Supunerea față de autorități
1 Orice om să fie supus înaltelor autorități, căci nu există autoritate care să nu vină de la Dumnezeu. Și cele care sunt, de Dumnezeu sunt rânduite. 2 Astfel, cine se opune autorității se împotrivește rânduielii lui Dumnezeu, și cei ce se împotrivesc își vor lua osânda. 3 Conducătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei să nu‑ți fie teamă de autoritate? Fă binele și vei avea laudă de la ea! 4 Căci ea este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar dacă faci răul, teme‑te, căci nu degeaba poartă sabia! Căci ea este slujitorul lui Dumnezeu, care pedepsește cu mânie pe cel ce face răul. 5 De aceea trebuie să fiți supuși: însă nu doar din pricina acestei mânii, ci și din conștiință. 6 De aceea plătiți și dările! Căci conducătorii sunt slujbași ai lui Dumnezeu, stăruind necurmat tocmai în aceasta. 7 Dați tuturor cele datorate: dările, cui se cuvin dările; vama, cui datorați vama; teama, cui datorați teama; cinstea, cui datorați cinstea.
Dragostea este împlinirea Legii
8 Să nu datorați nimănui nimic, decât să vă iubiți unii pe alții, căci cine iubește pe celălalt a împlinit Legea. 9 Căci poruncile: nu săvârșești adulter, să nu ucizi, să nu furi, [să nu dai mărturie mincinoasă], să nu poftești și orice altă poruncă se cuprind în cuvântul acesta: Să‑l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. 10 Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea este deci împlinirea Legii. 11 Și aceasta fiindcă știți ce vremuri sunt: este deja ceasul să vă treziți din somn, căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut. 12 Noaptea e pe sfârșite, se apropie ziua. Să ne dezbrăcăm deci de faptele întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii. 13 umblăm cum se cuvine, ca în timpul zilei, nu în chefuri și în beții; nu în desfrâu și în dezmăț; nu în certuri și în invidie. 14 Dimpotrivă, îmbrăcați‑vă în Domnul Isus Hristos și nu vă îngrijiți de firea pământească pentru a‑i îndeplini poftele!
Supunerea față de stăpânire
1 Orice suflet să fie supus înaltelor stăpâniri. Căci nu este stăpânire decât de la Dumnezeu, iar cele ce sunt, sunt rânduite de Dumnezeu. 2 Încât, cine nu este supus stăpânirii , se împotrivește întocmirii lui Dumnezeu; iar cei ce se împotrivesc își vor lua o judecată. 3 Căci dregătorii nu sunt o teamă pentru fapta bună, ci pentru cea rea. Și voiești să nu te temi de stăpânire? Fă binele, și vei avea laudă de la ea. 4 Căci el este slujitorul lui Dumnezeu spre bine pentru tine; iar dacă faci răul, teme‐te; căci nu în zădar poartă sabia: căci el este slujiorul lui Dumnezeu, răzbunător spre mânie pentru cel ce făptuiește răul. 5 De aceea este trebuință ca să fiți supuși nu numai din pricina mâniei, ci și din pricina cugetului. 6 Căci pentru aceasta plătiți și dări; căci ei sunt slujitori ai lui Dumnezeu stăruind tocmai la aceasta. 7 Dați tuturor ce li se datorește: celui cu darea, darea; celui cu vama, vama; celui cu teama, teama; celui cu cinstea, cinstea.
Dragostea este împlinirea legii
8 Nu datorați nimănui nimic decât a vă iubi unii pe alții; căci cine iubește pe altul a împlinit legea. 9 Căci aceasta : Nu preacurvi, nu omorî, nu fura, nu pofti, și orice altă poruncă este cuprinsă în acest cuvânt, în : Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți. 10 Iubirea nu săvârșește rău aproapelui; iubirea deci este împlinirea legii.
Veghere și curăție
11 Și aceasta, fiindcă știți vremea cuvenită, că acum este ceasul ca să vă sculați din somn; căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât când am crezut. 12 Noaptea este foarte înaintată și ziua este aproape. Să lepădăm deci faptele întunericului și să îmbrăcăm armele luminii. 13 Să umblăm cuviincios ca în timpul zilei, nu în ospețe desfătătoare și beții, nu în culcări rușinoase și destrăbălări, nu în ceartă și pizmă. 14 Ci îmbrăcați‐vă cu Domnul Isus Hristos și nu purtați grijă de carne, ca să‐i împliniți poftele.