E pilda le manušesti kai thol ande phuw.
1 Sa ande kodoa des, o Isus ankăsto andoa khăr, thai bešelas paša e marea.
2 Khă butimos norode tide pe paša Leste, kadea kă trăbuisardea te anklel ande khă bero; ta sa o norodo bešelas po mallo.
3 O dea lengă duma pa but butea ande le pilde, thai phendea lengă: „Dikta, o manuši kai thol ande phuw ankăsto te thol ande phuw.
4 Ta kana tholas o ande phuw, khă rig anda e sămînça peli paša o drom, thai avile le čiriklea thai xalela.
5 Aver rig peli pel thana baŕune, kai nas la but phuw: luludeardea iekhatar, anda kă na arakhlea phuw andră.
6 Ta, kana ankăsto o kham, nakh'li; thai anda kă nas la anglunea, šuti'li.
7 Aver rig peli maškar le kanŕă: le kanŕă barile, thai tasade la.
8 Aver rig peli ande phuw laši, thai dea rodo: khă boamba dea khă šell, aver šovardeši, aver treanada.
9 Kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.”
10 Le jene pašile paša Leste, thai phende Lehkă: „Sostar des lengă duma ande le pilde?”
11 O Isus deale anglal: „Anda kă tumengă sas tumengă dino te prinjeanen le garaimata le Thagarimahkă le čerurengă, thai lengă nas lengă dino.
12 Kă saves sîles, dela pe lehkă, thai avelales but; ta kata kukoa kai nailes, lela pe i so sîles.
13 Anda kodea dau lengă duma andel pilde anda kă on, barem kă dikhăn, či dikhăn, thai barem kă ašunen, či ašunen, čina či atearăn.
14 Thai dikhlimasa lende pherdeol e prooročia le Isaiesti, kai phenel: „Ašunena tumară kanença, thai či atearăna; dikhăna tumară iakhănça, thai či dikhăna.
15 Kă o illo kadale poporohko kărdi'lo baŕăhko; arăsle zurale kanendar, phandade pehkă iakha, ka na varesar te dikhăn le iakhănça, te ašunen le kanença, te atearăn le illesa, te ambolden pe koa Dell thai te sastearau le.”
16 Baxtale tumară iakhăndar kă dikhăn; thai tumară kanendar kă ašunen!
17 Čeačimasa phenau tumengăkă, but prooročea thai manuši bibezexale kambline te dikhăn le butea kai tume dikhănle, thai či dikhlinele; thai te ašunen le butea kai tume ašunenle, thai či ašunde le.
18 Ašunenta sar sî e pilda le manušesti kai thol ande phuw.
19 Kana khă manuši ašunel o Divano dikhlimasa koa Thagarimos, thai či atearăl les, avel o jungalo thai lel so sas thodino ande lehko illo. Kadea sî e sămînça kai peli paša o drom.
20 E sămînça peli ande le thana le baŕănça sî kukoa kai ašnel o Divano, thai lel les iekhatar baxtalimasa;
21 ta nai les angluni ande leste, či nikrărăl numai khă čiro; thai, sar avel khă năkazo pa leste or khă našaimos anda e doši le Divanosa, šudel pe iekhatar lestar.
22 E sămînça peli maškar le kanŕă, sî kukoa kai ašunel o Divano; ta le grijuri le veakohko kadalehko thai o athaimos le bravalimatăngo tasaven kadoa Divano, thai arăsăl birodohko.
23 Ta e sămînça peli ande phuw e laši, sî kukoa kai ašunel o Divano thai atearăles; o anel rodo: khă boamba anel khă šell, aver šovardeši, aver treanda.”
E pilda la čeareati le bozăndi.
24 O Isus thodea lengă anglal aver pilda, thai phendea lengă: „O Thagarimos le čerurengo ameazăl khă manušesa kai thodea khă sămînça laši ande pesti phuw.
25 Ta, kana sovenas le manuši, avilo o dušmano, thodea čear bozăndi maškar o div, thai gălotar.
26 Kana luludearde le fire le divehkă thai kărdine rodo, ankăsti i e čear le bozăndi.
27 Le sluji le stăpînohkă le khărăhkă avile, thai phendine: „Raia, či thodean sămînça laši ande ti phuw? Katar ankăsti e čear le bozăndi?”
28 O deale anglal: „Khă dušmano kărdea e buti kadea.” Thai le slujii phende lehkă: „Kames te jeas te çîrdas la?”
29 „Či”, phendea lengă o,” na varesar, çîrdindoi e čear le bozăndi, te çîrden i o div andekhthan lasa.
30 Mekăn le te bareon lidui andekhthan ji kana tidasale; thai, koa čiro le tidimahko, phenaua le tidimatorengă „Çîrden anglal e čear le bozăndi, thai phanden la ande drăz, kaste phabaras la, ta o div tiden les ande muŕo divari.”
E pilda la boambati le muštaresti thai le xumerăsti.
31 O Isus thodea lengă anglal aver pilda, thai phendea lengă: „O Thagarimos le čerurengo fal sar khă boamba muštaresti, kai leala khă manuši thai thodeala ande pesti phuw.
32 E bombiça kodea, čeačimasa, sî e mai çînorî anda a le sămînçi; ta, pala so barili, sî mai bari sar le zălenimata thai kărdeol khă kašt, kadea kă le čiriklea le čerehkă aven thai kărăn pehkă thana ande lehkă ŕaia.”
33 Mai phendea lengă aver pilda, thai kadea; „O Thagarimos le čerurengo ameal khă xumerăsa, kai lea les khă juvli thai thodea les ande trin măsurea aŕăhko diunehko, ji kana phutilo sa o xumer.”
34 O Isus phendea le noroadengă sa kadala butea ande le pilde, thai či delas lengă duma bi pildako,
35 kaste pherdeol so sas vestime andoa prooroko, kai phenelas: „Daua duma ande le pilde, phenaua butea garadea dă katoa kărimos la lumeako.”
O sîkaimos la čeareko le bozăndi.
36 Atunčeara o Isus dea drom le noroaden, thai avilo ando khăr. Le jene Lehkă avile paša Leste, thai phende Lehkă: „Phen amengă e pilda la čearesa le bozăndi andai phuw.”
37 O deale anglal: „Kukoa kai thol ande phuw e sămînça e laši sî o Šeau le manušehko.
38 E phuw, sî e lumea; e sămînça e laši sî le šeave le Thagarimahkă; e čear le bozăndi sî le šeave Kolehkă le jungalehkă.
39 O dušmano, kai thodea la, sî o Beng; o tidimos, sî o gor le veakohko; le tiditorea, sî le înjerea.
40 Kadeadar, sar çîrdel pe e čear le bozăndi thai phabarăl pe ande iag, kadea avela koa gor le veakohko.
41 O Šeau le manušehko tradela Pehkă înjeren, thai on çîrdena anda Lehko Tgararimos sa le butea, kai sî došimasa le bezexalimasa thai kukolen kai kărăn bilašimata,
42 thai šudena le ando bou o astardo; oče avela o roimos thai o danddalimos le danddengo.
43 Atunčeara kukola bibezexale străfeana sar o kham ando Thagarimos lengă Daddehko. Kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.
E pilda la mandinati garadi thai le
mărgăritaresti.
44 O Thagarimos le čerurengo mai falpe sar khă mandin garadi ande khă phuw. O manuši kai arakhăl la, garavela; thai, anda lako baxtalimos, jeal thai bitinel sa so sî les, thai tinel e phuw kodea.
45 O Thagarimos le čerurengo mai fal pe khă bitindoresa kai rodel mărgăritarea šukar.
46 Thai, kana arakhăl khă mărgăritari bară kučimahko, jeal thai bitinel sa so sî les, thai tinel les.
E pilda la plasati.
47 O Thagarimos le čerurengo falpe sar khă plasa šudii ande marea, kai astarăl sako moda mašendi.
48 Pala so pherdili, le mašarea ankalaven la po mallo, bešen tele, alosarăn andel pirea so sî lašo, thai šuden avri so sî jungalo.
49 Sa kadea avela i koa gor le veakohko. Le înjerea anklena, denarigate le jungalen andoa maškar kolengo le lašengo,
50 thai šudena le ando bouo astardo; oče avela o roimos thai danddalimos le danddengo.”
51 „Ateardean tume sa kadala butea? „pušlea le o Isus. „E, Raia,” dine Les anglal on.
52 Thai O phendea: „Anda kodea or sao zakonari, kai sîti'lo so trăbul pa o Thagarimos le čerurengo, ameal pe khă vreniko manuši khărăhko, kai ankalavel anda pehko mandimos butea nevea thai butea puraia.”
O Isus ando Nazareto. O bipateaimos le manušengo.
53 Pala so isprăvisardea o Isus kadala pilde, teleardea oçal.
54 Avilo ande Pesti phuw, thai lea te sîkavel le manušen ande khăngări; kadea kă kukola kai ašunenas Les, mirinaspe thai phenenas: „Katar sî Les o xaraimos thai le minune kadala?
55 Ta nai O šeau le kaštearehko? Nai e Maria Lesti dei? Thai o Iakovo, o Iosif, o Simeono thai o Iuda, nai on Lehkă phral?
56 Thai Lehkă pheia nai sa maškar amende? Atunčeara katar sî Les sa kadala butea?”
57 Thai arakhănas kadea ande Leste khă doši te na patean. Ta o Isus phendea lengă: „Khanikai nai kučimasa khă prooroko mai xançî dă sar ande lesti phuw thai ande Lehko khăr.”
58 Thai či kărdea but minuni ando than kodoa, anda e doši lengă bipateaimahko.
Parabola semănătorului
1 În aceeaşi zi, Iisus a ieşit din casă şi s-a aşezat lângă mare. 2 Mulţime multă s-a strâns la El, aşa că a trebuit să se suie să stea într-o corabie şi tot poporul stătea pe ţărm. 3 Atunci a început să le vorbească despre multe lucruri în parabole şi le-a zis: „Iată, semănătorul a ieşit să semene. 4 Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum şi au venit păsările şi au mâncat-o. 5 O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde nu era mult pământ: a răsărit imediat, pentru că n-a găsit pământ adânc. 6 Dar, când a răsărit soarele, s-a ofilit şi, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut şi au năpădit-o. 8 O altă parte a căzut în pământ bun şi a dat rod: un grăunte a dat o sută, altul şaizeci şi altul treizeci. 9 Cine are urechi să audă.” 10 Ucenicii s-au apropiat de El şi I-au zis: „De ce lor le vorbeşti în parabole?” 11 Iisus le-a răspuns: „Pentru că vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, însă lor nu le-a fost dat. 12 Căci celui ce are i se va da şi va avea de prisos, iar celui ce n-are i se va lua chiar şi ce are. 13 De aceea le vorbesc în parabole, pentru că ei, cu toate că văd, nu văd şi cu toate că aud, nu aud, nici nu înţeleg. 14 Şi cu privire la ei se împlineşte profeţia lui Isaia care zice:
Veţi auzi cu urechile voastre şi nu veţi înţelege,
veţi privi cu ochii voştri şi nu veţi vedea.
15 Căci inima acestui popor s-a împietrit.
Au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii,
ca nu cumva să vadă cu ochii,
să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima,
să se întoarcă la Dumnezeu şi să-i vindec.
16 Fericiţi sunt ochii voştri că văd şi urechile voastre că aud! 17 Adevărat vă spun că, mulţi profeţi şi oameni drepţi au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeţi voi, dar nu le-au văzut şi să audă lucrurile pe care le auziţi voi, dar nu le-au auzit.
Explicarea parabolei semănătorului
18 Ascultaţi deci ce înseamnă parabola semănătorului. 19 Când un om aude cuvântul despre Împărăţie şi nu-l înţelege, vine cel Rău şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui. Aceasta este sămânţa căzută lângă drum. 20 Sămânţa căzută în locuri stâncoase este cel ce aude cuvântul şi-l primeşte imediat cu bucurie, 21 dar n-are rădăcină, ci ţine doar o vreme şi, cum vine un necaz sau o persecuţie din cauza cuvântului, se leapădă repede de el. 22 Sămânţa căzută între spini este cel ce aude cuvântul, dar grijile veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest cuvânt şi el ajunge neroditor. 23 Iar sămânţa căzută în pământ bun este cel ce aude cuvântul şi-l înţelege. El aduce rod: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci.”
Parabola neghinei
24 Iisus le-a mai spus şi o altă parabolă: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat sămânţă bună în ţarina lui. 25 Dar vrăjmaşul lui a venit pe când oamenii dormeau, a semănat neghină între grâu şi a plecat. 26 Când au răsărit firele de grâu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina. 27 Slujitorii stăpânului casei au venit şi i-au zis: Doamne, oare n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are deci neghină? 28 El le-a răspuns: Un om vrăjmaş a făcut lucrul acesta. Atunci slujitorii i-au zis: Vrei să mergem s-o smulgem? 29 Nu, le-a zis el, ca nu cumva, când smulgeţi neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea. 30 Lăsaţi-le pe amândouă să crească împreună până la seceriş şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: smulgeţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în hambarul meu.”
Parabola grăuntelui de muştar şi a plămadei
31 Şi le-a mai zis o parabolă: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar pe care l-a luat un om şi l-a semănat în ţarina sa. 32 Grăuntele acesta este cea mai mică dintre toate seminţele, dar, după ce a crescut, este mai mare decât legumele şi se face cât un copac, aşa că păsările cerului vin şi îşi fac cuiburi în ramurile lui.” 33 Le-a spus o altă parabolă: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu drojdia pe care a luat-o o femeie şi a pus-o în trei măsuri de făină de grâu, până s-a dospit toată plămădeala.”
34 Iisus a spus mulţimilor toate aceste lucruri în parabole şi nu le vorbea altfel decât în parabole 35 ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul care zice:
Voi deschide gura şi voi vorbi în parabole,
voi spune lucruri ascunse de la întemeierea lumii.
Explicarea parabolei neghinei
36 Atunci Iisus a lăsat mulţimile să plece şi a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El şi I-au zis: „Lămureşte-ne parabola neghinei din ţarină.” 37 El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânţa bună este Fiul Omului, 38 ţarina este lumea, sămânţa bună înseamnă fiii Împărăţiei, iar neghina înseamnă fiii celui Rău. 39 Vrăjmaşul care a semănat-o este Diavolul, secerişul este sfârşitul veacului, iar secerătorii sunt îngerii. 40 Deci, după cum se smulge neghina şi se arde în foc, tot aşa se va întâmpla şi la sfârşitul veacului. 41 Fiul Omului Îşi va trimite îngerii şi ei vor smulge din Împărăţia Lui orice pricină de poticnire şi pe cei ce săvârşesc fărădelegea 42 şi-i vor arunca în cuptorul aprins. Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor. 43 Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi, să audă!
Parabola comorii ascunse şi a perlei
44 Împărăţia cerului se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o ţarină. Omul care o găseşte, o ascunde şi, de bucurie, se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea. 45 Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. 46 Şi, când găseşte un mărgăritar de mare preţ, se duce, vinde tot ce are şi-l cumpără.
Parabola năvodului
47 Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare care prinde tot felul de peşti. 48 După ce s-a umplut, pescarii îl scot la mal, stau jos, aleg în vase ce este bun şi aruncă afară ce este rău. 49 Tot aşa va fi şi la sfârşitul veacului: îngerii vor ieşi, îi vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni 50 şi-i vor arunca în cuptorul aprins. Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.” 51 „Aţi înţeles voi toate aceste lucruri?” i-a întrebat Iisus. „Da!” I-au răspuns ei. 52 Şi El le-a zis: „De aceea, orice cărturar care a învăţat ce trebuie despre Împărăţia cerurilor, se aseamănă cu un gospodar care scoate din vistieria lui lucruri noi şi lucruri vechi.” 53 După ce a terminat Iisus de spus parabolele acestea, a plecat de acolo.
Iisus la Nazaret
54 A venit în ţinutul Său şi a început să-i înveţe pe oameni în sinagogă în aşa fel încât cei ce-l auzeau se mirau: „De unde are El înţelepciunea şi puterea aceasta? 55 Oare nu este El fiul tâmplarului? Nu este Maria mama lui? Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sunt ei fraţii Lui? 56 Şi surorile Lui nu sunt toate printre noi? Atunci de unde are El toate acestea?” 57 Şi astfel se poticneau din cauza aceasta. Dar Iisus le-a zis: „Nicăieri nu este preţuit un profet mai puţin decât în patria şi în casa lui.” 58 Şi n-a făcut multe minuni acolo din cauza necredinţei lor.