Numeri 22

1 Copiii lui Israel au pornit și au tăbărât în șesurile Moabului, dincolo de Iordan, în fața Ierihonului. 2 Balac, fiul lui Țipor , a văzut tot ce le făcuse Israel amoriților. 3 Și Moab a rămas foarte îngrozit în fața unui popor atât de mare la număr; l-a apucat groaza în fața copiilor lui Israel. 4 Moab le-a zis bătrânilor lui Madian: „Mulțimea aceasta are să înghită tot ce este în jurul nostru, cum paște boul verdeața de pe câmp.” Balac, fiul lui Țipor, era pe atunci împărat al Moabului. 5 El a trimis soli la Balaam, fiul lui Beor, la Petor pe Râu (Eufrat), în țara fiilor poporului său, ca să-l cheme și să-i spună: „Iată, un popor a ieșit din Egipt, acoperă fața pământului și s-a așezat în fața mea! 6 Vino, te rog, să-mi blestemi poporul acesta, căci este mai puternic decât mine! Poate că așa îl voi putea bate și-l voi izgoni din țară, căci știu că pe cine binecuvântezi tu este binecuvântat și pe cine blestemi tu este blestemat.” 7 Bătrânii lui Moab și bătrânii lui Madian au plecat având cu ei daruri pentru ghicitor. Au ajuns la Balaam și i-au spus cuvintele lui Balac. 8 Balaam le-a zis: „Rămâneți aici peste noapte, și vă voi da răspuns după cum îmi va spune Domnul!” Și căpeteniile Moabului au rămas la Balaam. 9 Dumnezeu a venit la Balaam și i-a zis: „Cine sunt oamenii aceștia pe care-i ai la tine?” 10 Balaam I-a răspuns lui Dumnezeu: „Balac, fiul lui Țipor, împăratul Moabului, i-a trimis să-mi spună: 11 «Iată, un popor a ieșit din Egipt și acoperă fața pământului; vino dar și blestemă-l; poate că așa îl voi putea bate și-l voi izgoni.»” 12 Dumnezeu i-a zis lui Balaam: „Să nu te duci cu ei și nici să nu blestemi poporul acela, căci este binecuvântat!” 13 Balaam s-a sculat dimineața și le-a zis căpeteniilor lui Balac: „Duceți-vă înapoi în țara voastră, căci Domnul nu vrea să mă lase să merg cu voi.” 14 Și mai-marii Moabului s-au sculat, s-au întors la Balac și i-au spus: „Balaam n-a vrut să vină cu noi.”

15 Balac a trimis din nou mai multe căpetenii mai cu vază decât cele de dinainte. 16 Au ajuns la Balaam și i-au zis: „Așa vorbește Balac, fiul lui Țipor: «Nu mai pune piedici și vino la mine, 17 căci îți voi da multă cinste și voi face tot ce-mi vei spune; numai vino , te rog, și blestemă-mi poporul acesta!»” 18 Balaam a răspuns și le-a zis slujitorilor lui Balac: „Să-mi dea Balac chiar și casa lui plină de argint și de aur, și tot n-aș putea să fac niciun lucru, fie mic, fie mare, împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului meu. 19 Totuși, vă rog, rămâneți aici la noapte și voi vedea ce-mi va mai spune Domnul!” 20 Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopții și i-a zis: „Fiindcă oamenii aceștia au venit să te cheme, scoală-te și du-te cu ei, dar să faci numai ce-ți voi spune!” 21 Balaam s-a sculat dimineața, a pus șaua pe măgăriță și a plecat cu căpeteniile lui Moab. 22 Dumnezeu S-a aprins de mânie pentru că plecase. Și Îngerul Domnului S-a așezat în drum, ca să i Se împotrivească. Balaam era călare pe măgărița lui și cei doi slujitori ai lui erau cu el. 23 Măgărița L-a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă din teacă în mână, s-a abătut din drum și a luat-o pe câmp. Balaam și-a bătut măgărița ca s-o aducă la drum. 24 Îngerul Domnului S-a așezat într-o cărare dintre vii, și de fiecare parte a cărării era câte un zid. 25 Măgărița L-a văzut pe Îngerul Domnului, s-a strâns spre zid și i-a strâns piciorul lui Balaam de zid. Balaam a bătut-o din nou. 26 Îngerul Domnului a trecut mai departe și S-a așezat într-un loc unde nu era chip să te întorci nici la dreapta, nici la stânga. 27 Măgărița L-a văzut pe Îngerul Domnului și s-a culcat sub Balaam. Balaam s-a aprins de mânie și a bătut măgărița cu un băț. 28 Domnul a deschis gura măgăriței, și ea i-a zis lui Balaam: „Ce ți-am făcut, de m-ai bătut de trei ori?” 29 Balaam i-a răspuns măgăriței: „Pentru că ți-ai bătut joc de mine; dacă aș avea o sabie în mână, te-aș ucide pe loc.” 30 Măgărița i-a zis lui Balaam: „Nu sunt eu oare măgărița ta, pe care ai călărit în tot timpul până în ziua de azi? Am eu oare obicei să-ți fac așa?” Și el a răspuns: „Nu.” 31 Domnul i-a deschis ochii lui Balaam, și Balaam L-a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă în mână. Și s-a plecat și s-a aruncat cu fața la pământ. 32 Îngerul Domnului i-a zis: „Pentru ce ți-ai bătut măgărița de trei ori? Iată, Eu am ieșit ca să-ți stau împotrivă, căci drumul pe care mergi este un drum care duce la pierzare înaintea Mea. 33 Măgărița M-a văzut și s-a abătut de trei ori dinaintea Mea; dacă nu s-ar fi abătut dinaintea Mea, pe tine te-aș fi omorât, iar pe ea aș fi lăsat-o vie.” 34 Balaam I-a zis Îngerului Domnului: „Am păcătuit, căci nu știam că Te-ai așezat înaintea mea în drum; și acum, dacă nu găsești că e bine ce fac eu, mă voi întoarce.” 35 Îngerul Domnului i-a zis lui Balaam: „Du-te cu oamenii aceștia, dar să spui numai cuvintele pe care ți le voi spune Eu!” Și Balaam a plecat înainte cu căpeteniile lui Balac.

36 Balac a auzit că vine Balaam și i-a ieșit înainte până la cetatea Moabului, care este la hotarul Arnonului, la hotarul cel mai îndepărtat. 37 Balac i-a zis lui Balaam: „N-am trimis eu oare la tine să te cheme? Pentru ce n-ai venit la mine? Cum, nu pot eu oare să-ți dau cinste?” 38 Balaam i-a răspuns lui Balac: „Iată că am venit la tine. Acum îmi va fi oare îngăduit să spun ceva? Voi spune cuvintele pe care mi le va pune Dumnezeu în gură.” 39 Balaam a mers cu Balac și au ajuns la Chiriat-Huțot. 40 Balac a jertfit boi și oi și le-a trimis din ei lui Balaam și căpeteniilor care erau cu el. 41 Dimineața Balac l-a luat pe Balaam și l-a suit pe Bamot-Baal, de unde Balaam putea să vadă o parte din popor.