Dumnezeu şi poporul Său Israel
1 Spun adevărul în Hristos. Nu mint! Conştiinţa mi-e martoră în Duhul Sfânt 2 că întristarea mi-e mare şi durerea inimii, nesfârşită. 3 Căci mai degrabă aş fi dorit să fiu eu însumi despărţit de Hristos pentru fraţii mei cei de un neam cu mine, după trup, 4 care sunt israeliţi, care au înfierea, slava, legămintele, Legea, închinarea şi făgăduinţele; 5 ai lor sunt părinţii şi din ei, după trup, este Hristosul, cel care este peste toate Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin!
6 Dar cuvântul lui Dumnezeu nu a rămas neîmplinit. Căci nu toţi cei din Israel sunt cu adevărat Israel 7 şi nu toţii urmaşii lui Avraam sunt copiii lui Avraam, ci numai cei din Isaac vor fi socotiţi urmaşii tăi . 8 Aceasta înseamnă că nu copiii trupeşti sunt şi copii ai lui Dumnezeu, ci copiii făgăduinţei sunt socotiţi „urmaşi”. 9 Căci cuvântul făgăduinţei este acesta: La anul pe vremea aceasta voi veni şi Sara va avea un fiu. 10 Ba mai mult, când Rebeca i-a zămislit pe amândoi copiii din acelaşi Isaac, părintele nostru, 11 – înainte ca ei să fi făcut ceva bun sau rău, ca să rămână hotărârea şi alegerea lui Dumnezeu, 12 alegere care nu ţine de fapte, ci de Cel care cheamă – i s-a spus că cel mai mare îi va sluji celui mai mic , 13 după cum stă scris:
Pe Iacov l-am iubit,
iar pe Esau l-am urât.
14 Ce vom spune deci? Oare Dumnezeu este nedrept? Nicidecum! 15 Căci El îi spune lui Moise:
Voi avea milă de cine vreau să am milă
şi mă voi îndura de cine vreau să Mă îndur.
16 Prin urmare, nu ţine de cel care vrea, nici de cel care aleargă, ci de Dumnezeu care se îndură. 17 Căci Scriptura îi zice faraonului: De aceea te-am ridicat, ca să-Mi arăt puterea prin tine şi ca Numele Meu să fie vestit pe tot pământul. 18 Aşadar Dumnezeu are milă de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea.
19 Îmi vei spune deci: Atunci de ce mai învinuieşte? Căci cine I-a stat împotrivă voinţei Lui? 20 O, omule! Cine eşti tu ca să te cerţi cu Dumnezeu? Oare un lucru îi va spune făuritorului său: „De ce m-ai făcut aşa?” 21 Oare olarul nu are putere peste lutul lui, aşa încât din aceeaşi frământătură să facă un vas pentru ceva de cinste şi un altul pentru ceva fără cinste? 22 Şi ce dacă Dumnezeu, voind să-şi arate mânia şi să-şi facă cunoscută puterea, a îndurat cu multă răbdare vasele mâniei hărăzite pieirii 23 ca să facă cunoscută bogăţia slavei Sale pentru vasele îndurării pe care le-a pregătit mai dinainte pentru slavă? 24 Adică pentru noi, pe care ne-a şi chemat, nu numai dintre iudei, ci şi dintre păgâni, 25 aşa cum spune şi în Osea:
Îl voi numi poporul Meu pe cel care nu este poporul Meu
şi iubită pe cea care nu era iubită.
26 Şi unde li se spunea: Voi nu sunteţi poporul Meu,
acolo vor fi numiţi fii ai Dumnezeului celui Viu.
27 Iar Isaia strigă despre Israel: Chiar dacă numărul fiilor lui Israel va fi ca nisipul mării, doar rămăşiţa se va mântui, 28 pentru că Domnul va împlini pe deplin şi grabnic cuvântul Său pe pământ. 29 Şi precum a profeţit Isaia:
Dacă Domnul oştirilor nu ne-ar fi lăsat urmaşi,
am fi ajuns ca Sodoma şi ne-am fi asemănat cu Gomora.
30 Ce vom zice deci? Că neamurile care nu căutau îndreptăţirea au dobândit îndreptăţirea, însă îndreptăţirea din credinţă, 31 în schimb Israel, care a căutat îndreptăţirea din Lege, nu a găsit-o în Lege. 32 Şi de ce? Fiindcă nu o căutau din credinţă, ci din faptele Legii, s-au împiedicat de piatra de poticnire, 33 după cum stă scris:
Iată pun în Sion o piatră de poticnire şi o stâncă de cădere,
dar cine crede în El nu va fi dat de ruşine.
O Pavelo thai o skăpimos le Israieliçăngo.
1 Phenau o čeačimos ando Kristoso, či xoxavau; o dii muŕo, luminime le Sfîntone Duxostar, sî mangă dikhlitorii,
2 kă atearau khă baro tristomos, thai sî ma khă dukh biatărdimahko ando illo.
3 Kă paše te kamau te avau me orta dinoarman, dino rigate le Kristosostar, anda mîŕă phral, andi viça mîŕă statosti.
4 On sî Israieliçea, sî le o linodaddehko, e slava, le phanglimata, o dimos la Krisako, o kandimos devllikano, le šinaimata,
5 le phurăraša, thai anda lende ankăsto, pala o stato, o Kristoso, kai sî mai opră dă sal butea, o Dell dinodumadămišto andel veakurea. Amin!
O Dell sî stăpîno te alol.
6 Ta kadea či ameal kă aši'lo bi zorako o Divano le Devllehko. Kă na sa kukola kai ulen andoa Israelo, sî Israelo;
7 thai, barem kă sî andai sămînça le Avraamosti, na saoŕă sî le šeave le Avraamohkă; ta sî ramome: „Ando Isako avela tu khă sămînça, kai phiravela teo anau.”
8 Kadea ameazăl kă na le šeave le statohkă sî le šeave le Devllehkă; ta le šeave le šinaimahkă sî dindine sar sămînça.
9 Kă o divano kadoa sî khă šinaimos: „Po čiro kadoa amboldaua Ma, thai Sara avelala khă šeau.”
10 Ta mai but; sa kadea sas i la Rebekasa. Oi kărdea dui jemeia numai katar amaro dadd o Isako.
11 Kă, barem le kola dui jemeia či kărdilesas, thai či kărdinesas či mišto či nasul, – kaste ašel ande pînŕănde o divano dă mai anglal le Devllehko, anda sao kărdeolas khă alosarimos, na andal kărimata, ta anda Kukoa kai akharăl, –
12 phendea pe la Rebekakă: „Kukoa o mai baro avela o robo kolehko o mai çînoro”,
13 pala sar sî ramome: „Le Iakovos kamblem les, ta le Esaos či dabadikhlem les.”
O Dell lelsama kastar čeaileoles Les.
14 Kadea so phenasa? Na varesar sî bičeačimos ando Dell? Dur rigate!
15 Kă o phendea le Moisahkă: „Avela mangă milla kastar čeaileola Ma te avel mangă milla; thai laua sama or kastar čeaileola Ma te lau sama.”
16 Kadeadar, či perăl či anda kukoa kai kamel, čina kolestar kai prastel, ta le Devllestar kai sîles mila.
17 Anda kă o LillleDevllehko phenel le Faraonohkă: „Vazdem tu kă zumaimasa, kaste sîkavau Mangă ande tute e zor Mîŕî, thai anda ka Muŕo Anau te avel ašundo pe sai phuw.”
18 Kadeadar, Les sî Les mila kastar kamel thai baŕarăl kas kamel.
19 Ta phenesa mangă: „Atunči sostar mai šol doši? Kă kon dašti bešel anga Lehko kamimos?
20 Ta, mai iekhatar, kon san tu, manuša, kaste des anglal angloa Dell? Na varesar e piri la phuweati phenel kolehkă kai kardea la: „Sostar kărdean ma kadea?”
21 Nai o phuweari stăpîno pe phuw pesti, ta anda kodoa kovlearimos phuweako te kărăl kha piri anda khă kărimos pativako, thai aver piri anda khă kărimos čioŕavano?
22 Thai so dašti phenas, kana o Dell, anda kă kamelas te sîkavel pesti xolli thai te dičiol pe Lesti zor, kăsnisardea bute răbdimasa varesar pirea la xolleakă kărdine andoa xasardimos;
23 thai te sîkavel o bravallimos Pehkă barimahko angla varesar pirea line samatar kai lašardea le mai anglal anda Pehko barimos (pa amende dau duma)?
24 Kadeadar, o akharde ame na numai anda le Iudeia, ta i andal Neamurea,
25 pala sar phendea ando Osea: „Daua anau” poporo Muŕo”, koles kai nas Muŕo poporo, thai „but kamblini”, kola kai nas but kamblini.
26 Thai oče kai phenelas pe: „Tume či san Muŕo poporo”, avena dine anau šeave le Devllehkă kolehkă le juvindehkă.”
27 O Isaia, ande aver rig, çîpil dičimasa koa Israelo: „Orta ka o dindimos le šeavengo le Israelohko te avel sar e tišai la mareati, numai o ašimos avela skăpime.
28 Kă o Rai pherăla orta thai iekhatar pe phuw Pehko divano.
29 Thai, sar phendeasas o Isaia mai anglal: „Kana či muklino amengă O Rai Savaoto khă sămînça, sahkă arăsas sar e Sodoma, thai sahkă ameazas sar e Gomora.”
Le Neamurea line o skăpimos.
30 Sar so phenasa? Le Neamuri, kai či phirănas pala o bibezexalimos, line o bibezexalimos kai lel pe andoa pateaimos;
31 ta kana o Israelo, kai phirăl pala e Kris, kai te del o bibezexalimos, či arăs'lo kai Kris kadea.
32 Anda soste? Anda kă o Israelo či rodeala ando pateaimos, ta andal kărdimata. On malade pe le baŕăstar kai sas thodino angla lende,
33 pala sar sî ramome: „Dikta kă thoau ando Siono khă Baŕ anglal, thai khă kotorbaŕăhko perimahko: thai kon pateal ande Leste, či avela dino lajavehko.”