DOMNIA LUI DAVID
(Faptele apostolilor 13:22.)Știrea morții lui Saul
1 După moartea lui Saul, David, după ce bătuse pe amaleciți, se întorsese de două zile la Țiclag. 2 A treia zi, a venit un om din tabăra lui Saul, cu hainele sfâșiate și cu capul presărat cu țărână. Când a ajuns în fața lui David, s-a aruncat cu fața la pământ și s-a închinat. 3 David i-a zis: „De unde vii?” Și el i-a răspuns: „Am scăpat din tabăra lui Israel.” 4 David i-a zis: „Spune-mi ce s-a întâmplat?” Și el a răspuns: „Poporul a fugit de pe câmpul de bătaie și un mare număr de oameni au căzut și au pierit; chiar și Saul și fiul său Ionatan au murit.” 5 David a zis tânărului care-i aducea aceste vești: „De unde știi că Saul și fiul său Ionatan au murit?” 6 Și tânărul care-i aducea aceste vești a răspuns: „Am venit din întâmplare pe muntele Ghilboa și Saul stătea rezemat în sulița lui, și carele și călăreții erau aproape să-l ajungă. 7 Întorcându-se, m-a văzut și m-a chemat. Eu am zis: ‘Iată-mă!’ 8 Și el mi-a zis: ‘Cine ești?’ I-am răspuns: ‘Eu sunt amalecit.’ 9 Și a zis: ‘Apropie-te dar și omoară-mă, căci m-a apucat amețeala, măcar că sunt încă plin de viață.’ 10 M-am apropiat de el și l-am omorât , știind bine că n-avea să mai rămână cu viață în urma înfrângerii. Am luat cununa împărătească de pe capul lui și brățara pe care o avea la braț și le-am adus aici, domnului meu.” 11 David și-a apucat hainele și le-a sfâșiat și toți oamenii care erau lângă el au făcut același lucru. 12 Au jelit, au plâns și au postit până seara de durere pentru Saul, pentru fiul său Ionatan, pentru poporul Domnului, fiindcă fuseseră tăiați cu sabia. 13 David a zis tânărului care-i adusese aceste vești: „De unde ești?” Și el a răspuns: „Sunt fiul unui străin, al unui amalecit.” 14 David i-a zis: „Cum nu ți-a fost frică să pui mâna pe unsul Domnului și să-l omori?” 15 Și David a chemat pe unul din oamenii lui și a zis: „Apropie-te și omoară-l!” Omul acela a lovit pe amalecit, care a murit. 16 Și David i-a zis: „Sângele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta, fiindcă ai zis: ‘Am omorât pe unsul Domnului!’”
Cântarea de jale a lui David pentru Saul și Ionatan
17 Iată cântarea de jale pe care a alcătuit-o David pentru Saul și fiul său Ionatan 18 și pe care a poruncit s-o învețe copiii lui Iuda. Este numită Cântarea Arcului și se află scrisă în Cartea Dreptului .
19 „Fala ta, Israele, zace ucisă pe dealurile tale!
Cum au căzut vitejii!
20 Nu spuneți lucrul acesta în Gat, nu răspândiți vestea aceasta în ulițele Ascalonului,
ca să nu se bucure fetele filistenilor,
ca să nu se laude fetelor celor netăiați împrejur.
21 Munți din Ghilboa! Nici rouă , nici ploaie să nu cadă pe voi!
Să nu fie pe voi nici câmpii care să dea pârgă pentru darurile de mâncare!
Căci acolo au fost aruncate scuturile vitejilor,
scutul lui Saul, ca și când n-ar fi fost uns cu untdelemn.
22 De la sângele celor răniți,
de la grăsimea celor mai voinici,
arcul lui Ionatan nu dădea înapoi niciodată
și sabia lui Saul nu se învârtea niciodată în vânt.
23 Saul și Ionatan, care s-au plăcut și s-au iubit în timpul vieții lor,
n-au fost despărțiți nici la moarte;
erau mai ușori decât vulturii,
mai tari decât leii.
24 Fiicele lui Israel, plângeți pe Saul, care vă îmbrăca în stacojiu și alte podoabe,
care vă punea găteli de aur pe hainele voastre!
25 Cum au căzut vitejii în mijlocul luptei!
Cum a murit Ionatan pe dealurile tale!
26 Mă doare după tine, frate Ionatane!
Tu erai plăcerea mea;
dragostea ta pentru mine era minunată,
mai presus de dragostea femeiască.
27 Cum au căzut vitejii! Cum li s-au pierdut armele!”
David află de moartea lui Saul
1 După moartea lui Saul, David s‑a întors de la înfrângerea amaleciților și a rămas la Țiclag două zile. 2 A treia zi, iată că vine un om din tabăra lui Saul, cu hainele sfâșiate și cu țărână presărată pe cap. Când a ajuns la David, a căzut cu fața la pământ și s-a închinat. 3 David i‑a zis: „De unde vii?” Și el i‑a răspuns: „Am scăpat din tabăra lui Israel.” 4 David i‑a zis: „Ce s‑a întâmplat? Povestește‑mi, te rog!” Și el a răspuns: „Poporul a fugit de pe câmpul de luptă și din popor au căzut și au murit mulți; Saul și fiul său Ionatan au murit și ei.” 5 David i‑a zis tânărului care‑i adusese vești: „De unde știi că Saul și fiul său Ionatan au murit?” 6 Tânărul care‑i adusese vești i‑a răspuns: „S‑a întâmplat să fiu pe muntele Ghilboa și, iată, Saul se rezema în suliță, iar carele și călăreții erau aproape să‑l ajungă. 7 Atunci s‑a întors, m‑a văzut și m‑a strigat. Eu am zis: «Iată‑mă!» 8 El mi‑a zis: «Cine ești?», iar eu i-am răspuns: «Sunt un amalecit.» 9 Și el mi‑a zis: «Apropie‑te și omoară‑mă, căci m‑a cuprins amețeala, deși sunt încă plin de viață!» 10 M‑am apropiat de el și l‑am omorât , știind că, odată căzut, n‑ar mai fi rămas în viață. I‑am luat coroana de pe cap și brățara de pe braț și i le‑am adus aici domnului meu.”
11 David și‑a apucat hainele și le‑a sfâșiat , iar toți oamenii care erau cu el au făcut la fel. 12 Au jelit, au plâns și au postit până seara din pricina lui Saul, a fiului său Ionatan, a poporului DOMNULUI și a casei lui Israel, deoarece căzuseră uciși de sabie. 13 David i‑a zis tânărului care‑i adusese vești: „De unde ești?” Și el a răspuns: „Sunt fiul unui străin, al unui amalecit.” 14 David i‑a zis: „Cum de nu ți‑a fost frică să ridici mâna și să‑l omori pe unsul DOMNULUI?” 15 Apoi David l‑a chemat pe unul dintre oamenii săi și i‑a zis: „Apropie‑te și lovește‑l!” El l‑a lovit, și amalecitul a murit. 16 David i‑a zis: „Sângele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta, când ai zis: «Eu l‑am omorât pe unsul DOMNULUI»!”
Cântarea de jale a lui David pentru Saul și Ionatan
17 David a compus o cântare de jale pentru Saul și pentru fiul său Ionatan. 18 A poruncit ca fiii lui Iuda s-o învețe. Este numită Bocetul arcului și se află scrisă în Cartea celui drept .
19 „Fala ta, Israele,
zace ucisă pe înălțimile tale!
Cum au căzut vitejii!
20 Nu dați de știre în Gat,
nu duceți vestea pe ulițele Așchelonului,
ca să nu se bucure fetele filistenilor,
ca să nu tresalte fetele celor necircumciși .
21 Munți din Ghilboa,
rouă și ploaie să nu mai cadă peste voi
sau peste ogoarele din care se strânge ofranda!
Căci acolo au fost pângărite
scuturile vitejilor;
pe scutul lui Saul
untdelemnul nu mai ajunge .
22 De la sângele celor uciși,
de la grăsimea celor viteji,
arcul lui Ionatan
nu dădea înapoi,
iar sabia lui Saul
nu se-ntorcea deșartă.
23 Saul și Ionatan, cei iubiți și plăcuți,
nedespărțiți în timpul vieții și în ceasul morții,
erau mai iuți decât vulturii,
mai tari decât leii.
24 Fiice ale lui Israel, jeliți‑l pe Saul,
cel ce vă îmbrăca în stacojiu și haine fine,
care punea podoabe de aur pe hainele voastre!
25 Cum au căzut vitejii
în mijlocul luptei!
Ionatan zace ucis pe înălțimile tale!
26 Mă doare sufletul după tine,
frate Ionatane!
Cât de drag îmi erai;
dragostea ta pentru mine era mai minunată
decât dragostea femeilor.
27 Cum au căzut vitejii!
Cum li s‑au pierdut armele de război!”