E juwli astardi ande kurvia.
1 O I sus gălo koa baŕbaro le Zetinengo.
2 Ta, kanapharadilo o des, avilo pale ando Templo; thai soa norodo avilo Leste. O bešlo tele, thai sîkavelas le.
3 Atunčeara le zakonarea thai le Fariseaia andine Lehkă khă juwli astardi ande kurvia. Thodinela ando maškar le norodohko,
4 thai phendine le Isusohkă: „Sîkaitorina, e juwli kadea sas astardi orta kana kărălas e kurvăria.
5 O Moise, ande Kris, mothodea mengă te mudaras le barănça kadalendar juwlea: Ta, Tu so phenes?”
6 Phenenas e buti kadea kaste zumaven Les thai te dašti te došarăn Les. Ta o Isus, bandi'lo tele, thai ramolas le naiesa pe phuw.
7 Anda kă on či mai atărdeonas te pušen Les, o vazdinisai'lo opră, thai phendea lengă: „Kon anda tumende sî bibezexako, te šudel mai anglal le baŕăsa ande late.”
8 Pala kodea meklea pe pale, thai ramolas le naiesa pe phuw.
9 Kana ašundine on le divanuri kadala, atearde pe došale ande lengo dii, thai ankăste avri, iekh po iekh, lindoila kata le mai phură, ji ka le mai palal. Thai o Isus ašilo korkoro la juwleasa, kai bešelas ando maškar.
10 Atunčeara vazdinisa'lo opră; thai, kana či mai dikhlea khanikas numai la juwlea, o Isus phendea lakă: „Juwlie, kai să le pîrîtorea tiră? Khonikh či došardea tu?”
11 „Khonikh, Raia”, phendea Lehkă oi. Thai o Isus phendea lakă: „Či Me či došarau tu. Jeatar, thai te na mai bezexarăs.”)
O Isus, e Lumina la lumeati.
12 O Isus dea lengă duma pale, thai phendea: „Me sîm e Lumina la lumeati; kon avel pala Mande, či phirăla ando tuneriko, ta avela les e lumina la čivavati.”
13 Koa ašundimos kadale orbengo, le Fariseia phende Lehkă: „Tu phenes pa Tute korkoro: kadeadar o phendimos Tiro nai čeačio.”
14 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Orta kana me phenau pa Mande korkoŕo, ta sa o phendimos Muŕo sî čeačio; kă Me jeanau katar avilem, thai jeanau karing Me jeau, ta tume či jeanen či katar avau či karing Me jeau.
15 Tume krisînin pala o dičimos; Me či krisîni khanikas.
16 Thai i kana krisîniu, e kris Mîŕî sî čeači, anda kă či sîm korkoŕo, ta o Dadd, kai tradea Ma, sî Mança.
17 Ande tumari kris sî ramome kă o phendimos duie manušengo sî čeačio:
18 Kadea pa Mande korkoŕo, phenau Me, thai pa Mande phenel o Dadd, kai tradea Ma.”
19 On phendine Lehkă: „Kai sî Teo Dadd? O Isus dea le anglal: „Tume či prinjeanen Ma či Man, či Mîŕă Daddes.Te prinjeandinoma Man, sahkă prinjeanen i Mîŕă Daddes.”
20 O Isus phendea kadala divanuri, kana sîkavelas le norodos ando Templo, ando than kai sas e visteria; thai khonikh či thodea o vast pe Leste, anda kă či avileasas înkă Lehko čeaso.
21 O Isus mai phendea lengă: „Me jeautar, thai rodena Ma, thai merăna ande tumari bezex; oče kai Me jeau, tume našti aven.”
22 Atunčeara le Iudeia phendine: „Ta či avelala Les ande godi te mudarăl pe, ta phenel: „Kai jeau Me, tume našti avena!”
23 „Tume san telal,” phendea lengă O; „Me sîm opral: tume san andai lumea kadea, Me či sîm andai lumea kadea.
24 Anda kodea phendem tumengă kă merăna ande tumară bezexa; kă, kana či patean kă Me sîm, merăna ande tumară bezexa.”
25 „Kon san Tu?” phendine Lehkă on. O Isus dea le anglal: „Kodoa sao dă anglal phendem tumengă kă sîm.”
26 Sîma but te phenau pa tumende thai te došarau ande tumende; ta Kukoa kai tradea Ma, sî čeačio; thai Me, so ašundem Lestar, kodea phenau la lumeakă.”
27 On či atearde kă delas lengă duma poa Dadd.
28 O Isus kadea phendea lengă: „Kana vazdena le Šaves le manušehko, atunčeara prinjeanena kă Me sîm, thai kă či kărau khanči Mandar korkoŕo, ta dau duma sar sîkadea Ma Muŕo Dad.
29 Kukoa kai trdea Ma, sî Mança; O Dadd či mekăl Ma korkoŕo, anda kă orkana kărau so sî Lehkă drago.”
O čeačio slobodimos.
30 Ta kana delas duma o Isus kadea, but pateaine ande Leste.
31 Thai phendea le Iudeingă, kai pateaiesas ande Leste: „Kana ašen ando divano Muŕo, san čeačimasa Mîŕă jene;
32 prinjeanena o čeačimos, thai kadoa čeačimos kărăla tume sloboduri.”
33 On dine Les anglal: „Ame sam e sămîmça le Avraamosti, thai či samas čiăkhdata le robea khanikahkă; sar phenes Tu: „Avena sloboduri!”
34 „Čeačes, čeačes, phenau tumengă”, dea le anglal o Isus, „kă orkon trail ando bezex, sî robo la bezexako.
35 Thai o robo či ašel orkana ando khăr; ta o šeau ašel orkana.
36 Kadeadar, kana o šeau kărăl tume slobozî, avena čeačimasa sloboduri.
37 Jeanau kă san andai sămînça le Avraamosti; ta roden te mudarăn Ma, anda kă či šolpe ande tumende o divano Muŕo.
38 Me phenau so dikhlem ka Muŕo Dadd; thai tume kărăn so ašundean kata tumaro dadd.”
39 „Amaro dadd”, dine Les anglal on, „sî o Avraamo.” O Isus phendea lengă: „Te avino le šeave le Avraamohkă, sahkă kărăn le kărdimata le Avraamohkă.
40 Ta sar roden te mudarăn Ma, Man, khă manuši, kai phendem tumengă o čeačimos, kai ašundem Les katoa Dell. Kadea vareso o Avraamo či kărdea.
41 Tume kărăn le kărdimata tumară daddehkă.” On phende Lehkă: „Ame či sam šeave kărdine andai kurvia; same khă dadd korkoŕo: le Devlles.”
42 O Isus phendea lengă: „Te avino o Dell tumaro Dadd, sahkă kamen Ma i Man, kă Me ankăstem thai avau katao Dell: či avilem Mandar korkoŕo; ta O tradea Ma.
43 Anda soste či atearăn sar Me dau duma? Sostar našti ašunen o Divano Muro.
44 Tume sî tume dadd le bengăs; thai kamen te kărăn le čeilimata tumară daddehkă. O dă anglal sas mudarditori; thai či bešel ando čeačimos, anda kă ande leste nai čeačimos. Orsodivar phenel khă xoxaimos, del duma pehkărăndar, kă sî xoxamno thai o dadd le xoxaimahko.
45 Ta Man, anda kă phenau o čeačimos či patean Ma.
46 Kon anda tumende dašti sîkavel kă sîma bezex? Kana phenau o čeačimos, anda soste či patean Ma?
47 Kon sî andoa Dell, ašunel le divanuri le Devllehkă; tume anda kodea či ašunen, anda kă či san andoa Dell.
O Isus sî angloa Avraamo.
48 Le Iudeia dine Les anglal: „Či phenasas ame mišto kă san Samariteano, thai kă sî tu beng?”
49 „Nai Ma beng” dea le anglal o Isus; „ta me dau pativ Mîŕă Daddes, ta tume či den Ma pativ.
50 Me či rodau e slava Mîŕî; sî Iekh kai rodela thai kai krisînil.
51 Čeačimasa, čeačimasa, phenau tumengă, kă kana arašăl varekon o divano Muŕo, či dikhăla o mullimos ando veako.”
52 „Akana”, phendine Lehkă le Iudeia, dikhas mišto kă sî tu beng; o Avraamo mullo, le prooročea sakdea mulle, thai Tu phenes: „Kana varekon arakhăl o divano Muŕo, ando veako či zumavela o mullimos.
53 Ta či avesa Tu mai baro sar amaro dadd o Avraamo, kai mullo? Thai sar le prooročea, kai on sakadea mulline? Kon pateastu kă san Tu?”
54 O Isus dea le anglal: „Kana Me slăvi Ma korkoŕo, e slava Mîŕî nai khanči; Muŕo Dadd slăvil Ma, O, sao tume phenen kă sî o Dell tumaro;
55 thai orta či prinjeanen Les. Me prinjeanau Les mišto; thai te phenaua kă či prinjeanau Les, sahkă avau i me xoxamno sar tumende. Ta prinjeanau Les thai arakhau Lehko Divano.
56 O dadd tumaro o Avraamo xutilo bukurimastar kă sî te dikhăl o des Muŕo: dikhlea les thai bukurisai'lo.”
57 „Či sîtu či panvardeši bărši”, phendine Lehkă le Iudeia, „thai dikhlean le Avraamos!”
58 O Isus phendea lengă: „Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă mai anglal kaste kărdeol o Avraamo, sîm Me.”
59 Koa ašundimos kadale orbengo, line baŕ te šuden ande Leste. Ta o Isus garadi'lo, thai ankăsto anda o Templo, nakhlindoi andoa maškar lengo. Thai kadea gălotar andoa Templo.
Iisus şi iertarea femeii adultere
1 Iisus s-a dus pe Muntele Măslinilor. 2 Dar în zori a venit din nou în Templu şi tot poporul venea la El, iar El, stând jos, îi învăţa. 3 Cărturarii şi fariseii au adus o femeie prinsă în adulter şi, punând-o în mijloc, 4 I-au zis: „Învăţătorule, femeia aceasta a fost prinsă pe când săvârşea adulter, 5 iar în Lege, Moise ne-a poruncit ca pe unele ca acestea să le ucidem cu pietre. Aşadar, Tu ce spui?” 6 Ziceau aşa ca să-L pună la încercare şi ca să aibă pentru ce să-L acuze. Dar Iisus, aplecându-se, scria cu degetul pe pământ. 7 Şi cum ei Îl tot întrebau, s-a ridicat şi le-a spus: „Acela dintre voi care e fără păcat, să dea primul cu piatra în ea.” 8 Şi, aplecându-se din nou, scria pe pământ. 9 Iar ei, când au auzit, au plecat unul câte unul, începând cu cei mai bătrâni. El a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc. 10 Iisus s-a ridicat şi i-a zis: „Femeie, unde s-au dus toţi? Nimeni nu te-a condamnat?” 11 Ea a spus: „Nimeni, Doamne.” Iisus i-a spus: „Nici eu nu te condamn. Mergi şi de acum înainte să nu mai păcătuieşti!”
Iisus, lumina lumii
12 Iisus a vorbit din nou: „Eu sunt lumina lumii: cel care Mă urmează nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” 13 Atunci fariseii I-au spus: „Tu dai mărturie despre Tine Însuţi, deci mărturia Ta nu este adevărată.” 14 Iisus le-a răspuns: „Chiar dacă dau mărturie despre Mine Însumi, mărturia Mea este adevărată, pentru că ştiu de unde am venit şi unde Mă duc. Însă voi nu ştiţi nici de unde vin, nici unde Mă duc. 15 Voi judecaţi aşa cum judecă oamenii. Eu nu judec pe nimeni. 16 Şi chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci Eu şi Tatăl care M-a trimis. 17 Şi în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată. 18 Eu sunt cel care dau mărturie despre Mine Însumi şi despre Mine dă mărturie Tatăl care M-a trimis.” 19 I-au spus atunci: „Unde este Tatăl Tău?” Iisus le-a răspuns: „Nu Mă cunoaşteţi nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine, L-aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu.” 20 Aceste cuvinte le-a spus lângă vistierie, pe când învăţa în Templu, dar nimeni nu a pus mâna pe El, fiindcă nu-I venise încă ceasul.
21 Apoi le-a mai spus: „Eu plec, iar voi Mă veţi căuta şi veţi muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.” 22 Deci iudeii ziceau: „Nu cumva îşi va lua viaţa, de spune: Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni?” 23 Şi El le spunea: „Voi sunteţi de aici de jos, Eu sunt de sus; voi sunteţi din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta. 24 V-am spus că veţi muri în păcatele voastre, pentru că dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre.” 25 Ei Îi spuneau: „Tu cine eşti?” Iisus le-a zis: „Sunt ceea ce v-am zis de la început. 26 Am multe de spus şi de judecat cu privire la voi. Dar Cel care M-a trimis este adevărat şi Eu spun lumii ceea ce am auzit de la El.” 27 Dar ei nu au înţeles că le vorbea despre Tatăl. 28 Iisus le-a spus deci: „Când Îl veţi înălţa pe Fiul Omului, atunci veţi şti că Eu sunt şi că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci, precum M-a învăţat Tatăl, aşa vorbesc. 29 Iar Cel care M-a trimis este cu Mine, nu M-a lăsat singur, pentru că Eu fac întotdeauna lucrurile care Îi sunt plăcute.” 30 Când a spus acestea, mulţi au crezut în El.
Despre adevăr
31 Aşadar Iisus le spunea iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, sunteţi cu adevărat ucenicii Mei 32 şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va elibera.” 33 Ei I-au răspuns: „Noi suntem urmaşii lui Avraam şi n-am fost niciodată robii nimănui. Cum spui Tu: Veţi fi liberi?” 34 Iisus le-a răspuns: „Adevărat, adevărat vă spun: oricine păcătuieşte este rob al păcatului. 35 Iar robul nu rămâne pentru totdeauna în casă. Fiul însă rămâne pentru totdeauna. 36 Aşadar, dacă Fiul vă eliberează, veţi fi cu adevărat liberi. 37 Ştiu că sunteţi urmaşii lui Avraam. Însă încercaţi să Mă omorâţi, deoarece cuvântul Meu nu-şi găseşte loc în voi. 38 Eu spun ceea ce am văzut la Tatăl Meu, iar voi faceţi ceea ce aţi auzit de la tatăl vostru.”
Iisus şi Avraam
39 Ei I-au răspuns: „Tatăl nostru este Avraam.” Iisus le-a spus: „Dacă sunteţi fiii lui Avraam, faceţi faptele lui Avraam! 40 Dar acum încercaţi să Mă ucideţi pe Mine, Cel care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu: Avraam nu a făcut aşa. 41 Voi faceţi faptele tatălui vostru.” Ei au zis: „Noi nu suntem născuţi din adulter. Avem un singur tată: pe Dumnezeu.” 42 Iisus le-a zis: „Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru, M-aţi iubi, fiindcă Eu de la Dumnezeu am ieşit şi am venit. Pentru că nu am venit de la Mine Însumi, ci El M-a trimis. 43 De ce nu înţelegeţi spusele Mele? Pentru că nu puteţi asculta cuvântul Meu. 44 Voi sunteţi din tatăl vostru, Diavolul, şi vreţi să împliniţi dorinţele tatălui vostru. De la început el a fost ucigaş de oameni şi nu a stat în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Când spune minciuna, din ale lui spune, fiindcă este mincinos şi tatăl minciunii. 45 Însă Eu spun adevărul, pe Mine nu Mă credeţi. 46 Care dintre voi Mă poate acuza de păcat? Dacă spun adevărul de ce nu Mă credeţi? 47 Cel care este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu. De aceea voi nu ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu.”
48 Iudeii au răspuns: „Nu spunem noi bine că eşti samaritean şi că eşti posedat de diavol?” 49 Iisus a răspuns: „Eu nu sunt posedat de diavol, ci Îl cinstesc pe Tatăl Meu, iar voi nu Mă cinstiţi pe Mine. 50 Însă Eu nu caut slava Mea. Are cine să o caute şi să judece. 51 Adevărat, adevărat vă spun: dacă va păzi cineva cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veci!” 52 Iudeii I-au zis: „Ştim acum că eşti posedat de diavol. Avraam a murit, şi profeţii la fel. Iar tu spui: Dacă va păzi cineva cuvântul Meu, nu va gusta moartea în veci. 53 Eşti oare Tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Şi profeţii au murit. Cine pretinzi că eşti?” 54 Iisus a răspuns: „Dacă Eu Mă slăvesc pe Mine Însumi, slava Mea nu înseamnă nimic. Tatăl Meu, despre care voi spuneţi că este Dumnezeul vostru, El este cel care Mă slăveşte. 55 Voi nu L-aţi cunoscut, însă Eu Îl cunosc. Şi dacă aş spune că nu Îl cunosc, aş fi mincinos, asemenea vouă. Dar Îl cunosc şi păzesc cuvântul Lui. 56 Avraam, părintele vostru, a tresăltat la gândul că va vedea ziua Mea: a văzut-o şi s-a bucurat.” 57 Atunci iudeii I-au spus: „Nu ai nici cincizeci de ani şi l-ai văzut pe Avraam?” 58 Iisus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun, înainte să fie Avraam, Eu sunt.” 59 Atunci ei au luat pietre ca să arunce în El, dar Iisus s-a ascuns şi a ieşit din Templu.