Foametea de trei ani
1 Pe vremea lui David, a fost o foamete care a ținut trei ani. David a căutat fața DOMNULUI, și DOMNUL a zis: „Peste Saul și peste casa lui apasă o vină de sânge, din pricina gabaoniților pe care i‑a ucis.” 2 Regele i‑a chemat pe gabaoniți să le vorbească. (Ei nu erau dintre fiii lui Israel, ci erau o rămășiță a amoriților; fiii lui Israel se legaseră față de ei cu jurământ, și totuși Saul căutase să‑i ucidă, din râvnă pentru fiii lui Israel și ai lui Iuda.) 3 David le‑a zis gabaoniților: „Ce să fac pentru voi și cu ce să fac ispășire, ca să binecuvântați moștenirea DOMNULUI?” 4 Gabaoniții i‑au zis: „Nu vrem nici argint, nici aur de la Saul și de la casa lui și nici nu avem căderea să omorâm pe cineva din Israel.” Și regele a zis: „Ce ați dori să fac pentru voi?” 5 Ei i‑au zis regelui: „Saul ne‑a slăbit, vrând să ne dea pieirii, ca să nu mai rămână nici urmă de noi între hotarele lui Israel; 6 să ni se dea șapte bărbați dintre fiii lui, și‑i vom spânzura înaintea DOMNULUI, la Ghibea-lui-Saul , alesul DOMNULUI.” Și regele a zis: „Vi‑i voi da.”
7 Regele l‑a cruțat pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, de dragul jurământului pe care David și Ionatan, fiul lui Saul, îl încheiaseră înaintea DOMNULUI. 8 Regele i‑a luat pe cei doi fii ai Rițpei , fiica lui Aiia, pe care i‑i născuse lui Saul: pe Armoni și pe Mefiboșet și pe cei cinci fii ai lui Merab , fata lui Saul, pe care i‑i născuse ea lui Adriel, din Abel‑Mehola, fiul lui Barzilai; 9 i‑a dat în mâinile gabaoniților, care i‑au spânzurat pe munte, înaintea DOMNULUI. Toți cei șapte au pierit împreună; au fost omorâți în cele dintâi zile ale secerișului, când începea seceratul orzului. 10 Rițpa , fiica lui Aiia, a luat un sac și l‑a întins sub ea, peste stâncă, de la începutul secerișului până când a căzut peste ei ploaie din cer; și nu a lăsat păsările cerului să se oprească lângă ei în timpul zilei, și fiarele câmpului – în timpul nopții.
11 I‑au dat de veste lui David despre ce făcuse Rițpa, fiica lui Aiia, țiitoarea lui Saul. 12 Și David s‑a dus și a luat oasele lui Saul și oasele fiului său, Ionatan, de la locuitorii din Iabesul Galaadului , pe care aceștia le luaseră pe ascuns din piața Bet‑Șeanului, unde îi spânzuraseră filistenii când l‑au doborât pe Saul la Ghilboa. 13 A luat de acolo oasele lui Saul și oasele fiului său Ionatan; și au strâns și oasele celor spânzurați. 14 Au îngropat oasele lui Saul și ale fiului său Ionatan în țara lui Beniamin, la Țela , în mormântul lui Chiș, tatăl lui Saul . Și au făcut tot ce poruncise regele. După aceea, Dumnezeu S‑a potolit față de țară.
Războiul împotriva filistenilor
15 A mai fost o bătălie între filisteni și Israel. David s‑a coborât cu slujitorii lui și au luptat împotriva filistenilor. David era obosit. 16 Și Ișbi‑Benob, unul dintre urmașii lui Rafa, care avea o suliță în greutate de trei sute de sicli de aramă și era încins cu o sabie nouă, amenința că‑l va omorî pe David. 17 Abișai, fiul Țeruiei, i‑a venit în ajutor, l‑a lovit pe filistean și l‑a omorât. Oamenii lui David i‑au jurat zicând: „Nu vei mai ieși cu noi la luptă, ca să nu stingi candela lui Israel.”
18 După aceea, a mai fost o bătălie cu filistenii la Gob. Cu acel prilej, Sibecai , hușatitul, l‑a doborât pe Saf, unul dintre urmașii lui Rafa. 19 A mai fost o bătălie cu filistenii la Gob. Și Elhanan, fiul lui Iair, l‑a doborât pe Lahmi, fratele lui Goliat din Gat , care avea o suliță al cărei mâner era ca sulul țesătorilor. 20 A mai fost o bătălie la Gat . Acolo era un om de statură înaltă, care avea șase degete la fiecare mână și la fiecare picior, douăzeci și patru de toate, care era și el dintre urmașii lui Rafa. 21 El l‑a batjocorit pe Israel, dar Ionatan, fiul lui Șimei , fratele lui David, l‑a doborât. 22 Aceștia patru erau urmași ai lui Rafa din Gat. Ei au pierit de mâna lui David și de mâna slujitorilor lui.
Foamete de trei ani
1 Și a fost foamete în timpul lui David trei ani, an după an. Și David a căutat fața Domnului. Și Domnul a zis: Este pentru Saul și pentru casa de sânge, căci a omorât pe gabaoniți. 2 Și împăratul a chemat pe gabaoniți și le‐a vorbit. (Și gabaoniții nu erau din copiii lui Israel, ci din rămășița amoriților și copiii lui Israel le juraseră și Saul în râvna sa pentru copiii lui Israel și Iuda a căutat să‐i ucidă). 3 Și David a zis gabaoniților: Ce să vă fac și cu ce să fac ispășire, ca să binecuvântați moștenirea Domnului? 4 Și gabaoniții i‐au zis: Nu este vorba de argint sau aur între noi și Saul sau casa lui și nici să omori pentru noi vreun bărbat din Israel. Și el a zis: Vă voi face ce veți zice. 5 Și ei au zis împăratului: Pe bărbatul care ne‐a nimicit și a urzit pierderea noastră, ca să nu mai rămânem în toate hotarele lui Israel… 6 Să ni se dea șapte bărbați dintre fiii lui și‐i vom spânzura Domnului la Ghibea lui Saul, alesul Domnului. Și împăratul a zis: Voi da. 7 Și împăratul a cruțat pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurământul Domnului care era între ei, între David și Ionatan, fiul lui Saul. 8 Și împăratul a luat pe cei doi fii ai Rițpei , fiica lui Aiia, pe care îi născuse ea lui Saul, Armoni și Mefiboșet, și pe cei cinci fii ai Merabei, fiica lui Saul, pe care‐i născuse ea lui Adriel, fiul lui Barzilai, Meholatitul. 9 Și i‐a dat în mâinile gabaoniților și i‐au spânzurat pe munte înaintea Domnului. Și cei șapte au căzut împreună și au fost uciși în cele dintâi zile ale secerișului la începutul secerișului orzului. 10 Și Rițpa , fiica lui Aiia, a luat un sac și l‐a întins pentru sine peste stâncă, de la începutul seceratului până s‐a vărsat apă peste ei din ceruri; și n‐a lăsat să se odihnească păsările cerurilor peste ei ziua, nici fiarele câmpului noaptea. 11 Și s‐a spus lui David ce făcuse Rițpa, fiica lui Aiia, țiitoarea lui Saul. 12 Și David s‐a dus și a luat oasele lui Saul și oasele lui Ionatan, fiul său, de la locuitorii din Iabes‐Galaad, care le furaseră din ulița Bet‐Șanului, unde îi spânzuraseră filistenii în ziua când filistenii uciseseră pe Saul în Ghilboa. 13 Și a adus de acolo oasele lui Saul și oasele lui Ionatan, fiul său. Și au adunat oasele celor ce fuseseră spânzurați. 14 Și au îngropat oasele lui Saul și ale lui Ionatan, fiul său, în țara lui Beniamin la Țela , în mormântul lui Chis, tatăl său, și au făcut tot ce poruncise împăratul. Și după aceasta Dumnezeu s‐a lăsat înduplecat față de țară.
Războiul împotriva filistenilor
15 Și filistenii au avut iarăși război cu Israel. Și David s‐a pogorât și robii lui cu el și s‐au luptat împotriva filistenilor. Și David era ostenit. 16 Și Ișbi‐Benob, care era din copiii lui Rafa, (greutatea suliței lui era de trei sute de greutăți de aramă și el era încins cu o sabie nouă), s‐a gândit să lovească pe David. 17 Și Abișai, fiul Țeruiei, l‐a ajutat și a lovit pe filistean și l‐a ucis. Și bărbații lui David i‐au jurat zicând: Să nu mai ieși cu noi la luptă ca să nu stingi cande la lui Israel. 18 Și a fost așa : după aceea a fost iarăși război cu filistenii în Gob. Atunci Sibecai Hușatitul a lovit pe Saf care era din copiii lui Rafa. 19 Și iarăși a fost război cu filistenii la Gob. Și Elhanan, fiul lui Iaare‐Oreghim, Betleemitul, a lovit pe Goliat , Ghititul, și mânerul suliței lui era ca un sul de țesător. 20 Și iarăși a fost război la Gat și acolo era un bărbat foarte înalt și degetele mâinilor lui și degetele picioarelor lui erau șase și șase, douăzeci și patru la număr. Și se născuse și el lui Rafa. 21 Și el a batjocorit pe Israel și Ionatan, fiul lui Șimea , fratele lui David, l‐a ucis. 22 Acești patru se născuseră lui Rafa la Gat și au căzut prin mâna lui David și prin mâna robilor lui.