Profetul Samuel îl unge rege pe Saul
1 Era un om din Beniamin, numit Chiș , fiul lui Abiel, fiul lui Țeror, fiul lui Behorat, fiul lui Afiah, fiul unui beniamit, om cu stare. 2 El avea un fiu numit Saul, tânăr și chipeș. Nu era israelit mai chipeș decât el – era mai înalt cu un cap decât toți ceilalți din popor . 3 Fiindcă măgărițele lui Chiș, tatăl lui Saul, se rătăciseră, Chiș i‑a zis fiului său, Saul: „Ia cu tine unul dintre slujitori și mergi degrabă în căutarea măgărițelor!” 4 Saul a străbătut muntele lui Efraim, a străbătut ținutul Șalișa , dar nu le‑a găsit; a străbătut ținutul Șaalim, dar nu erau acolo ; a străbătut ținutul lui Beniamin, dar nu le‑a găsit.
5 Când au ajuns în ținutul Țuf, Saul i‑a zis slujitorului care era cu el: „Hai să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu, luându‑și gândul de la măgărițe, să se îngrijoreze din pricina noastră!” 6 Slujitorul i‑a zis: „Iată, în cetatea aceasta este un om al lui Dumnezeu, un om cu vază; tot ce spune el se întâmplă întocmai. Așadar, să mergem acolo; poate că ne va spune drumul pe care trebuie să apucăm.” 7 Saul i‑a zis slujitorului său: „Dar, dacă mergem, ce să‑i ducem omului aceluia ? Căci merindele din desagă s‑au terminat și n‑avem niciun dar pe care să i‑l ducem omului lui Dumnezeu. Ce mai avem la noi?” 8 Slujitorul i‑a răspuns din nou lui Saul: „Iată, am la mine un sfert de siclu de argint; i‑l voi da omului lui Dumnezeu, și el ne va arăta drumul.” 9 (Odinioară, în Israel, când cineva se ducea să‑L întrebe pe Dumnezeu, zicea: „Haidem să mergem la văzător!” Profetul de astăzi se numea odinioară văzător .) 10 Saul i‑a zis slujitorului său: „Bine zici; haidem să mergem!” Și s‑au dus în cetatea unde era omul lui Dumnezeu.
11 Pe când se suiau ei spre cetate, s-au întâlnit cu niște fete care ieșiseră să scoată apă și le‑au întrebat: „Aici este văzătorul?” 12 Ele au răspuns: „Da, iată‑l înaintea ta! Dar du-te repede; astăzi a venit în cetate fiindcă poporul aduce jertfă pe înălțime. 13 Când veți intra în cetate, îl veți găsi înainte să se suie pe înălțime să mănânce. Poporul nu mănâncă până nu vine el, căci el trebuie să binecuvânteze jertfa. După aceea mănâncă și cei poftiți. Deci suiți‑vă, căci astăzi îl veți găsi!”
14 Și s‑au suit în cetate. Tocmai când intrau ei în cetate, iată, le‑a ieșit în întâmpinare Samuel, care urca spre înălțime. 15 Cu o zi înainte de venirea lui Saul, DOMNUL îl înștiințase pe Samuel: 16 „Mâine, la ceasul acesta, îți voi trimite un om din ținutul lui Beniamin. Să‑l ungi căpetenie peste poporul Meu, Israel! El va izbăvi poporul Meu din mâna filistenilor, căci am privit spre poporul Meu când strigătul lui a ajuns până la Mine.” 17 Când Samuel l‑a văzut pe Saul, DOMNUL i‑a zis: „Iată omul despre care ți‑am spus; el va domni peste poporul Meu!”
18 Saul s‑a apropiat de Samuel la poarta cetății și a zis: „Spune‑mi, te rog, unde este casa văzătorului!” 19 Samuel i‑a răspuns lui Saul: „Eu sunt văzătorul. Urcă înaintea mea pe înălțime! Astăzi veți mânca împreună cu mine, iar dimineață te voi lăsa să pleci și‑ți voi spune tot ce este în inima ta. 20 Cât despre măgărițele pierdute acum trei zile, nu te neliniști din pricina lor, căci s‑au găsit! Și, apoi, cui îi este hărăzit tot ce este dorit în Israel ? Oare nu ție și casei tatălui tău?” 21 Saul a răspuns: „Oare nu sunt eu beniamit , din cea mai mică seminție a lui Israel? Iar neamul meu nu este cel mai neînsemnat dintre toate neamurile din seminția lui Beniamin? De ce îmi vorbești astfel?”
22 Samuel i‑a luat pe Saul și pe slujitorul lui, i‑a dus în încăpere și le‑a dat locul de cinste între cei poftiți, care erau aproape treizeci la număr. 23 Samuel i‑a zis bucătarului: „Adu porția pe care ți‑am dat‑o când ți‑am zis: «Pe aceasta pune‑o deoparte!»” 24 Bucătarul a luat spata și ce era pe ea și a pus‑o înaintea lui Saul. Și Samuel a zis: „Iată, ce a fost păstrat este pus înaintea ta. Mănâncă, fiindcă pentru clipa de față ți-a fost păstrată, ca să mănânci alături de cei poftiți !” Astfel, Saul a mâncat cu Samuel în ziua aceea. 25 S‑au coborât apoi de pe înălțime în cetate, și Samuel a stat de vorbă cu Saul pe acoperișul casei .
26 S‑au trezit dis‑de‑dimineață și, în revărsatul zorilor, Samuel l‑a chemat pe Saul, care era pe acoperiș, și a zis: „Scoală‑te, căci trebuie să pleci!” Saul s‑a ridicat și au ieșit afară amândoi, el și Samuel. 27 Când s‑au coborât la marginea cetății, Samuel i‑a zis lui Saul: „Spune‑i slujitorului tău să o ia înainte!” Și slujitorul a luat-o înainte. „Iar tu oprește‑te acum, și‑ți voi face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu!”
Saul la Samuel
1 Și era un om din Beniamin. Și numele lui era Chis, bărbat tare și viteaz, fiul lui Abiel, fiul lui Țeror, fiul lui Becorat, fiul lui Afiah, fiul unui beniaminit. 2 Și el avea un fiu al cărui nume era Saul, bărbat ales și frumos. Și nimeni dintre copiii lui Israel nu era mai frumos decât el; el era mai înalt decât tot poporul, de la umărul său în sus. 3 Și măgărițele lui Chis, tatăl lui Saul, se pierduseră. Și Chis a zis lui Saul, fiul său: Ia, te rog, cu tine pe unul din tineri și scoală‐te, du‐te de caută măgărițele. 4 Și a trecut prin ținutul muntos al lui Efraim și a trecut prin pământul Șalișa dar nu le ‐au găsit; și au trecut prin pământul Șaalim și nu erau acolo; și au trecut prin pământul lui Beniamin și nu le‐au găsit. 5 Când au sosit în pământul Țuf, Saul a zis tânărului său care era cu el: Vino și să ne întoarcem ca nu cumva tatăl meu să‐și ia gândul de la măgărițe și să fie îngrijorat de noi. 6 Și el i‐a zis: Iată acum este un om al lui Dumnezeu în cetatea aceasta, și el este un om prețuit; tot ce zice el se întâmplă negreșit. Acum să mergem acolo: poate ne va spune calea pe care să mergem. 7 Și Saul a zis tânărului său: Dar iată vom merge și ce vom duce omului? Căci pâinea s‐a sfârșit din vasele noastre și nu este un dar de adus omului lui Dumnezeu: ce avem cu noi? 8 Și tânărul iarăși a răspuns lui Saul și a zis: Iată în mâna mea este a patra parte dintr‐un siclu de argint; îl voi da omului lui Dumnezeu ca să ne spună calea noastră. 9 Mai înainte vreme în Israel așa zicea un om când mergea să întrebe pe Dumnezeu: Veniți și să mergem la văzător. Căci cel ce se numește astăzi proroc, mai înainte vreme se numea văzător . 10 Și Saul a zis tânărului său: Bun este cuvântul tău, vino să mergem. Și s‐au dus la cetatea unde era omul lui Dumnezeu. 11 Suiau costișa cetății și au aflat niște fete ieșind să scoată apă și le‐au zis: Aici e văzătorul? 12 Și ele le‐au răspuns zicând: Da, iată, este înaintea ta, grăbește‐te acum, căci astăzi a venit în cetate, căci poporul are astăzi o jertfă pe înălțime. 13 Îndată ce veți intra în cetate, îl veți afla numai decât, mai înainte de a se sui pe înălțime ca să mănânce; căci poporul nu mănâncă până ce a venit el, căci el binecuvântează jertfa; după aceea mănâncă cei chemați. Și acum suiți‐vă, căci astăzi îl veți afla. 14 Și s‐au suit în cetate. Pe când intrau în mijlocul cetății, iată Samuel ieșea spre ei ca să se suie pe înălțime. 15 Și Domnul descoperise urechii lui Samuel cu o zi mai înainte de venirea lui Saul zicând: 16 Mâine pe vremea aceasta voi trimite la tine un bărbat din țara lui Beniamin și să‐l ungi povățuitor peste poporul meu Israel; și el va mântui pe poporul meu din mâna filistenilor, căci am privit poporul meu, căci strigătul său a venit până la mine. 17 Și când a văzut Samuel pe Saul, Domnul i‐a răspuns: Iată bărbatul de care ți‐am vorbit! Acesta va stăpâni peste poporul meu! 18 Și Saul s‐a apropiat de Samuel în mijlocul porții și a zis: Rogu‐te, spune‐mi, unde este casa văzătorului? 19 Și Samuel a răspuns lui Saul și a zis: Eu sunt văzătorul. Suie‐te înaintea mea pe înălțime și veți mânca astăzi cu mine și dimineață te voi lăsa să pleci și îți voi spune tot ce este în inima ta. 20 Și cât pentru măgărițele pe care le‐ai pierdut acum trei zile, nu‐ți pune inima la ele, căci s‐au găsit. Și către cine este toată dorința lui Israel? Oare nu către tine și către toată casa tatălui tău? 21 Și Saul a răspuns și a zis: Oare nu sunt eu beniaminit , din cea mai mică din semințiile lui Israel și familia mea cea mai mică din toate familiile seminției lui Beniamin? Pentru ce deci îmi vorbești un cuvânt ca acesta? 22 Și Samuel a luat pe Saul și pe tânărul său și i‐a dus în odaie și le‐a dat loc în capul celor ce erau chemați și erau ca la treizeci de inși. 23 Și Samuel a zis bucătarului: Adu porția pe care ți‐am dat‐o, despre care ți‐am zis: Ține‐o la tine. 24 Și bucătarul a adus spata și ce era pe ea și a pus înaintea lui Saul. Și Samuel a zis: Iată ce a fost păstrat! Pune‐o înaintea ta și mănâncă pentru că a fost păstrată pentru tine pentru vremea hotărâtă, de când am zis: Voi chema poporul. Și Saul a mâncat cu Samuel în ziua aceea. 25 Și s‐au pogorât din înălțime în cetate și el a vorbit cu Saul pe acoperiș. 26 Și s‐au sculat de dimineață. Și a fost așa : când se revărsau zorile, Samuel a chemat pe Saul pe acoperiș și a zis: Scoală‐te și te voi lăsa să te duci. Și Saul s‐a sculat și au ieșit amândoi, el și Samuel, afară. 27 Pe când se pogorau la capătul cetății, Samuel a zis lui Saul: Zi tânărului să treacă înaintea noastră (și el a trecut) și tu oprește‐te astăzi și te voi face să auzi cuvântul lui Dumnezeu.