Vedeniile lui Daniel
1 În anul dintâi al lui Belșațar, împăratul Babilonului, Daniel a visat un vis și a avut vedenii în mintea lui pe când era în pat. În urmă a scris visul și a istorisit lucrurile de căpetenie. 2 Daniel a început și a zis: „În vedenia mea de noapte, am văzut cum cele patru vânturi ale cerurilor au izbucnit pe Marea cea Mare. 3 Și patru fiare mari au ieșit din mare, deosebite una de alta. 4 Cea dintâi semăna cu un leu și avea aripi de vultur. M-am uitat la ea până în clipa când i s-au smuls aripile și, sculându-se de pe pământ, a stat drept în picioare ca un om și i s-a dat o inimă de om. 5 Și iată că o a doua fiară era ca un urs și stătea într-o rână; avea trei coaste în gură, între dinți, și i s-a zis: ‘Scoală-te și mănâncă multă carne!’ 6 După aceea m-am uitat mai departe și iată o alta ca un pardos, care avea pe spate patru aripi ca o pasăre; fiara aceasta avea și patru capete și i s-a dat stăpânire. 7 După aceea m-am uitat în vedeniile mele de noapte și iată că era o a patra fiară, nespus de grozav de înspăimântătoare și de puternică; avea niște dinți mari de fier, mânca, sfărâma și călca în picioare ce mai rămânea; era cu totul deosebită de toate fiarele de mai înainte și avea zece coarne. 8 M-am uitat cu băgare de seamă la coarne și iată că un alt corn mic a ieșit din mijlocul lor și, dinaintea acestui corn, au fost smulse trei din cele dintâi coarne. Și cornul acesta avea niște ochi ca ochii de om și o gură care vorbea cu trufie. 9 Mă uitam la aceste lucruri până când s-au așezat niște scaune de domnie. Și un Îmbătrânit de zile a șezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada și părul capului Lui era ca niște lână curată; scaunul Lui de domnie era ca niște flăcări de foc și roțile lui, ca un foc aprins. 10 Un râu de foc curgea și ieșea dinaintea Lui. Mii de mii de slujitori Îi slujeau și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ținut judecata și s-au deschis cărțile. 11 Eu mă uitam mereu din pricina cuvintelor pline de trufie pe care le rostea cornul acela: m-am uitat până când fiara a fost ucisă și trupul ei a fost nimicit și aruncat în foc, ca să fie ars. 12 Și celelalte fiare au fost dezbrăcate de puterea lor, dar li s-a îngăduit o lungire a vieții până la o vreme și un ceas anumit. 13 M-am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte și iată că pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel Îmbătrânit de zile și a fost adus înaintea Lui. 14 I s-a dat stăpânire, slavă și putere împărătească, pentru ca să-I slujească toate popoarele , neamurile și oamenii de toate limbile. Stăpânirea Lui este o stăpânire veșnică și nu va trece nicidecum și Împărăția Lui nu va fi nimicită niciodată. 15 Eu, Daniel, m-am tulburat cu duhul și vedeniile din capul meu m-au înspăimântat. 16 M-am apropiat de unul din cei ce stăteau acolo și l-am rugat să-mi dea lămuriri temeinice cu privire la toate aceste lucruri. El mi-a vorbit și mi le-a tâlcuit astfel: 17 ‘Aceste patru fiare mari sunt patru împărați care se vor ridica pe pământ. 18 Dar sfinții Celui Preaînalt vor primi împărăția și vor stăpâni împărăția în veci, din veșnicie în veșnicie.’ 19 În urmă am dorit să știu adevărul asupra fiarei a patra – care se deosebea de toate celelalte și era nespus de grozavă: avea dinți de fier și gheare de aramă, mânca, sfărâma și călca în picioare ce rămânea – 20 și asupra celor zece coarne pe care le avea în cap, și asupra celuilalt corn care ieșise și înaintea căruia căzuseră trei, asupra cornului acestuia, care avea ochi, o gură care vorbea cu trufie și avea o înfățișare mai mare decât celelalte coarne. 21 Am văzut, de asemenea, cum cornul acesta a făcut război sfinților și i-a biruit, 22 până când a venit Cel Îmbătrânit de zile și a făcut dreptate sfinților Celui Preaînalt, și a venit vremea când sfinții au luat în stăpânire împărăția. 23 El mi-a vorbit așa: ‘Fiara a patra este o a patra împărăție care va fi pe pământ. Ea se va deosebi de toate celelalte, va sfâșia tot pământul, îl va călca în picioare și-l va zdrobi. 24 Cele zece coarne înseamnă că din împărăția aceasta se vor ridica zece împărați. Iar după ei se va ridica un altul, care se va deosebi de înaintașii lui și va doborî trei împărați. 25 El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri pe sfinții Celui Preaînalt și se va încumeta să schimbe vremurile și legea, și sfinții vor fi dați în mâinile lui timp de o vreme, două vremuri și o jumătate de vreme. 26 Apoi va veni judecata și i se va lua stăpânirea, care va fi prăbușită și nimicită pentru totdeauna. 27 Dar domnia , stăpânirea și puterea tuturor împărățiilor care sunt pretutindeni sub ceruri se vor da poporului sfinților Celui Preaînalt. Împărăția Lui este o împărăție veșnică și toate puterile Îi vor sluji și-L vor asculta!’ 28 Aici s-au sfârșit cuvintele. Pe mine, Daniel, m-au tulburat nespus de mult gândurile mele și mi s-a schimbat culoarea feței, dar am păstrat cuvintele acestea în inima mea.”
Cele patru împărății‑fiare și împărăția lui Dumnezeu
1 În anul dintâi al lui Belșațar, împăratul Babilonului, Daniel a avut un vis; pe când dormea, prin minte i s‑au perindat vedenii . Apoi a scris visul, istorisind tot ce a văzut. 2 Daniel a început astfel:
„În vedenia mea de noapte, se făcea că cele patru vânturi ale cerului au izbucnit pe Marea cea Mare. 3 Și din mare au ieșit patru fiare mari , diferite una de alta.
4 Cea dintâi semăna cu un leu și avea aripi de vultur. Pe când mă uitam la ea , i‑au fost smulse aripile. A fost ridicată de jos , de la pământ, și pusă în picioare ca un om și i s‑a dat o inimă de om.5 Am văzut apoi o a doua fiară , asemenea unui urs ridicat pe o parte; avea trei coaste în gură, între dinți, și i s‑a zis: «Scoală‑te și mănâncă multă carne!»6 Și, în timp ce priveam, am văzut o alta, ca un leopard, care avea pe spate patru aripi de pasăre; fiara aceasta avea și patru capete și i s‑a dat stăpânire.7 După aceea, în vedenia mea de noapte, am văzut o a patra fiară, nespus de înfricoșătoare și deosebit de puternică; avea dinți mari de fier și mânca, sfărâma și călca în picioare ce mai rămânea; era cu totul deosebită de toate fiarele de mai înainte și avea zece coarne. 8 Mă uitam atent la coarne și se făcea că un alt corn, unul mic, a răsărit din mijlocul lor, și dinaintea acestui corn au fost smulse trei dintre primele coarne. Acest corn avea ochi ca de om și o gură care rostea vorbe pline de trufie.9 Pe când mă uitam la el , s‑au pus niște tronuri,
și Cel-vechi-de‑zile S‑a așezat.
Haina Lui era albă ca neaua,
și pletele Lui, ca lâna albă, curată;
tronul Lui era de flăcări
și roțile lui, un foc aprins.
10 Un râu de foc curgea,
ieșind dinaintea Lui.
Mii de mii Îi slujeau
și miriade peste miriade Îi așteptau porunca .
Curtea de judecată s‑a așezat
și niște cărți au fost deschise.
11 Rămăsesem cu privirea ațintită la cornul acela din cauza cuvintelor pline de trufie pe care le rostea. M‑am tot uitat, până când fiara a fost ucisă, iar trupul ei a fost nimicit și dat pradă flăcărilor. (12 Și celelalte fiare fuseseră dezbrăcate de stăpânirea lor, dar le fusese prelungită viața până la un timp hotărât).
13 Pe când eram în vedenie, noaptea,
iată, cu norii cerului,
venea Cineva ca un fiu al omului;
El a ajuns la Cel‑vechi‑de‑zile
și a fost adus înaintea Lui.
14 I s‑a dat stăpânire, slavă și putere împărătească;
și toate popoarele , neamurile și limbile
Lui Îi vor sluji.
Stăpânirea Lui este o stăpânire veșnică ,
ce nu va trece nicidecum ;
și împărăția Lui nu va pieri niciodată .
15 Eu, Daniel, am rămas tulburat în duhul meu în urma celor arătate, iar vedeniile care mi se perindaseră prin minte m‑au înspăimântat. 16 M‑am apropiat de unul din cei ce stăteau acolo și l‑am rugat să‑mi spună adevărul despre toate acestea. El mi‑a răspuns și mi‑a tâlcuit cele văzute astfel: 17 «Aceste patru fiare mari sunt patru împărați care se vor ridica pe pământ. 18 Dar sfinții Celui Preaînalt vor primi împărăția și o vor stăpâni în veac și în vecii vecilor.»
19 Apoi, am dorit să știu adevărul despre fiara a patra – care se deosebea de toate celelalte și era nespus de înfricoșătoare: avea dinți de fier și gheare de aramă și mânca, sfărâma și călca în picioare ce rămânea –, 20 despre cele zece coarne de pe capul ei și despre celălalt corn care răsărise și înaintea căruia căzuseră trei; cornul acesta avea ochi și o gură ce rostea vorbe pline de trufie și părea mai mare decât celelalte coarne. 21 Văzusem cum cornul acesta a făcut război cu sfinții și i‑a biruit, 22 până când a venit Cel‑vechi‑de‑zile și a fost rostită judecata în favoarea sfinților Celui Preaînalt. Apoi, a venit vremea când sfinții au luat în stăpânire împărăția.
23 El mi‑a răspuns astfel: «Fiara a patra este o a patra împărăție care va fi pe pământ și care se va deosebi de toate celelalte. Ea va sfâșia tot pământul, îl va călca în picioare și‑l va zdrobi. 24 Cele zece coarne înseamnă că din împărăția aceasta se vor ridica zece împărați; iar după ei se va ridica altul, care se va deosebi de cei dinaintea lui și care va smeri trei împărați. 25 El va rosti vorbe împotriva Celui Preaînalt, îi va prigoni pe sfinții Celui Preaînalt și va căuta să schimbe vremurile și Legea. Ei vor fi dați în mâinile lui timp de o vreme, două vremuri și o jumătate de vreme. 26 Apoi se va așeza curtea de judecată și i se va lua stăpânirea, pentru ca, în cele din urmă, să fie nimicit pentru totdeauna. 27 Dar domnia , stăpânirea și mărirea tuturor împărățiilor de sub cer vor fi date poporului sfinților Celui Preaînalt. Împărăția Lui este o împărăție veșnică și toate stăpânirile Îi vor sluji și‑L vor asculta!»”
28 Aici se încheie istorisirea. Eu, Daniel, am rămas foarte tulburat și mi‑a pierit culoarea din obraji; dar am păstrat descoperirea aceasta în inima mea.