Cântarea Anei
1 Ana s-a rugat și a zis:
„Mi se bucură inima în Domnul,
Puterea mea a fost înălțată de Domnul;
Mi s-a deschis larg gura împotriva vrăjmașilor mei,
Căci mă bucur de ajutorul Tău.
2 Nimeni nu este sfânt ca Domnul;
Nu este alt Dumnezeu decât Tine;
Nu este stâncă așa ca Dumnezeul nostru.
3 Nu mai vorbiți cu atâta îngâmfare,
Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mândrie ,
Căci Domnul este un Dumnezeu care știe totul,
Și toate faptele sunt cântărite de El.
4 Arcul celor puternici s-a sfărâmat,
Și cei slabi sunt încinși cu putere.
5 Cei ce erau sătui se închiriază pentru pâine,
Și cei ce erau flămânzi se odihnesc;
Chiar cea stearpă naște de șapte ori,
Și cea care avea mulți copii stă lâncezită.
6 Domnul omoară și înviază,
El coboară în Locuința morților și El scoate de acolo.
7 Domnul sărăcește și El îmbogățește,
El smerește și El înalță,
8 El ridică din pulbere pe cel sărac,
Ridică din gunoi pe cel lipsit,
Ca să-i pună să șadă alături cu cei mari.
Și le dă de moștenire un scaun de domnie îmbrăcat cu slavă,
Căci ai Domnului sunt stâlpii pământului
Și pe ei a așezat El lumea.
9 El va păzi pașii preaiubiților Lui,
Dar cei răi vor fi nimiciți în întuneric,
Căci omul nu va birui prin putere.
10 Vrăjmașii Domnului vor tremura ,
Din înălțimea cerului, El Își va arunca tunetul asupra lor;
Domnul va judeca marginile pământului.
El va da Împăratului Său putere
Și El va înălța tăria Unsului Lui.”
11 Elcana s-a dus acasă, la Rama, și copilul a rămas în slujba Domnului, înaintea preotului Eli.
Răutatea fiilor lui Eli
12 Fiii lui Eli erau niște oameni răi . Nu cunoșteau pe Domnul. 13 Și iată care era felul de purtare al acestor preoți față de popor. Când aducea cineva o jertfă, venea sluga preotului în clipa când se fierbea carnea. Ținând în mână o furculiță cu trei coarne, 14 o vâra în cazan, în căldare, în tigaie sau în oală, și tot ce apuca cu furculița lua preotul pentru el. Așa făceau ei tuturor acelora din Israel care veneau la Silo. 15 Chiar înainte de a arde grăsimea, venea sluga preotului și zicea celui ce aducea jertfa: „Dă pentru preot carnea de fript; el nu va lua de la tine carne fiartă, ci vrea carne crudă.” 16 Și dacă omul zicea: „După ce se va arde grăsimea, vei lua ce-ți va plăcea”, sluga răspundea: „Nu! Dă-mi acum, căci altfel iau cu sila.” 17 Tinerii aceștia se făceau vinovați înaintea Domnului de un foarte mare păcat, pentru că nesocoteau darurile Domnului.
Samuel, în slujba Domnului
18 Samuel făcea slujba înaintea Domnului și copilul acesta era îmbrăcat cu un efod de in. 19 Mama sa îi făcea pe fiecare an o mantie mică și i-o aducea când se suia cu bărbatul ei ca să aducă jertfa din fiecare an. 20 Eli a binecuvântat pe Elcana și pe nevastă-sa și a zis: „Să dea Domnul să ai copii din femeia aceasta, care să înlocuiască pe acela pe care l-a împrumutat ea Domnului!” Și s-au întors acasă. 21 Când a cercetat Domnul pe Ana, ea a rămas însărcinată și a născut trei fii și două fiice. Și tânărul Samuel creștea înaintea Domnului.
Eli își mustră copiii
22 Eli era foarte bătrân și a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat și că se culcau cu femeile care slujeau afară, la ușa cortului întâlnirii. 23 El le-a zis: „Pentru ce faceți astfel de lucruri? Căci aflu de la tot poporul despre faptele voastre rele. 24 Nu, copii, ce aud spunându-se despre voi nu este bine; voi faceți pe poporul Domnului să păcătuiască. 25 Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu, dar dacă păcătuiește împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el?” Totuși ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să-i omoare. 26 Tânărul Samuel creștea mereu și era plăcut Domnului și oamenilor.
Vestirea pedepsei împotriva casei lui Eli
27 Un om al lui Dumnezeu a venit la Eli și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Nu M-am descoperit Eu casei tatălui tău când erau în Egipt, în casa lui Faraon? 28 Eu l-am ales dintre toate semințiile lui Israel, ca să fie în slujba Mea, în preoție, ca să se suie la altarul Meu, să ardă tămâia și să poarte efodul înaintea Mea și am dat casei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc și aduse de copiii lui Israel. 29 Pentru ce călcați voi în picioare jertfele Mele și darurile Mele, care am poruncit să se facă în Locașul Meu? Și cum se face că tu cinstești pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, ca să vă îngrășați din cele dintâi roade luate din toate darurile poporului Meu Israel?’ 30 De aceea, iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Spusesem că și casa ta și casa tatălui tău au să umble totdeauna înaintea Mea. Și acum’, zice Domnul, ‘departe de Mine lucrul acesta! Căci voi cinsti pe cine Mă cinstește, dar cei ce Mă disprețuiesc vor fi disprețuiți. 31 Iată că vine vremea când voi tăia brațul tău și brațul casei tatălui tău, așa încât nu va mai fi niciun bătrân în casa ta. 32 Vei vedea un potrivnic al tău în locașul Meu, în timp ce Israel va fi copleșit de bunătăți de Domnul și nu va mai fi niciodată niciun bătrân în casa ta. 33 Voi lăsa să rămână la altarul Meu numai unul dintr-ai tăi, ca să ți se topească ochii de durere și să ți se întristeze sufletul, dar toți ceilalți din casa ta vor muri în floarea vârstei. 34 Și iată semnul celor ce se vor întâmpla celor doi fii ai tăi, Hofni și Fineas: amândoi vor muri într-o zi. 35 Eu Îmi voi pune un preot credincios, care va lucra după inima Mea și după sufletul Meu; îi voi zidi o casă stătătoare și va umbla totdeauna înaintea Unsului Meu. 36 Și oricine va mai rămâne din casa ta va veni să se arunce cu fața la pământ înaintea lui pentru un ban de argint și pentru o bucată de pâine și va zice: «Pune-mă, te rog, în una din slujbele preoției, ca să am o bucată de pâine să mănânc.»’”
Cântarea Anei
1 Ana s‑a rugat și a zis:
„Mi se bucură inima în DOMNUL,
puterea mea a fost înălțată de DOMNUL;
îmi deschid larg gura împotriva vrăjmașilor mei,
căci mă bucur de izbăvirea Ta.
2 Nimeni nu este sfânt ca DOMNUL;
nu este alt Dumnezeu decât Tine;
nu este stâncă precum Dumnezeul nostru.
3 Nu mai vorbiți cu atâta trufie,
să nu vă mai iasă cuvinte trufașe din gură ,
căci DOMNUL este Dumnezeul atotștiutor,
și faptele sunt cântărite de El!
4 Arcul celor viteji este sfărâmat,
iar cei nevolnici sunt încinși cu putere.
5 Cei sătui intră la stăpân pentru pâine,
și cei ce erau flămânzi se îngrașă;
chiar și cea stearpă naște de șapte ori,
iar cea cu mulți fii se usucă.
6 DOMNUL omoară , și tot El dă viață;
El îl coboară pe om în Șeol, și tot El îl ridică de acolo.
7 DOMNUL aduce sărăcia , dar și bogăția,
El smerește , și tot El înalță.
8 Îl ridică din pulbere pe cel sărac,
îl înalță din gunoi pe cel lipsit,
ca să‑i pună să șadă alături de nobili
și tron de slavă să le dea moștenire.
Ai DOMNULUI sunt stâlpii pământului,
pe care a așezat lumea.
9 El păzește pașii credincioșilor Lui,
dar cei răi sunt nimiciți în beznă,
căci nu prin putere biruie omul.
10 DOMNUL îi zdrobește pe dușmani ;
din ceruri tună El asupra lor.
DOMNUL judecă marginile pământului.
El îi dă putere regelui Său
și înalță puterea Unsului Său.”
11 Elcana s‑a dus acasă, la Rama, iar băiatul a rămas în slujba DOMNULUI, înaintea preotului Eli.
Răutatea fiilor lui Eli
12 Fiii lui Eli erau niște oameni de nimic ; nu‑L cunoșteau pe DOMNUL. 13 Obiceiul acestor preoți față de popor era așa : când un om aducea o jertfă, în timp ce se fierbea carnea, venea sluga preotului cu o furculiță cu trei dinți în mână, 14 o înfigea în cazan, în căldare, în cratiță sau în oală, și tot ce prindea cu furculița lua preotul pentru el. Așa făceau ei cu toți cei din Israel care veneau la Șilo. 15 Ba chiar înainte de a arde grăsimea, venea sluga preotului și îi spunea celui ce aducea jertfa: „Dă‑i preotului carne de fript; nu va primi de la tine carne fiartă, ci doar carne crudă!” 16 Dacă omul zicea: „Mai întâi să se ardă grăsimea, apoi vei lua ce dorești”, i se răspundea: „Nu! Dă‑mi acum, căci altfel iau cu sila!” 17 Păcatul acestor tineri era foarte mare înaintea DOMNULUI , pentru că ei nesocoteau ofrandele DOMNULUI.
Samuel, în slujba lui Dumnezeu
18 Samuel slujea înaintea DOMNULUI: un băiat încins cu un efod de in. 19 Mama sa îi făcea o robă mică și i‑o aducea an de an, când se suia cu bărbatul ei ca să aducă jertfa de peste an. 20 Eli i‑a binecuvântat pe Elcana și pe nevasta sa, zicând: „Să dea DOMNUL să ai urmași din nevasta aceasta în locul celui pe care ea I l‑a încredințat DOMNULUI!” Și s‑au întors acasă. 21 Când DOMNUL a cercetat‑o pe Ana, ea a rămas însărcinată și a născut trei fii și două fiice. Și tânărul Samuel creștea înaintea DOMNULUI.
Dumnezeu condamnă casa lui Eli
22 Eli era foarte bătrân și a aflat ce făceau fiii lui cu tot Israelul și că se culcau cu femeile care slujeau la intrarea în Cortul Întâlnirii. 23 El le‑a zis: „De ce faceți astfel de lucruri? Căci aud de la tot poporul despre faptele voastre rele. 24 Nu, fiii mei! Zvonurile pe care le aud răspândindu‑se în poporul DOMNULUI nu sunt bune! 25 Dacă cineva păcătuiește împotriva aproapelui său, va mijloci Dumnezeu pentru el, dar dacă cineva păcătuiește împotriva DOMNULUI, cine va mijloci pentru el?” Ei însă n‑au ascultat de glasul tatălui lor, căci DOMNUL voia să-i dea pieirii. 26 Iar tânărul Samuel creștea mereu și era plăcut atât înaintea DOMNULUI, cât și înaintea oamenilor.
27 Un om al lui Dumnezeu a venit la Eli și i‑a zis: „Așa vorbește DOMNUL: «Oare nu M‑am descoperit Eu casei tatălui tău când era în Egipt, în casa lui Faraon? 28 Eu l‑am ales pe tatăl tău dintre toate semințiile lui Israel, ca să‑Mi fie preot, să se suie la altarul Meu, să ardă tămâie și să poarte efodul înaintea Mea; i-am dăruit casei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc ale fiilor lui Israel. 29 De ce călcați în picioare jertfele și ofrandele Mele, pe care le‑am poruncit pentru locuința Mea? Cum de îi cinstești pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, încât vă îngrășați din primele roade ale tuturor ofrandelor lui Israel, poporul Meu?»
30 De aceea, iată ce zice DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Le făgăduisem într‑adevăr casei tale și casei tatălui tău că vor umbla totdeauna înaintea Mea. Acum, departe de Mine lucrul acesta!», zice DOMNUL. «Căci pe cei care Mă cinstesc îi voi cinsti, dar cei ce Mă nesocotesc vor fi disprețuiți. 31 Iată, vin zile când voi tăia brațul tău și brațul casei tatălui tău, așa încât nu va mai fi niciun bătrân în casa ta. 32 Vei vedea nenorocire în locuința Mea ; cu tot binele pe care DOMNUL i‑l va face lui Israel, nu va mai fi niciodată vreun bătrân în casa ta. 33 Îl voi lăsa la altarul Meu numai pe unul dintre ai tăi, ca să ți se topească ochii de durere și să ți se întristeze sufletul, dar toți ceilalți din casa ta vor muri în floarea vârstei.
34 Semnul pe care ți‑l dau este soarta celor doi fii ai tăi, Hofni și Fineas: în aceeași zi vor muri amândoi. 35 Iar Eu Îmi voi ridica un preot credincios, care va lucra după inima Mea și după sufletul Meu; îi voi zidi o casă trainică și va umbla în toate zilele înaintea Unsului Meu. 36 Și oricine va mai rămâne din casa ta va veni să i se ploconească pentru niște argint și pentru o bucată de pâine și va zice: ‘Pune‑mă, te rog, într‑una din slujbele preoției, ca să am un codru de pâine să mănânc!’»”