Țiba îl vorbește de rău pe Mefiboșet
1 Când trecuse David puțin de vârf, iată că Țiba , slujitorul lui Mefiboșet, i‑a ieșit înainte cu o pereche de măgari înșeuați, încărcați cu două sute de pâini, o sută de turte de stafide, o sută de turte din fructe de vară și un burduf cu vin. 2 Regele i‑a zis lui Țiba: „Ce ai de gând cu acestea?” Țiba a răspuns: „Pe măgari vor merge călare cei din casa regelui, pâinile și fructele de vară sunt pentru hrana slujitorilor, iar vinul este pentru potolirea setei celor sleiți de puteri în pustiu.” 3 Regele a zis: „Unde este fiul stăpânului tău?” Și Țiba i‑a răspuns regelui: „Iată, a rămas la Ierusalim, căci a zis: «Astăzi, casa lui Israel îmi va da înapoi regatul tatălui meu.»” 4 Regele i‑a zis lui Țiba: „Iată, tot ce este al lui Mefiboșet este al tău!” Și Țiba a zis: „Mă închin cu plecăciune. Să capăt trecere înaintea ta, o, rege, domnul meu!”
Șimei îl ocărăște pe David
5 Când a ajuns regele David la Bahurim, a apărut fără veste un om din neamul lui Saul, numit Șimei , fiul lui Ghera. În timp ce mergea, el blestema 6 și azvârlea cu pietre spre David și spre toți slujitorii regelui David; poporul și toți vitejii erau la dreapta și la stânga regelui . 7 Șimei îl blestema pe David cu aceste cuvinte: „Du‑te, du‑te, om al sângelui, om de nimic! 8 DOMNUL întoarce asupra ta tot sângele casei lui Saul, în locul căruia ai domnit; DOMNUL a dat domnia în mâinile fiului tău Absalom și iată‑te ajuns în nenorocire, căci ești un om al sângelui!”
9 Atunci, Abișai, fiul Țeruiei, i‑a zis regelui: „Cum îndrăznește acest câine mort să‑l blesteme pe domnul meu, regele? Lasă‑mă, te rog, să‑i tai capul!” 10 Dar regele a zis: „Aceasta nu vă privește pe voi, fiii Țeruiei! Dacă blestemă pentru că DOMNUL i‑a zis: «Blestemă‑l pe David!», cine‑i va zice: «De ce faci așa?»” 11 Și David le‑a zis lui Abișai și tuturor slujitorilor săi: „Iată, fiul meu , care a ieșit din coapsele mele, caută să‑mi ia viața; cu cât mai mult beniamitul acesta! Lăsați‑l să blesteme, căci DOMNUL i‑a zis! 12 Poate că DOMNUL Se va uita la necazul meu și îmi va face bine în locul blestemelor lui de astăzi.” 13 David și oamenii lui și‑au văzut de drum.
Șimei mergea pe coasta muntelui, în dreptul lui David , și, în timp ce mergea, blestema, azvârlea cu pietre spre el și vântura praf. 14 Regele și tot poporul care era cu el au ajuns obosiți lângă Iordan și acolo s‑au odihnit.
Sfetnicii lui Absalom
15 Absalom și toți cei din popor – bărbații lui Israel – intraseră în Ierusalim. Ahitofel era și el cu Absalom . 16 Când Hușai, architul, prietenul lui David, a ajuns la Absalom, i‑a zis: „Trăiască regele! Trăiască regele!” 17 Și Absalom i‑a zis lui Hușai: „Asta îți este statornicia față de prietenul tău? Cum de nu te‑ai dus cu prietenul tău?” 18 Hușai i‑a răspuns lui Absalom: „Nu m‑am dus pentru că vreau să fiu de partea celui ales de DOMNUL, de acest popor și de toți bărbații lui Israel; al lui vreau să fiu și cu el vreau să rămân. 19 Mai mult, cui ar trebui să‑i slujesc? Oare nu fiului său? Cum i‑am slujit tatălui tău, așa îți voi sluji și ție!”
20 Absalom i‑a zis lui Ahitofel: „Sfătuiți‑vă împreună. Ce avem de făcut?” 21 Ahitofel i‑a zis lui Absalom: „Intră la țiitoarele pe care le‑a lăsat tatăl tău pentru îngrijirea casei; astfel, tot Israelul va ști că ți‑ai atras ura tatălui tău, și mâinile tuturor celor ce sunt cu tine se vor întări.” 22 Au întins un cort pentru Absalom pe acoperiș, iar Absalom a intrat la țiitoarele tatălui său în fața întregului Israel. 23 Pe vremea aceea, sfatul pe care îl dădea Ahitofel era ascultat de parcă ar fi fost un răspuns venit de la Dumnezeu. La fel era cu orice sfat al lui Ahitofel, atât pentru David, cât și pentru Absalom.
Țiba, Șimei, Hușai, Ahitofel
1 Și David trecuse puțin dincolo de vârf și iată l‐a întâmpinat Țiba , robul lui Mefiboșet, cu o pereche de măgari înșeuați și pe ei două sute de pâini și o sută de ciorchine de struguri și o sută de poame de vară și un burduf cu vin. 2 Și împăratul a zis lui Țiba: Ce vrei cu acestea? Și Țiba a zis: Măgarii sunt pentru casa împăratului, pentru călărie și pâinile și poamele de vară pentru mâncarea tinerilor, și vinul de băut pentru cei obosiți în pustie. 3 Și împăratul a zis: Unde este fiul domnului tău? Și Țiba a zis împăratului: Iată el rămâne în Ierusalim, căci a zis: Astăzi casa lui Israel îmi va înapoia împărăția tatălui meu. 4 Și împăratul a zis lui Țiba: Iată tot ce a fost al lui Mefiboșet este al tău. Și Țiba a zis: Mă plec cu plecăciune! Să aflu har înaintea domnului meu împăratul! 5 Și împăratul David a venit la Bahurim și iată de acolo a ieșit un bărbat din familia casei lui Saul, al cărui nume era Șimei , fiul lui Ghera. El a ieșit blestemând 6 și a aruncat cu pietre după David și după toți robii împăratului David, și tot poporul și toți vitejii erau la dreapta lui și la stânga lui. 7 Și Șimei zicea așa și blestema: Du‐te, du‐te, om de sânge și om al lui Belial! 8 Domnul a întors asupra ta tot sângele casei lui Saul, în locul căruia te‐ai făcut împărat, și Domnul a dat împărăția în mâna lui Absalom, fiul tău. Și iată, acum ești în nenorocirea ta însuți, căci ești om de sânge. 9 Atunci Abișai, fiul Țeruei, a zis împăratului: Pentru ce să blesteme acest câine mort pe domnul meu împăratul? Rogu‐mă, să trec și să‐i iau capul. 10 Și împăratul a zis: Ce am eu a face cu voi, fii ai Țeruei? Da, să blesteme, fiindcă Domnul i‐a zis: Blestemă pe David! Și cine va zice: De ce faci așa? 11 Și David a zis lui Abișai și tuturor robilor săi: Iată, fiul meu care a ieșit din măruntaiele mele îmi caută viața, cu cât mai mult dar acest Beniamit? Lăsați‐l și să blesteme, căci Domnul i‐a poruncit. 12 Poate că Domnul se va uita la nedreptatea mea și îmi va răsplăti cu bine pentru blestemarea mea de astăzi. 13 Și David mergea pe drum cu oamenii săi și Șimei mergea pe coasta dealului în dreptul lui și blestema mergând, și arunca cu pietre după el și arunca cu praf. 14 Și împăratul și tot poporul care era cu el au ajuns la Aiefin și s‐au răcorit acolo. 15 Și Absalom și tot poporul, bărbații din Israel, au venit la Ierusalim și Ahitofel cu el. 16 Și a fost așa : când Hușai, Architul, prietenul lui David, a venit la Absalom, Hușai a zis lui Absalom: Trăiască împăratul! Trăiască împăratul! 17 Și Absalom a zis lui Hușai: Aceasta este îndurarea ta către prietenul tău? De ce n‐ai mers cu prietenul tău? 18 Și Hușai a zis lui Absalom: Nu! Ci voi fi al aceluia pe care l‐a ales Domnul și acest popor și toți bărbații lui Israel și cu el voi rămânea. 19 Și apoi cui voi sluji? Oare nu înaintea fiului său? Cum am slujit înaintea tatălui tău așa voi fi înaintea ta.
Absalom ascultă de Achitofel
20 Și Absalom a zis lui Ahitofel: Dați‐vă sfatul ce vom face! 21 Și Ahitofel a zis lui Absalom: Intră la țiitoarele tatălui tău pe care le‐a lăsat să păzească ele casa și tot Israelul v‐a auzi că ai miros urât la tatăl tău; atunci mâinile tuturor celor ce sunt cu tine se vor întări. 22 Și au întins un cort lui Absalom pe acoperișul casei și Absalom a intrat la țiitoarele tatălui său în ochii întregului Israel. 23 Și sfatul pe care‐l dădea Ahitofel în acele zile era ca și cum ar fi întrebat cineva cuvântul lui Dumnezeu; așa era tot sfatul lui Ahitofel atât la David cât și la Absalom.