Isaac în țara filistenilor. Legământul cu Abimelec
1 În țară a venit o foamete, afară de foametea dintâi , care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s-a dus la Abimelec , împăratul filistenilor, la Gherar. 2 Domnul i S-a arătat și i-a zis: „Nu te coborî în Egipt! Rămâi în țara în care îți voi spune. 3 Locuiește ca străin în țara aceasta. Eu voi fi cu tine și te voi binecuvânta, căci toate ținuturile acestea ți le voi da ție și seminței tale și voi ține jurământul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam. 4 Îți voi înmulți sămânța ca stelele cerului; voi da seminței tale toate ținuturile acestea și toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânța ta, ca răsplată 5 pentru că Avraam a ascultat de porunca Mea și a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orânduirile Mele și legile Mele.” 6 Astfel, Isaac a rămas la Gherar. 7 Când îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: „Este sora mea.” Căci îi era frică să spună că este nevastă-sa, ca să nu-l omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca era frumoasă la chip. 8 Fiindcă șederea lui acolo se lungise, s-a întâmplat că Abimelec, împăratul filistenilor, uitându-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucându-se cu nevastă-sa Rebeca. 9 Abimelec a trimis să cheme pe Isaac și i-a zis: „Nu mai încape îndoială că e nevastă-ta. Cum ai putut zice: ‘E soră-mea’?” Isaac i-a răspuns: „Am zis așa, ca să nu mor din pricina ei.” 10 Și Abimelec a zis: „Ce ne-ai făcut? Ce ușor s-ar fi putut ca vreunul din norod să se culce cu nevastă-ta și ne-ai fi făcut vinovați.” 11 Atunci, Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: „Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui va fi omorât.”
Averea lui Isaac și certurile
12 Isaac a făcut semănături în țara aceea și a strâns rod însutit în anul acela, căci Domnul l-a binecuvântat . 13 Astfel, omul acesta s-a îmbogățit și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, până ce a ajuns foarte bogat. 14 Avea cirezi de vite și turme de oi și un mare număr de robi, de aceea filistenii îl pizmuiau . 15 Toate fântânile pe care le săpaseră robii tatălui său pe vremea tatălui său Avraam, filistenii le-au astupat și le-au umplut cu țărână. 16 Și Abimelec a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, căci ai ajuns mult mai puternic decât noi.” 17 Isaac a plecat de acolo și a tăbărât în valea Gherar, unde s-a așezat cu locuința. 18 Isaac a săpat din nou fântânile de apă pe care le săpaseră robii tatălui său Avraam și pe care le astupaseră filistenii după moartea lui Avraam, și le-a pus iarăși aceleași nume pe care le pusese tatăl său. 19 Robii lui Isaac au mai săpat în vale și au dat acolo peste o fântână cu apă de izvor. 20 Păstorii din Gherar s-au certat însă cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră.” Și a pus fântânii numele Esec , pentru că se certaseră cu el. 21 Apoi au săpat o altă fântână, pentru care iar au făcut gâlceavă, de aceea a numit-o Sitna . 22 Pe urmă s-a mutat de acolo și a săpat o altă fântână, pentru care nu s-au mai certat, și a numit-o Rehobot , „căci”, a zis el, „Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde în țară”. 23 De acolo s-a suit la Beer-Șeba. 24 Domnul i S-a arătat chiar în noaptea aceea și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme , căci Eu sunt cu tine. Te voi binecuvânta și îți voi înmulți sămânța din pricina robului Meu Avraam.” 25 Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului și și-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fântână. 26 Abimelec a venit din Gherar la el cu prietenul său Ahuzat și cu Picol , căpetenia oștirii lui. 27 Isaac le-a zis: „Pentru ce veniți la mine voi , care mă urâți și m-ați izgonit de la voi?” 28 Ei au răspuns: „Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: ‘Să fie un jurământ între noi, între noi și tine, și să facem un legământ cu tine! 29 Anume, jură că nu ne vei face niciun rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine și te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum ești binecuvântat de Domnul.’” 30 Isaac le-a dat un ospăț și au mâncat și au băut. 31 S-au sculat dis-de-dimineață și s-au legat unul cu altul printr-un jurământ . Isaac i-a lăsat apoi să plece, și ei l-au părăsit în pace. 32 În aceeași zi, niște robi ai lui Isaac au venit să-i vorbească de fântâna pe care o săpau și i-au zis: „Am dat de apă!” 33 Și el a numit-o Șiba . De aceea s-a pus cetății numele Beer-Șeba până în ziua de azi.
Întâia căsătorie a lui Esau
34 La vârsta de patruzeci de ani, Esau a luat de neveste pe Iudita, fata hetitului Beeri, și pe Basmat, fata hetitului Elon. 35 Ele au fost o pricină de mare amărăciune pentru Isaac și Rebeca.
Isaac și Abimelec
1 În țară a venit o foamete, alta decât cea care fusese pe vremea lui Avraam, și Isaac s‑a dus la Abimelec , regele filistenilor, în Gherar.
2 DOMNUL i S‑a arătat și i‑a zis: „Nu coborî în Egipt! Locuiește în țara pe care ți‑o voi arăta Eu! 3 Locuiește ca străin în țara aceasta, și Eu voi fi cu tine și te voi binecuvânta, căci ție și seminției tale vă voi da toate ținuturile acestea și cu tine voi statornici jurământul pe care i l‑am făcut tatălui tău, Avraam! 4 Îți voi înmulți seminția ca stelele cerului; îi voi da seminției tale toate ținuturile acestea, și toate neamurile pământului se vor binecuvânta între ele cu numele seminției tale, 5 pentru că Avraam a ascultat de glasul Meu și și‑a împlinit îndatorirea: a păzit poruncile, rânduielile și învățăturile Mele.”
6 Astfel, Isaac a locuit în Gherar. 7 Când oamenii locului întrebau despre nevasta lui, el zicea: „Este sora mea.” Se temea să spună: „Este nevasta mea”, căci se gândea: „Nu cumva să mă omoare oamenii locului din pricina Rebecăi , căci este frumoasă la chip.”
8 Fiindcă a locuit acolo zile îndelungate, s‑a întâmplat că Abimelec, regele filistenilor, s‑a uitat de la fereastră și l‑a văzut pe Isaac jucându‑se cu Rebeca, nevasta sa. 9 Abimelec l‑a chemat pe Isaac și i‑a zis: „Nu mai încape îndoială că e nevasta ta! Cum de ai putut zice: «Este sora mea»?” Isaac i‑a răspuns: „Fiindcă mi‑am zis: «Nu cumva să mor din pricina ei!»” 10 Și Abimelec a zis: „Ce ne‑ai făcut? Lesne ar fi putut ajunge unul dintre ai noștri să se culce cu nevasta ta și ai fi adus vinovăție asupra noastră!” 11 Atunci, Abimelec a dat poruncă întregului popor: „Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui va fi omorât negreșit!”
12 Isaac a pus semănături în acel ținut, iar în anul acela a strâns rod însutit , și DOMNUL l‑a binecuvântat . 13 Astfel, omul acesta s‑a îmbogățit din ce în ce mai mult, până când a ajuns foarte bogat. 14 Avea turme și cirezi și un mare număr de robi, astfel încât filistenii îl priveau cu invidie . 15 Și toate fântânile pe care le săpaseră robii tatălui său pe vremea tatălui său, Avraam, filistenii le‑au astupat și le‑au umplut cu țărână.
16 Atunci Abimelec i‑a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, căci ai ajuns mult mai puternic decât noi!” 17 Isaac a plecat de acolo, și‑a așezat tabăra în valea Gherarului și a locuit acolo.
18 Isaac a săpat din nou fântânile de apă care fuseseră săpate în vremea tatălui său, Avraam, și pe care le astupaseră filistenii după moartea lui Avraam și le‑a dat aceleași nume pe care le pusese tatăl său. 19 Slujitorii lui Isaac au săpat în vale și au găsit acolo un izvor cu apă curgătoare. 20 Dar păstorii din Gherar au ajuns să se certe cu păstorii lui Isaac, zicând: „Este apa noastră!” Și Isaac a pus fântânii numele Esec , pentru că se certaseră cu el. 21 Apoi au săpat o altă fântână, pentru care de asemenea au ajuns să se certe, de aceea Isaac a numit‑o Sitna . 22 Apoi s‑a mutat de acolo și a săpat o altă fântână, pentru care nu s‑au mai certat, și a numit‑o Rehobot , „căci”, a zis el, „DOMNUL ne‑a făcut loc larg și vom fi roditori în țară”.
23 De acolo, Isaac s‑a suit la Beer‑Șeba. 24 DOMNUL i S‑a arătat chiar în noaptea aceea și i‑a zis: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău; nu te teme , căci Eu sunt cu tine! Te voi binecuvânta și îți voi înmulți seminția de dragul robului Meu Avraam!” 25 Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele DOMNULUI și și‑a întins cortul acolo. Și slujitorii lui Isaac au săpat acolo o fântână.
26 Abimelec a venit la el din Gherar cu Ahuzat, prietenul său, și cu Picol , căpetenia oștirii sale. 27 Isaac le‑a zis: „Cum de ați venit la mine voi , care mă urâți și m‑ați alungat de la voi?” 28 Ei au răspuns: „Vedem bine că DOMNUL este cu tine, de aceea am zis: «Să fie un jurământ între noi, între noi și tine! Să facem un legământ cu tine, 29 anume că nu ne vei face niciun rău, după cum nici noi nu ne‑am atins de tine, ci ți‑am făcut numai bine și te‑am lăsat să pleci în pace. Tu acum ești binecuvântat de DOMNUL.»” 30 Isaac le‑a dat un ospăț și au mâncat și au băut. 31 Apoi s‑au sculat dis‑de‑dimineață și și‑au făcut jurăminte unul altuia, iar Isaac i‑a lăsat să plece; și au plecat de la el în pace. 32 În aceeași zi, slujitorii lui Isaac au venit să‑i aducă veste despre fântâna pe care tocmai o săpau și i‑au zis: „Am dat de apă!” 33 Și el a numit‑o Șiba . (De aceea s‑a pus cetății numele Beer‑Șeba până în ziua de azi.)
Nevestele hitite ale lui Esau
34 La vârsta de patruzeci de ani, Esau și‑a luat ca neveste pe Iudit, fiica lui Beeri, hititul, și pe Basmat, fiica lui Elon, hititul. 35 Ele au fost o pricină de amărăciune a sufletului pentru Isaac și pentru Rebeca.