Ispitirea lui Isus Hristos
1 Atunci, Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. 2 Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți; la urmă a flămânzit. 3 Ispititorul s-a apropiat de El și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pâini.” 4 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: ‘Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.’” 5 Atunci, diavolul L-a dus în sfânta cetate , L-a pus pe streașina Templului 6 și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris: ‘El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; și ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.’” 7 „De asemenea, este scris” , a zis Isus: „Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău.” 8 Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărățiile lumii și strălucirea lor și I-a zis: 9 „Toate aceste lucruri Ți le voi da Ție, dacă Te vei arunca cu fața la pământ și Te vei închina mie.” 10 „Pleacă, Satano” , i-a răspuns Isus. „Căci este scris: ‘Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești.’” 11 Atunci, diavolul L-a lăsat. Și deodată au venit la Isus niște îngeri și au început să-I slujească.
Isus la Capernaum
12 Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea. 13 A părăsit Nazaretul și a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ținutul lui Zabulon și Neftali,
14 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:
15 „Țara lui Zabulon și țara lui Neftali,
înspre mare, dincolo de Iordan,
Galileea neamurilor,
16 Norodul acesta, care zăcea în întuneric,
a văzut o mare lumină;
și peste cei ce zăceau în ținutul și în umbra morții,
a răsărit lumina.”
17 De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască și să zică: „Pocăiți-vă , căci Împărăția cerurilor este aproape.”
Isus cheamă patru ucenici
18 Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi frați: pe Simon, zis Petru, și pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19 El le-a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni.” 20 Îndată, ei au lăsat mrejele și au mers după El. 21 De acolo a mers mai departe și a văzut pe alți doi frați: pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, și își cârpeau mrejele. El i-a chemat. 22 Și îndată, ei au lăsat corabia și pe tatăl lor și au mers după El.
Isus învață pe popor și tămăduiește pe bolnavi
23 Isus străbătea toată Galileea, învățând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției și tămăduind orice boală și orice neputință care erau în norod. 24 I s-a dus vestea în toată Siria; și aduceau la El pe toți cei ce sufereau de felurite boli și chinuri: pe cei îndrăciți, pe cei lunatici și pe cei slăbănogi, și El îi vindeca. 25 După El au mers multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.
Ispitirea lui Isus Hristos
(Marcu 1:12‑13. Luca 4:1‑13)
1 Atunci, Isus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de Diavol. 2 După ce a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți, în cele din urmă a flămânzit. 3 Ispititorul s‑a apropiat de El și I‑a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să devină pâini!” 4 El i‑a răspuns zicându‑i: „Este scris:
Omul nu trăiește numai cu pâine,
ci cu orice cuvânt care iese
din gura lui Dumnezeu.
5 Atunci, Diavolul L‑a dus în sfânta cetate , L‑a pus pe acoperișul Templului 6 și I‑a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‑Te jos, căci este scris:
El va porunci îngerilor Săi cu privire la tine
și ei te vor purta pe mâini,
ca nu cumva să‑ți lovești piciorul de vreo piatră !”
7 Isus i‑a zis: „De asemenea este scris: Să nu‑L ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău. 8 Diavolul L‑a dus din nou pe un munte foarte înalt, I‑a arătat toate împărățiile lumii și slava lor și I‑a zis: 9 „Pe toate acestea Ți le voi da Ție dacă vei cădea cu fața la pământ și mi Te vei închina.” 10 Atunci Isus i‑a zis: „Pleacă, Satano, căci este scris:
Domnului, Dumnezeului tău , să I te închini
și numai Lui să‑I slujești.
11 Atunci Diavolul L‑a lăsat și iată că au venit niște îngeri care Îi slujeau.
Isus, la Capernaum
(Marcu 1:14‑15. Luca 4:14‑15)
12 Auzind că Ioan fusese închis, Isus a plecat în Galileea. 13 A părăsit Nazaretul și a venit să locuiască în Capernaum, lângă mare, în ținuturile lui Zabulon și Neftali, 14 ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:
15 Țara lui Zabulon și țara lui Neftali,
drumul spre mare, dincolo de Iordan,
Galileea neamurilor:
16 poporul care stătea în întuneric
a văzut o mare lumină,
iar peste cei ce locuiau în ținutul și în umbra morții
a răsărit lumina.
17 De atunci , Isus a început să propovăduiască și să zică: „Pocăiți‑vă , căci Împărăția cerurilor este aproape!”
Isus cheamă patru ucenici
(Marcu 1:16‑20. Luca 5:1‑11)
18 Pe când umbla pe lângă Marea Galileei, Isus a văzut doi frați – pe Simon, zis Petru, și pe fratele său, Andrei – care aruncau năvodul în mare, căci erau pescari. 19 El le‑a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni!” 20 Îndată ei au lăsat mrejele și L‑au urmat. 21 De acolo a mers mai departe și a văzut alți doi frați – pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui – care erau în barcă împreună cu tatăl lor, Zebedei, și își dregeau mrejele. El i‑a chemat. 22 Îndată, ei au lăsat barca și pe tatăl lor și L‑au urmat.
Isus învață poporul și vindecă bolnavi
(Luca 6:17‑19)
23 Isus străbătea toată Galileea, dând învățături în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință din popor. 24 Iar vestea despre El s‑a răspândit în toată Siria; și‑i aduceau la El pe toți cei ce sufereau de felurite boli și chinuri: pe demonizați, pe epileptici și pe paralitici, iar El îi vindeca. 25 După El mergeau mulțimi mari din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.