Dărnicie peste așteptări
1 Fraților, vă facem cunoscut harul pe care l‑a dat Dumnezeu în bisericile Macedoniei. 2 În mijlocul multor încercări și necazuri, bucuria lor nespus de mare și sărăcia lor lucie au dat naștere la un belșug de dărnicie din partea lor. 3 Vă mărturisesc că au dăruit de bunăvoie, după puterea lor și chiar peste puterile lor. 4 Și ne‑au cerut cu mari stăruințe favoarea de a lua parte la strângerea de ajutoare pentru sfinți. 5 Și, peste așteptările noastre, s‑au dăruit pe ei înșiși mai întâi Domnului și apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu. 6 Astfel , l‑am rugat pe Tit ca, după cum a început această binefacere , tot astfel să o ducă la bun sfârșit. 7 După cum sporiți în toate lucrurile – în credință, în cuvânt, în cunoștință, în orice râvnă și în dragostea voastră pentru noi –, căutați să sporiți și în această binefacere!
8 Nu spun lucrul acesta ca pe o poruncă, ci ca să pun la încercare, prin râvna altora, temeinicia dragostei voastre. 9 Căci cunoașteți harul Domnului nostru Isus Hristos. El , măcar că era bogat, S‑a făcut sărac pentru voi, pentru ca, prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogățiți. 10 În această privință am un sfat folositor pentru voi, cei care, încă de acum un an, ați început nu numai să faceți, ci să și vreți aceasta: 11 duceți la bun sfârșit ce mai rămâne de făcut, pentru ca pe măsura bunăvoinței să fie și înfăptuirea, potrivit cu ceea ce aveți! 12 Pentru că , dacă există bunăvoință, darul este primit avându‑se în vedere ce are cineva, nu ce n‑are. 13 Nu că alții ar trebui să fie ușurați, iar voi strâmtorați, ci este vorba de un echilibru: 14 în împrejurarea de acum, prisosul vostru să acopere lipsurile lor, pentru ca și prisosul lor să acopere lipsurile voastre, și astfel să fie un echilibru, 15 după cum este scris:
Cel ce strânsese mult n‑avea nimic de prisos,
și cel ce strânsese puțin nu ducea lipsă.
Tit și însoțitorii săi
16 Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus în inima lui Tit aceeași râvnă pentru voi! 17 Căci el nu doar a primit îndemnul nostru , ci, cuprins de o mare însuflețire, a și pornit de bunăvoie spre voi. 18 L‑am trimis cu el și pe fratele a cărui laudă în Evanghelie este răspândită în toate bisericile. 19 Mai mult, el a fost ales de biserici să ne fie însoțitor în această lucrare de binefacere, pe care o săvârșim spre slava Domnului și ca o dovadă a bunăvoinței noastre. 20 Vrem să ne ferim în felul acesta, ca să nu fim criticați cu privire la acest belșug de ajutoare de care îngrijim. 21 Căci suntem preocupați de ceea ce este bine nu numai înaintea Domnului, ci și înaintea oamenilor . 22 L‑am trimis cu ei pe fratele nostru a cărui râvnă am pus‑o adesea la încercare, în multe împrejurări, și care, de data aceasta, arată mult mai multă râvnă din pricina marii lui încrederi în voi. 23 Astfel, fie că e vorba de Tit, părtașul și tovarășul meu de lucru în mijlocul vostru, fie că e vorba de frații noștri, care sunt trimișii bisericilor și slava lui Hristos, 24 dovediți‑vă dragostea față de ei în fața bisericilor și arătați‑le că avem motive să ne lăudăm cu voi!
Dărnicia macedonenilor
1 Și vă facem cunoscut, fraților, harul lui Dumnezeu care a fost dat în bisericile Macedoniei, 2 că în multă încercare de necaz prisosul bucuriei lor și sărăcia lor adâncă a prisosit spre bogăția dărniciei lor. 3 Mărturisesc că au dat după puterea lor și peste puterea lor de bunăvoie, 4 cerându‐ne cu multă stăruință harul acesta și părtășia la slujba față de sfinți. 5 Și aceasta nu numai cum am nădăjduit, ci mai întăi pe ei înșiși s‐au dat Domnului și nouă prin voia lui Dumnezeu. 6 Încât noi am îndemnat pe Tit ca, după cum a început mai înainte, așa să și săvârșească între voi și harul acesta. 7 Ci după cum prisosiți în orice prin credință și prin cuvânt și prin cunoștință și prin orice sârguință și prin iubirea voastră către noi, să prisosiți și în acest har. 8 Nu zic ca o poruncă, ci punând la încercare prin sârguința altora și curăția iubirii voastre. 9 Căci cunoașteți harul Domnului nostru Isus Hristos , că deși era bogat, totuși s‐a făcut sărac pentru voi, ca voi prin sărăcia lui să fiți îmbogățiți. 10 Și îmi dau o părere în aceasta; căci aceasta este de folos pentru voi, ca unii care cei dintâi ați început de acum un an, nu numai să faceți, ci să și voiți. 11 Sfârșiți dar acum și facerea; ca după cum a fost bunăvoința de a voi, astfel să fie și de a sfârși după putința voastră. 12 Căci dacă este bunăvoință, este bineprimit după cât are cineva nu după cât n‐are. 13 Căci nu zic aceasta pentru ca alții să fie ușurați, iar voi împovărați, 14 ci în vremea de acum ca să fiți deopotrivă, prisosul vostru să fie pentru lipsa lor, ca și prisosul lor să fie pentru lipsa voastră, ca să fie o potrivire; 15 după cum este scris: Cine a strâns mult n‐a avut de prisos și cine a strâns puțin n‐a avut lipsă.
A doua trimitere a lui Tit
16 Dar mulțumită fie lui Dumnezeu care dă aceeași sârguință în inima lui Tit pentru voi. 17 Căci a primit într‐adevăr îndemnul nostru și fiind mai sârguitor a plecat de bunăvoie la voi. 18 Și noi am trimis împreună cu el pe fratele a cărui laudă în evanghelie este prin toate bisericile; 19 dar nu numai așa, ci și a fost ales de biserici ca tovarăș al nostru de călătorie în harul acesta care este slujit de noi spre slava Domnului însuși și ca dovadă de bunăvoința noastră, 20 ferindu‐ne ca să nu ne facă cineva mustrări în această dărnicie slujită de noi; 21 căci ne gândim la cele bune nu numai înaintea Domnului, ci și înaintea oamenilor. 22 Am trimis dar împreună cu ei pe fratele nostru, pe care l‐am încercat de multe ori în multe ca fiind sârguitor, dar acum este mult mai sârguitor prin multa încredere ce are în voi. 23 Fie că e vorba de Tit, el este părtașul meu și împreună lucrător cu mine față de voi; fie că e vorba despre frații noștri, ei sunt trimiși ai bisericilor, ei sunt slava lui Hristos. 24 Deci arătați‐le în fața bisericilor dovada iubirii voastre și a laudei noastre pentru voi.