Văduva săracă
(Marcu 12:41‑44)
1 Isus Și‑a ridicat ochii și i‑a văzut pe niște bogați aruncându‑și darurile în vistierie. 2 A văzut și o văduvă săracă aruncând acolo doi bănuți 3 Și a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decât toți; 4 căci toți aceștia au aruncat în lada cu daruri din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea pentru a‑și duce traiul.”
Vestirea dărâmării Templului
(Matei 24:1‑14. Marcu 13:1‑13)
5 Pe când vorbeau unii despre Templu, că era împodobit cu pietre frumoase și daruri, Isus a zis: 6 „Cât despre cele pe care le priviți, vor veni zile când nu va rămâne piatră peste piatră care să nu fie dărâmată.” 7 „Învățătorule”, L‑au întrebat ei, „când se vor întâmpla aceste lucruri și care este semnul că vor avea loc?” 8 Isus a răspuns: „Luați seama să nu fiți înșelați! Vor veni mulți în Numele Meu, zicând: «Eu sunt» și «Vremea s‑a apropiat». Să nu mergeți după ei. 9 Când veți auzi de războaie și răscoale, să nu vă înspăimântați. Trebuie să se întâmple aceste lucruri mai întâi, dar sfârșitul nu va fi îndată.”
10 El le‑a mai zis: „Un popor se va ridica împotriva altui popor și o împărăție – împotriva altei împărății. 11 Vor fi mari cutremure de pământ și, pe alocuri, foamete și ciume; vor fi lucruri înfricoșătoare și semne mari pe cer. 12 Dar înainte de toate acestea, vor pune mâna pe voi și vă vor prigoni: vor da pe mâna sinagogilor și vă vor târî în temnițe și vă vor duce înaintea regilor și a dregătorilor din pricina Numelui Meu. 13 Acestea vi se vor întâmpla ca să fiți mărturie. 14 Luați aminte : să nu vă pregătiți dinainte cuvântul de apărare, 15 căci Eu vă voi da un cuvânt și o înțelepciune cărora niciunul dintre vrăjmașii voștri nu le va putea sta împotrivă sau răspunde . 16 Veți fi dați în mâinile lor până și de părinții, frații, rudele și prietenii voștri; pe unii dintre voi îi vor omorî . 17 Veți fi urâți de toți din pricina Numelui Meu, 18 dar niciun fir de păr din cap nu vi se va pierde. 19 Prin răbdarea voastră vă veți câștiga sufletele.
Încercarea cea mare
(Matei 24:15‑21. Marcu 13:14‑19)
20 Când veți vedea Ierusalimul înconjurat de oști, să știți că pustiirea lui este aproape. 21 Atunci, cei din Iudeea să fugă în munți, cei din mijlocul Ierusalimului să plece, iar cei din împrejurimi să nu intre în el, 22 căci acelea vor fi zile de răzbunare, ca să se împlinească tot ce e scris. 23 Vai de femeile însărcinate și de cele care alăptează în zilele acelea! Căci va fi un necaz mare pe pământ și urgie împotriva acestui popor. 24 Vor cădea sub ascuțișul sabiei, vor fi duși în robie la toate neamurile, iar Ierusalimul va fi călcat în picioare de păgâni până se vor împlini vremurile neamurilor.
Venirea Fiului Omului
(Matei 24:29‑35. Marcu 13:24‑31)
25 Vor fi semne în soare, în lună și în stele. Și pe pământ va fi necaz printre neamuri, care vor fi năucite de vuietul mării și al valurilor. 26 Oamenii își vor da sufletul de groază în așteptarea lucrurilor care vor veni asupra lumii, căci puterile cerurilor vor fi clătinate. 27 Atunci, Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nor cu putere și slavă mare . 28 Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, priviți în sus și ridicați‑vă capetele, fiindcă răscumpărarea voastră se apropie!”
29 Și le‑a spus o pildă: „Uitați‑vă la smochin și la toți copacii! 30 Când îi vedeți înfrunzind, știți că vara este aproape. 31 Tot așa și voi, când veți vedea aceste lucruri împlinindu‑se, să știți că Împărăția lui Dumnezeu este aproape. 32 Adevărat vă spun că nicidecum nu va trece generația aceasta că se vor și împlini aceste lucruri. 33 Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
Îndemn la veghere
34 Luați seama la voi înșivă: să nu vi se îngreuneze inimile cu îmbuibare și beție sau cu îngrijorările vieții, și astfel ziua aceea să vină pe neașteptate asupra voastră, 35 ca un laț ; căci ea va veni peste toți cei ce locuiesc pe fața întregului pământ. 36 Vegheați în toată vremea , rugându‑vă să aveți putere să scăpați de toate câte vor veni și să stați în picioare înaintea Fiului Omului!”
37 În timpul zilei, Isus dădea învățătură în Templu, iar nopțile mergea să le petreacă pe muntele numit al Măslinilor. 38 Tot poporul venea dis‑de‑dimineață la El, în Templu, ca să‑L asculte.
Văduva săracă
1 Și a privit în sus și a văzut pe bogați aruncându‐și darurile în vistierie. 2 Și a văzut pe o văduvă săracă aruncând acolo două leptale. 3 Și a zis: Cu adevărat vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât ei toți. 4 Căci toți aceștia au aruncat la daruri din ce le prisosește, iar ea din lipsa ei a aruncat tot avutul ce avea.
Nimicirea Ierusalimului și venirea Fiului omului
5 Și pe când ziceau unii despre Templu că este împodobit cu pietre frumoase și cu daruri făgăduite, a zis: 6 Acestea pe care le priviți, vor veni zile în care nu va fi lăsată piatră pe piatră care nu va fi desfăcută. 7 Și l‐au întrebat zicând: Învățătorule, când deci vor fi acestea? Și care va fi semnul când au să fie acestea? 8 Iar el a zis: Luați seama să nu fiți amăgiți; căci mulți vor veni în numele meu, zicând: Eu sunt. Și: Vremea cuvenită este aproape. Nu vă duceți după ei. 9 Și când veți auzi de războaie și tulburări, nu vă înspăimântați; căci acestea trebuie să fie întâi, dar sfârșitul nu este îndată. 10 Apoi le‐a zis: Se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție 11 și vor fi mari cutremure de pământ și pe alocuri foamete și molime; și vor fi arătări îngrozitoare și semne mari din cer. 12 Iar înainte de toate acestea își vor pune mâinile pe voi și vă vor prigoni, dându‐vă la sinagogi și la închisori, fiind aduși înaintea împăraților și dregătorilor pentru numele meu. 13 Și vi se va întoarce spre mărturie. 14 Puneți‐vă deci în inimi să nu vă frământați mai dinainte cum să vă apărați: 15 Căci eu vă voi da o gură și o înțelepciune, căreia nu vor putea sta împotrivă sau răspunde împotrivă toți protivnicii voștri. 16 Și veți fi dați și de părinți și de frați și de rude și de prieteni și vor omorî dintre voi. 17 Și veți fi urâți de toți pentru numele meu. 18 Și un păr din capul vostru nu va pieri. 19 În răbdarea voastră veți dobândi sufletele voastre.
Îndemn la veghere
20 Iar când veți vedea Ierusalimul înconjurat de oști, atunci cunoașteți că pustiirea lui este aproape. 21 Atunci cei din Iudeea să fugă în munți și cei din mijlocul ei să plece afară și cei din câmpuri să nu intre în el. 22 Pentru că acestea sunt zile de răzbunare, ca să se împlinească toate cele scrise. 23 Vai de cele ce au în pântece și de cele ce dau țâță în acele zile! căci va fi nevoie mare pe pământ și urgie pentru acest popor. 24 Și vor cădea de tăișul săbiei și vor fi duși robi în toate neamurile: și Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri până când se vor împlini vremurile neamurilor. 25 Și vor fi semne în soare și lună și stele și pe pământ strâmtorare a neamurilor în nedumerire de urletul mării și al valurilor, 26 în timp ce oamenii își vor da sufletul de teamă și de așteptarea celor ce vin peste pământul locuit, căci puterile cerurilor vor fi zguduite. 27 Și atunci vor vedea pe Fiul omului venind în nor cu putere și slavă multă. 28 Iar când încep să se întâmple acestea, uitați‐vă în sus, și ridicați‐vă capetele pentru că răscumpărarea voastră se apropie. 29 Și le‐a spus o pildă: Vedeți smochinul și toți copacii. 30 Când înfrunzesc, acum vedeți de la voi înșivă și cunoașteți că acum vara este aproape. 31 Astfel și voi când veți vedea aceste lucruri întâmplându‐se, cunoașteți că Împărăția lui Dumnezeu este aproape. 32 Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta până se vor face toate. 33 Cerul și pământul vor trece: dar cuvintele mele nu vor trece. 34 Dar luați aminte la voi înșivă ca nu cumva inimile voastre să fie îngreuiate de îmbuibare și de beție și de grijile vieții acesteia și ziua aceea să vină peste voi fără veste ca un laț. 35 Căci așa va veni peste toți care locuiesc pe fața întregului pământ. 36 Vegheați dar, rugându‐vă în orice vreme, ca să fiți socotiți vrednici să scăpați de toate acestea care au să fie și să stați înaintea Fiului omului. 37 Și zilele îi învăța în Templu, iar nopțile ieșea și mânea afară în muntele numit al Măslinilor. 38 Și tot poporul se ducea dis‐de‐dimineață la el în Templu ca să‐l asculte.