Urarea
1 Prezbiterul către preaiubitul Gaius, pe care‑l iubesc în adevăr.
2 Preaiubitule, îți doresc să ai sănătate și să‑ți meargă bine în toate privințele, așa cum îi merge bine și sufletului tău. 3 M‑am bucurat mult când au venit frații și au mărturisit că ești credincios adevărului și că umbli în adevăr. 4 Mai mare bucurie nu am decât să aud despre copiii mei că umblă în adevăr.
Conlucrare și opoziție
5 Preaiubitule, tu lucrezi cu credincioșie în tot ce faci pentru frați, inclusiv pentru cei străini. 6 Ei au mărturisit despre dragostea ta înaintea bisericii. Dacă te vei îngriji de călătoria lor într‑un chip vrednic de Dumnezeu, bine vei face, 7 căci au plecat de dragul Numelui , fără să primească ceva de la neamuri. 8 Este de datoria noastră să‑i primim bine pe astfel de oameni, ca să lucrăm împreună cu adevărul.
9 Am scris ceva bisericii, dar Diotref, căruia îi place să aibă întâietate între ei, nu vrea să ne primească. 10 De aceea, când voi veni, îi voi aduce aminte de faptele pe care le face, căci ne defăimează cu vorbe rele. Și nu se mulțumește cu atât, ci, pe lângă faptul că el însuși nu‑i primește pe frați , îi și împiedică pe cei ce vor să‑i primească și‑i dă afară din biserică.
11 Preaiubitule, nu lua ca exemplu răul , ci binele! Cine face binele este din Dumnezeu; cine face răul nu L‑a văzut pe Dumnezeu. 12 Despre Dimitrie dau toți – inclusiv adevărul – o bună mărturie; noi de asemenea dăm mărturie, și știi că mărturia noastră este adevărată.
Salutări de final
13 Aș avea multe să‑ți scriu, dar nu vreau să ți le scriu cu cerneală și condei. 14 Nădăjduiesc să te văd cât mai curând, și atunci vom vorbi gură către gură.
15 Pacea să fie cu tine! Prietenii îți trimit salutări. Salută‑i pe prieteni, pe fiecare în parte! [Amin!]
Lauda lui Gaiu
1 Presbiterul către Gaiu, preaiubitul, pe care îl iubesc în adevăr. 2 Preaiubitule, doresc ca să mergi bine în toate și să fii sănătos, după cum merge bine și sufletul tău. 3 Căci m‐am bucurat foarte mult când au venit frații și au mărturisit pentru adevărul tău, după cum umbli în adevăr. 4 Eu n‐am bucurie mai mare decât aceasta, ca să aud că copiii mei umblă în adevăr. 5 Preaiubitule, faci un lucru credincios în orice faci pentru frați și totodată străini, 6 care au mărturisit înaintea bisericii despre iubirea ta: pe care bine vei face să‐i trimiți înainte în călătoria lor într‐un chip vrednic de Dumnezeu. 7 Căci au plecat pentru Numele, neluând nimic de la cei dintre Neamuri. 8 Noi suntem datori deci să primim bine pe unii ca aceștia, ca să ne facem împreună lucrători cu adevărul. 9 Am scris ceva bisericii; dar Diotref, care iubește să aibă întâietatea între ei, nu ne primește. 10 Pentru aceea, dacă voi veni îi voi aduce aminte de lucrurile pe care le face, flecărind de noi cu vorbe rele: și, nemulțumindu‐se cu aceasta, nici el nu primește pe frați și împiedică pe cei ce voiesc și‐i dă afară din biserică. 11 Preaiubitule, nu te lua după rău, ci după bine. Cine face binele este din Dumnezeu; cine face răul n‐a văzut pe Dumnezeu.
Lauda lui Dimitrie
12 Lui Dimitrie i s‐a dat bună mărturie de toți și de însuși adevărul; și chiar noi mărturisim și știi că mărturia noastră este adevărată. 13 Multe aveam să‐ți scriu, dar nu voiesc să ți le scriu cu cerneală și condei. 14 Nădăjduiesc însă să te văd în curând și vom vorbi gură către gură. Pace ție. Te îmbrățișează prietenii; îmbrățișează pe prieteni pe nume.