii lui Dumnezeu, dar cu trupul slujesc legii păcatului.
O kristiano skăpime la Krisatar.
1 Či jeanen, phralale, – kă dau duma iekhă manušengă kai prinjeanen e Kris – kă e Kris sî la stăpînimos poa manuši sode čiro trail o?
2 Kă e juwli măritime sî phangli la Krisatar lakă romestar sode čiro trail o; Ta kana merăll lako rom, sî pîtărdi la krisatar lakă romestar.
3 Kana kadea, kana trail lako rom, oi phandel pe pala aver, bušola butkurva; ta kana merăll lako rom, sî pîtărdi la Krisatar, kadea kă manai butkurva, kana phandel pe pala aver.
4 Sa kadea, mîŕă phral, ando stato le Kristosohko, i tume mullean ande so dikhăl e Kris, kaste aven avrăhkă, adikă Kolehkă kai juvindisardea andal mulle; thai kadea, kaste anas roada le Devllehkă.
5 Kana, traisarasas tala amari firea la phuweati, le bexexa amară, çîrdenas ame la Krisatar, buteako andel kotora amară, thai kărălas ame te anas roade andoa mullimos.
6 Ta akana, samas skăpime la Krisatar, thai sam mulle andai Kris kadea, kai nikrălas ame robea, anda kaste kandas le Devlles ande khă duxo neo, ta na pala e puraii slova.
E Lejea del prinjeandimos la bezexakă.
7 So phenasa kadea? E Lejea sî vareso bezexali? Či dă sar! Duŕigate, e bezex či prinjeandeam la numai anda e Kris.Kadea sar, nahkă prinjeanau e pofta, kana e Kris nahkă phendino mangă: „Te na poftis!”
8 Pala kodea e bezex lea o than, thai kărdea te kărdeon ande mande andoa mothodimos sako moda poftendi, kă bi la Krisako, e bezex sî mulli.
9 Mai dă mult, anda kă samas bi Krisako, traisarasas; ta kana avilo o mothodimos, e bezex juvindisardea, thai me mullem.
10 Thi o mothodimos, o, kai trăbulas te del ma čivava, došaldea ma mullimasa.
11 Anda kă o bezex lea o than anda leste thai athadea ma, thai, orta anda koadoa mothodimos kadea maladea ma le mullimasa.
12 Kadea kă e Kris, biathaimahko, sî sfînto, thai o mothodimos sî sfînto, čeačio thai lašo.
13 Atunči, khă buti laši dea ma o mullimos? Čiăkhdata. Ta e bezex, orta kaste anklel koa dičimos sar bezex, dea ma o mullimos anda khă buti laši, anda o bezex te sîkavel avri ando drom le bezexales, anda e buti kă kandelas sa kodole mothodimaghkă.
O mardimos le manušehko la phuweako le Duxosa.
14 Jeanas, ande čeačimaste, kă e Kris sî duxovničishko; ta me sîm phuweako, bitindo robo la bezexako.
15 Kă či jeanau so kărau: či kărau so kamau, thai kărau so či kamau.
16 Akana, kana kărau so či kamau, mothoau kă anda kadea e Kris sî laši.
17 Thai atunči, či mai sîm me o kukoa kai kărăl e buti kadea, ta e bezex kai bešel ande mande.
18 Jeanau, ande čeačimaste, kă khanči lašo či bešel ande mande, kadea ande mîŕî firea la phuweati, anda kă, so sî čeačes, sî ma o kamblimos te kărau mišto, ta nai ma e zor te kărau les.
19 Kă o mišto, kai kamau te kărau les, či kărau les, ta o nasul, kai či kamau te kărau les, dikta kă kărau les!
20 Thai kana kărau so či kamau te kărau, či mai sîm me kodoa kai kărăl e buti kadea, ta e bezex kai bešel ande mande.
21 Arakhau dar ande mande e kris kadea: kana kamau te kărau mišto, o nasul astardeol mandar.
22 Anda kă, pala sar o manuši dă andral čeaileoles e Kris le Devllesti;
23 ta dikhau ande mîŕă kotora aver kris, kai marăl pe la krisasa avindoi ande mîŕî godi, thai nikrăl ma robo la krisakă le bezexalimahkă, kai sî ande mîŕă kotora.
24 O, čioŕo mandar! Kon skăpila ma anda kadoa stato le mullimahko?…
25 Naismata aven andine le Devllehkă, ando Isus Kristoso, o Rai amaro! …Kadea dar, la godeasa, me kandau la krisakă le Devllehkăreakă; ta la fireasa la phuweati, kandau la krisakă le bezexalimahkă.