Saul și necromanta din En‑Dor
1 Pe vremea aceea , filistenii și‑au strâns trupele și au adunat o oștire ca să pornească la război împotriva lui Israel. Achiș i‑a zis lui David: „Să știi că vii cu mine la oaste, atât tu, cât și oamenii tăi!” 2 David i‑a răspuns lui Achiș: „Prea bine; vei vedea de ce e în stare robul tău!” Și Achiș i‑a zis lui David: „De aici înainte, vei fi păzitorul capului meu.”
3 Samuel murise, și tot Israelul îl plânsese și‑l îngropase la Rama, în cetatea lui. Saul îi îndepărtase din țară pe cei ce chemau duhurile morților și pe ghicitori.
4 Filistenii s‑au strâns, au venit și și‑au așezat tabăra la Sunem . Saul a strâns tot Israelul și și‑a așezat tabăra la Ghilboa . 5 Când a văzut Saul tabăra filistenilor, s‑a înspăimântat și un mare tremur i‑a cuprins inima. 6 Saul L‑a întrebat pe DOMNUL, dar DOMNUL nu i‑a răspuns nici prin vise, nici prin Urim , nici prin profeți. 7 Atunci, Saul le‑a zis slujitorilor lui: „Căutați‑mi o femeie care cheamă duhurile morților, ca să mă duc la ea să caut răspuns!” Slujitorii lui i‑au zis: „Iată, la En‑Dor este o femeie care cheamă duhurile morților!”
8 Atunci, Saul s‑a dat drept altul, s‑a îmbrăcat cu alte haine și a plecat; cu el mai erau doi oameni. Au ajuns la femeia aceea noaptea. Saul i‑a zis: „Spune-mi, te rog, viitorul cu ajutorul unui duh și scoală‑mi-l pe acela pe care ți-l voi spune!” 9 Femeia i‑a zis: „Iată, știi ce a făcut Saul, cum i‑a nimicit din țară pe cei ce cheamă duhurile morților și pe ghicitori! De ce întinzi o cursă vieții mele? Vrei să mă omori?” 10 Saul i‑a jurat pe DOMNUL, zicând: „Viu este DOMNUL că nicio pedeapsă nu te va ajunge din pricina aceasta!” 11 Femeia i‑a zis: „Pe cine vrei să‑ți scol?” Și el a zis: „Pe Samuel!”
12 Când l‑a văzut femeia pe Samuel, a scos un țipăt mare. Femeia i‑a zis lui Saul: „De ce m‑ai înșelat? Tu ești Saul!” 13 Regele i‑a zis: „Nu te teme! Ce vezi?” Femeia i‑a zis lui Saul: „Văd o ființă dumnezeiască sculându‑se din pământ. ” 14 El i‑a zis: „Cum arată?” Și ea a răspuns: „Cel care se scoală este un bătrân înveșmântat într‑o mantie .” Saul a înțeles că este Samuel, s‑a plecat cu fața la pământ și s‑a închinat. 15 Samuel i‑a zis lui Saul: „De ce m‑ai tulburat, chemându‑mă?” Saul i‑a răspuns: „Sunt într‑o mare strâmtorare: filistenii îmi fac război, iar Dumnezeu S‑a îndepărtat de la mine; nu mi‑a răspuns nici prin profeți, nici prin vise. Te‑am chemat să‑mi arăți ce să fac.” 16 Samuel i‑a zis: „De ce mă întrebi pe mine, când DOMNUL S‑a îndepărtat de la tine și S‑a făcut vrăjmașul tău? 17 DOMNUL îți face așa cum îți vestisem din partea Lui; DOMNUL a rupt domnia din mâinile tale și i‑a dat‑o semenului tău – lui David. 18 Pentru că n‑ai ascultat de glasul DOMNULUI și n‑ai adus aprinderea mâniei Lui asupra lui Amalec, de aceea îți face DOMNUL lucrul acesta astăzi. 19 Ba încă DOMNUL îl va da și pe Israel împreună cu tine în mâinile filistenilor, deci mâine tu și fiii tăi veți fi cu mine; DOMNUL va da tabăra lui Israel în mâinile filistenilor.”
20 Îndată, Saul s‑a prăbușit la pământ cât era de lung; s-a umplut de groază din pricina cuvintelor lui Samuel și nu mai avea nicio putere, căci nu mâncase nimic toată ziua și toată noaptea. 21 Atunci femeia s-a dus la Saul și, văzându-l înspăimântat din cale afară, i‑a zis: „Iată, roaba ta a ascultat de glasul tău; mi‑am pus viața în primejdie dând ascultare cuvintelor pe care mi le‑ai spus. 22 Acum, te rog, ascultă și tu de glasul roabei tale: îngăduie‑mi să-ți pun înainte o bucată de pâine, ca să mănânci și să prinzi putere, căci vei porni la drum!” 23 Dar Saul s‑a împotrivit și a zis: „Nu mănânc!” Când slujitorii lui și femeia au stăruit de el, a ascultat de glasul lor: s‑a ridicat de la pământ și s‑a așezat pe pat. 24 Femeia avea acasă un vițel îngrășat, pe care l‑a tăiat în grabă; a luat făină, a frământat și a copt azime. 25 Le‑a pus înaintea lui Saul și înaintea slujitorilor lui, și ei au mâncat. Apoi s‑au ridicat și au plecat chiar în noaptea aceea.
Războiul cu filistenii
1 Și a fost așa : în zilele acelea filistenii și‐au adunat taberele pentru război să se lupte cu Israel. Și Achiș a zis lui David: Să știi bine că vei ieși cu mine în tabără, tu și oamenii tăi. 2 Și David a zis lui Achiș: De aceea vei afla ce va face robul tău. Și Achiș a zis lui David: De aceea te voi pune păzitorul capului meu în toate zilele. 3 Și Samuel murise, și tot Israelul îl plânsese și‐l înmormântaseră la Rama, în cetatea sa. Și Saul depărtase din țară pe cei ce cheamă duhurile morților și pe vrăjitori. 4 Și filistenii s‐au adunat și au venit și au tăbărât la Sunem . Și Saul a adunat tot Israelul și au tăbărât în Ghilboa. 5 Și Saul a văzut tabăra filistenilor și s‐a temut și inima sa a tremurat foarte tare. 6 Și Saul a întrebat pe Domnul, dar Domnul nu i‐a răspuns , nici prin visuri, nici prin Urim , nici prin proroci. 7 Și Saul a zis robilor săi: Căutați‐mi o femeie care cheamă duhurile morților ca să mă duc la ea și s‐o întreb. Și robii săi i‐au zis: Iată o femeie care cheamă duhurile morților este în En‐Dor. 8 Și Saul s‐a schimbat și s‐a îmbrăcat cu alte haine și s‐a dus el și doi oameni cu el și au venit la femeie noaptea. Și a zis: Rogu‐te, ghicește‐mi printr‐un duh de mort și scoală‐mi pe acela pe care ți‐l voi numi. 9 Și femeia i‐a zis: Iată știi ce a făcut Saul, cum a stârpit din țară pe toți cei ce cheamă duhurile morților și pe vrăjitori. De ce dar pui o cursă sufletului meu ca să mă faci să mor? 10 Și Saul i‐a jurat pe Domnul zicând: Viu este Domnul de ți se va întâmpla vreun rău din acest lucru. 11 Și femeia a zis: Pe cine să‐ți scol? Și el a zis: Scoală‐mi pe Samuel. 12 Și femeia a văzut pe Samuel și a strigat cu glas tare. Și femeia a vorbit lui Saul zicând: De ce m‐ai înșelat? Căci tu ești Saul! 13 Și împăratul i‐a zis: Nu te teme, căci ce vezi? Și femeia a zis lui Saul: Văd un dumnezeu suindu‐se din pământ. 14 Și el i‐a zis: Ce chip are? Și ea a zis: Un om bătrân se suie și este învelit cu o mantie . Și Saul a cunoscut că era Samuel și s‐a plecat cu fața la pământ și a făcut o plecăciune. 15 Și Samuel a zis lui Saul: De ce‐mi tulburi odihna ca să mă scoli? Și Saul a răspuns: Sunt foarte strâmtorat, căci filistenii fac război împotriva mea și Dumnezeu s‐a depărtat de la mine și nu‐mi mai răspunde, nici prin proroci, nici prin visuri. De aceea te‐am chemat ca să‐mi faci cunoscut ce să fac. 16 Și Samuel a zis: De ce mă întrebi când Domnul s‐a depărtat de la tine și s‐a făcut potrivnicul tău? 17 Și Domnul ți‐a făcut cum a vorbit prin mine și Domnul a rupt împărăția din mâna ta și a dat‐o aproapelui tău, lui David. 18 Pentru că n‐ai ascultat de glasul Domnului și n‐ai îndeplinit aprinderea mâniei lui asupra lui Amalec, de aceea ți‐a făcut Domnul lucrul acesta astăzi. 19 Și Domnul va da și pe Israel cu tine în mâna filistenilor și mâine tu și fiii tăi veți fi cu mine. Domnul va da și tabăra lui Israel în mâna filistenilor. 20 Și Saul a căzut îndată întins la pământ și s‐a temut foarte mult de cuvintele lui Samuel și nu era nicio putere în el, căci nu mâncase pâine toată ziua și toată noaptea. 21 Și femeia a venit la Saul și a văzut că era foarte tulburat și i‐a zis: Iată roaba ta a ascultat de glasul tău și mi‐am pus viața în mâna ta și am ascultat de cuvintele tale, pe care mi le‐ai vorbit. 22 Și acum ascultă, rogu‐te, și tu de glasul roabei tale și lasă‐mă să‐ți pun înainte o bucată de pâine și mănâncă și să ai putere când vei pleca pe cale. 23 Dar el n‐a vrut și a zis: Nu voi mânca! Dar robii săi precum și femeia au stăruit de el și el a ascultat de glasul lor. Și s‐a sculat de la pământ și a șezut pe pat. 24 Și femeia avea un vițel gras în casă și s‐a grăbit și l‐a junghiat și a luat făină și a frământat și a copt azimi din ea. 25 Și le‐a adus înaintea lui Saul și înaintea robilor săi și au mâncat. Apoi s‐au sculat și au plecat chiar în noaptea aceea.