Aluatul fariseilor
1 Fariseii și saducheii s-au apropiat de Isus și, ca să-L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer. 2 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Când se înserează, voi ziceți: ‘Are să fie vreme frumoasă, căci cerul este roșu.’ 3 Și dimineața ziceți: ‘Astăzi are să fie furtună, căci cerul este roșu-posomorât.’ Fățarnicilor, fața cerului știți s-o deosebiți, și semnele vremurilor nu le puteți deosebi? 4 Un neam viclean și preacurvar cere un semn; nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona.” Apoi i-a lăsat și a plecat. 5 Ucenicii trecuseră de cealaltă parte și uitaseră să ia pâini. 6 Isus le-a zis: „Luați seama și păziți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor.” 7 Ucenicii se gândeau în ei și ziceau: „Ne zice așa pentru că n-am luat pâini!” 8 Isus, care cunoștea lucrul acesta, le-a zis: „Puțin credincioșilor, pentru ce vă gândiți că n-ați luat pâini? 9 Tot nu înțelegeți? Și nici nu vă mai aduceți aminte de cele cinci pâini pentru cei cinci mii de oameni și câte coșuri ați ridicat? 10 Nici de cele șapte pâini pentru cei patru mii de oameni și câte coșnițe ați ridicat? 11 Cum nu înțelegeți că nu v-am spus de pâini? Ci v-am spus să vă păziți de aluatul fariseilor și al saducheilor.” 12 Atunci au înțeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinii, ci de învățătura fariseilor și a saducheilor.
Isus în ținutul Cezareii lui Filip
13 Isus a venit în părțile Cezareii lui Filip și a întrebat pe ucenicii Săi: „Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul omului?” 14 Ei au răspuns: „Unii zic că ești Ioan Botezătorul; alții, Ilie; alții, Ieremia sau unul din proroci.” 15 „Dar voi” , le-a zis El, „cine ziceți că sunt?” 16 Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: „Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” 17 Isus a luat din nou cuvântul și i-a zis: „Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona, fiindcă nu carnea și sângele ți-au descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu, care este în ceruri. 18 Și Eu îți spun: tu ești Petru , și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței morților nu o vor birui. 19 Îți voi da cheile Împărăției cerurilor, și orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri.” 20 Atunci a poruncit ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristosul.
Isus vestește patimile și moartea Sa
21 De atunci încolo, Isus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrânilor, din partea preoților celor mai de seamă și din partea cărturarilor; că are să fie omorât și că a treia zi are să învieze. 22 Petru L-a luat deoparte și a început să-L mustre, zicând: „Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ți se întâmple așa ceva!” 23 Dar Isus S-a întors și a zis lui Petru: „Înapoia Mea, Satano , tu ești o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor.” 24 Atunci , Isus a zis ucenicilor Săi: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze. 25 Pentru că oricine va vrea să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va câștiga. 26 Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său? 27 Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi, și atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui. 28 Adevărat vă spun că unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăția Sa.”
Fariseii și saducheii Îi cer lui Isus un semn
(Marcu 8:11‑13. Luca 12:54‑56)1 Fariseii și saducheii s‑au apropiat de Isus și, ca să‑L ispitească, I‑au cerut să le arate un semn din cer. 2 Drept răspuns, El le‑a zis: „Când se înserează, voi ziceți: «Va fi vreme bună, căci cerul este roșu.» 3 Și dimineața ziceți: «Astăzi va fi furtună, căci cerul este roșu‑posomorât.» [Fățarnicilor,] chipul cerului știți să‑l deosebiți, dar semnele vremurilor nu puteți? 4 O generație rea și adulteră cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona.” Apoi i‑a lăsat și a plecat.
Aluatul fariseilor și al saducheilor
(Marcu 8:14‑21)5 Ucenicii trecuseră pe cealaltă parte și uitaseră să ia pâini. 6 Iar Isus le‑a zis: „Vedeți să vă păziți de aluatul fariseilor și al saducheilor!” 7 Ei se gândeau în sinea lor și își ziceau: „Spune așa pentru că nu am luat pâini!” 8 Isus, știind aceasta , le‑a zis: „De ce vă gândiți în sinea voastră că nu aveți pâini, puțin credincioșilor? 9 Tot nu pricepeți, nici nu vă mai aduceți aminte de cele cinci pâini pentru cei cinci mii și câte coșuri ați adunat? 10 Nici de cele șapte pâini pentru cei patru mii și câte coșuri ați adunat? 11 Cum nu pricepeți că nu despre pâini v‑am zis, ci să vă păziți de aluatul fariseilor și al saducheilor?” 12 Atunci au înțeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinilor, ci de învățătura fariseilor și a saducheilor.
Mărturisirea lui Petru
(Marcu 8:27‑30. Luca 9:18‑21)13 Isus a venit în părțile Cezareei lui Filip și i‑a întrebat pe ucenicii Săi: „Cine zic oamenii că este Fiul Omului?” 14 Ei I‑au răspuns: „Unii zic că Ioan Botezătorul, alții – Ilie, iar alții – Ieremia sau unul dintre profeți.” 15 „Dar voi” , le‑a zis El, „cine ziceți că sunt?” 16 Simon Petru I‑a răspuns și I‑a zis: „Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” 17 Drept răspuns, Isus i‑a zis: „Ferice de tine, Simone, Bar‑Iona , fiindcă nu carnea și sângele ți‑au descoperit aceasta , ci Tatăl Meu din ceruri. 18 Și Eu îți spun: tu ești Petru, și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței Morților nu o vor birui. 19 Îți voi da cheile Împărăției cerurilor, și orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri, iar orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri.” 20 Atunci le‑a poruncit ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristosul.
Isus vestește moartea și învierea Sa
(Marcu 8:31–9:1. Luca 9:22‑27)21 De atunci încolo , Isus a început să le arate ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească multe din partea bătrânilor, a preoților de seamă și a cărturarilor, să fie omorât și a treia zi să învie. 22 Petru L‑a luat deoparte și a început să‑L mustre, zicând: „Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ți se întâmple asta!” 23 Dar El, întorcându‑Se, i‑a zis lui Petru: „Înapoia Mea, Satano ! Tu ești o piatră de poticnire pentru Mine, fiindcă tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor.”
24 Atunci Isus le‑a zis ucenicilor Săi: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să‑și ia crucea și să Mă urmeze! 25 Pentru că cine va vrea să‑și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine și‑o va păstra. 26 Căci la ce i‑ar folosi unui om să câștige toată lumea dacă și‑ar pierde sufletul? Sau ce ar putea da un om în schimb pentru sufletul său? 27 Căci Fiul Omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi, și atunci îi va răsplăti fiecăruia după faptele lui . 28 Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până nu‑L vor vedea pe Fiul Omului venind în Împărăția Sa.”