Divorțul
1 Când un bărbat se însoară și se întâmplă ca nevasta lui să nu mai aibă trecere înaintea lui fiindcă a descoperit ceva rușinos în ea, să‑i scrie un act de despărțire și, după ce i‑l înmânează, s‑o alunge din casa lui. 2 Dacă ea, ieșind din casa lui, se duce și se mărită cu alt bărbat, 3 dar acesta din urmă o respinge, îi scrie un act de despărțire și, după ce i‑l înmânează, o alungă din casa lui – sau dacă moare acest bărbat din urmă care a luat‑o de nevastă –, 4 atunci bărbatul dintâi, care o alungase, nu o va putea lua iarăși de nevastă, după ce a fost pângărită, căci lucrul acesta este o urâciune înaintea DOMNULUI; să nu aduci păcat peste țara pe care ți‑o dă moștenire DOMNUL, Dumnezeul tău.
Scutirea de oaste
5 Dacă un bărbat și‑a luat o nevastă de curând, să nu se ducă la oaste și să nu se pună nicio sarcină peste el; să fie liber la casa lui timp de un an și să‑și bucure nevasta pe care a luat‑o.
Protejarea datornicilor săraci
6 Să nu iei zălog cele două pietre de râșniță sau piatra de moară de deasupra, căci ar însemna să iei zălog însăși viața cuiva.
Răpirea de persoane
7 Dacă se descoperă că cineva l‑a răpit pe vreunul dintre frații lui, dintre fiii lui Israel, și l‑a făcut rob sau l‑a vândut, răpitorul acela să fie pedepsit cu moartea. Să îndepărtezi astfel răul din mijlocul tău.
Lepra
8 Aveți grijă la rana de lepră, împlinind tot ce vă vor învăța preoții leviți; să împliniți ceea ce le‑am poruncit! 9 Aduceți‑vă aminte ce i‑a făcut DOMNUL, Dumnezeul vostru, Mariei pe drum, la ieșirea voastră din Egipt!
Drepturile săracului
10 Dacă‑l împrumuți cu ceva pe aproapele tău, să nu intri în casa lui ca să‑i iei lucrul pus zălog, 11 ci să stai afară, și cel pe care l‑ai împrumutat să‑ți aducă afară lucrul pus zălog. 12 Dacă omul acela este sărac, să nu păstrezi peste noapte zălogul luat de la el; 13 să‑i înapoiezi negreșit zălogul la apusul soarelui, ca să se culce în haina lui și să te binecuvânteze ; acest lucru ți se va socoti ca dreptate înaintea DOMNULUI, Dumnezeului tău.
14 Să nu‑l asuprești pe simbriașul sărac și nevoiaș, fie că este dintre frații tăi, fie că este dintre străinii care locuiesc în țara ta, înăuntrul porților tale. 15 Să‑i dai plata în aceeași zi, înainte de apusul soarelui, căci este sărac și sufletul lui o așteaptă; altfel, ar striga către DOMNUL împotriva ta și te‑ai face vinovat de păcat.
16 Să nu fie omorâți părinții din pricina fiilor și nici fiii din pricina părinților; fiecare să fie omorât pentru păcatul lui.
17 Să nu judeci strâmb pricina străinului sau a orfanului și să nu iei zălog haina văduvei. 18 Adu‑ți aminte că ai fost rob în Egipt și că DOMNUL, Dumnezeul tău, te‑a răscumpărat de acolo; de aceea îți poruncesc să faci lucrul acesta.
19 Când îți seceri holda pe ogor și uiți un snop pe câmp, să nu te întorci să‑l iei: să fie al străinului, al orfanului și al văduvei, pentru ca DOMNUL, Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în tot lucrul mâinilor tale. 20 Când îți vei scutura măslinii, să nu culegi roadele rămase pe ramuri : să fie ale străinului, ale orfanului și ale văduvei. 21 Când îți culegi via, să nu te întorci după ciorchinii rămași în urma ta: să fie ai străinului, ai orfanului și ai văduvei. 22 Adu‑ți aminte că ai fost rob în țara Egiptului; de aceea îți poruncesc să faci lucrul acesta.
Cartea de despărțire
1 Când cineva își ia o nevastă și se însoară cu ea va fi așa : dacă ea nu află har înaintea ochilor lui fiindcă a găsit în ea ceva urâcios , să‐i scrie o carte de despărțenie și să i‐o dea în mână și s‐o dea afară din casa lui. 2 Și ea să plece din casa lui și să se ducă și poate să fie a altui bărbat. 3 Și dacă al doilea bărbat o va urî și‐i va scrie o carte de despărțenie și i‐o va da în mână și o va da afară din casa lui sau dacă va muri al doilea bărbat care și‐a luat‐o de nevastă, 4 bărbatul ei cel dintâi care a lăsat‐o nu va putea s‐o ia ca să‐i fie iarăși nevastă după ce ea s‐a întinat; căci este o urâciune înaintea Domnului și să nu faci să păcătuiască țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău de moștenire.
Furarea unui om. Leproșii
5 Când va lua cineva o nevastă de curând, să nu meargă la oaste și să nu i se pună nicio sarcină; să fie scutit acasă un an de zile și să‐și înveselească nevasta pe care și‐a luat‐o. 6 Niciun om să nu ia zălog râșnița sau piatra de deasupra râșniței, căci ar lua zălog viața. 7 Dacă se va afla cineva care să fi furat vreun suflet dintre frații săi, din copiii lui Israel și‐l întrebuințează ca rob sau îl vinde: atunci hoțul acela să moară; și să curăți răul din mijlocul tău. 8 În rana leprei ia seama să păzești și să faci tot ce te învață preoții leviții; să luați seama să faceți așa cum le‐am poruncit. 9 Adu‐ți aminte ce a făcut Domnul Dumnezeul tău Mariei pe cale, după ce ați ieșit din Egipt.
Simbriașii
10 Când vei împrumuta ceva aproapelui tău să nu intri în casa lui ca să‐i iei zălog. 11 Să stai afară și omul căruia i‐ai împrumutat să aducă zălogul la tine afară. 12 Și dacă omul va fi sărac, să nu te culci pe zălogul lui. 13 Să‐i înapoiezi zălogul la apusul soarelui ca să doarmă în veșmântul său de deasupra și să te binecuvânteze; și aceasta va fi pentru tine dreptate înaintea Domnului Dumnezeului tău. 14 Să nu asuprești pe simbriașul care este sărac și nevoiaș din frații tăi sau din străinii tăi de loc care sunt în țara ta, înăuntrul porților tale. 15 La ziua lui să‐i dai plata și să n‐apună soarele peste ea; căci este sărac și sufletul său dorește după ea : ca să nu strige împotriva ta către Domnul și să fie un păcat asupra ta. 16 Părinții să nu fie omorâți pentru copii, nici copiii să nu fie omorâți pentru părinți: fiecare să fie omorât pentru păcatul său. 17 Să nu sucești judecata străinului de loc sau a orfanului; și să nu iei zălog haina văduvei. 18 Și să‐ți aduci aminte că ai fost rob în Egipt și Domnul Dumnezeul tău te‐a răscumpărat de acolo; de aceea îți poruncesc să faci lucrul acesta.
Străinul, orfanul și văduva
19 Când îți vei secera câmpul și vei uita un snop în câmp, să nu te întorci să‐l iei: să fie al străinului de loc, al orfanului și al văduvei ca Domnul Dumnezeul tău să te binecuvânteze în tot lucrul mâinilor tale. 20 Când îți vei bate măslinul să nu culegi ce a rămas în ramuri după tine: să fie ale străinului de loc, ale orfanului și ale văduvei. 21 Când îți vei culege via să nu culegi ce rămâne în urma ta; să fie ale străinului de loc, ale orfanului și ale văduvei. 22 Și să‐ți aduci aminte că ai fost rob în țara Egiptului; pentru aceea îți poruncesc lucrul acesta.