Anunțarea celei de‑a zecea urgii
1 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Voi mai aduce încă o urgie asupra lui Faraon și asupra Egiptului. După aceea, vă va lăsa să plecați de aici . Când vă va lăsa în sfârșit să plecați, vă va izgoni cu totul de aici. 2 Vorbește acum în auzul poporului ca, atunci, fiecare bărbat să ceară de la vecinul său și fiecare femeie de la vecina ei vase de argint și vase de aur.” 3 DOMNUL a făcut ca poporul să capete trecere înaintea egiptenilor. De asemenea, Moise însuși era un om cu vază în țara Egiptului, atât înaintea slujitorilor lui Faraon, cât și înaintea poporului.
4 Moise i‑a zis lui Faraon : „Așa vorbește DOMNUL: «Pe la miezul nopții, voi trece prin mijlocul egiptenilor, 5 și toți întâii născuți din țara Egiptului vor muri, de la întâiul născut al lui Faraon, care stă pe tronul lui , până la întâiul născut al slujnicei care stă la râșniță și până la toți întâii născuți ai vitelor. 6 În toată țara Egiptului va fi un țipăt așa de mare, cum n‑a mai fost și nu va mai fi altul ca el. 7 Dar împotriva vreunuia dintre fiii lui Israel, de la oameni până la vite, nici măcar un câine nu va mârâi, ca să știți ce deosebire face DOMNUL între egipteni și Israel.» 8 Atunci, toți acești slujitori ai tăi vor veni la mine și se vor închina înaintea mea, zicând: «Ieși, tu și tot poporul care te urmează!» După aceea, voi ieși.” Moise a ieșit de la Faraon aprins de mânie. 9 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Faraon nu va asculta de voi, ca să se înmulțească minunile Mele în țara Egiptului.”
10 Deși Moise și Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon, DOMNUL a îndârjit inima lui Faraon , și Faraon nu i‑a lăsat pe fiii lui Israel să plece din țara lui.
Amenințarea cu rana din urmă
1 Și Domnul a zis lui Moise: Încă o rană voi mai aduce peste Faraon și peste Egipt; după aceasta vă va lăsa să mergeți de aici; când vă va lăsa să mergeți în totul, vă va goni în grabă de aici. 2 Acum vorbește în urechile poporului să ceară fiecare bărbat de la vecinul său și fiecare femeie de la vecina sa scule de argint și scule de aur. 3 Și Domnul a dat poporului har în ochii egiptenilor. Omul Moise era și el foarte mare în țara Egiptului în ochii robilor lui Faraon și în ochii poporului. 4 Și Moise a zis: Așa zice Domnul: Pe la miezul nopții voi ieși în mijlocul Egiptului. 5 Și orice întâi‐născut în țara Egiptului va muri, de la întâiul născut al lui Faraon care șade pe scaunul său de domnie până la întâiul născut al roabei care este înapoia râșniței și orice întâi‐născut al dobitoacelor. 6 Și va fi un strigăt mare în toată țara Egiptului cum n‐a fost și nu va fi ca el. 7 Dar împotriva tuturor copiilor lui Israel niciun câine nu‐și va ascuți limba împotriva unui om sau dobitoc ca să cunoașteți că Domnul face deosebire între egipteni și Israel. 8 Și toți acești robi ai tăi se vor pogorî la mine și se vor pleca înaintea mea zicând: Ieși tu și tot poporul care este la picioarele tale. Și după aceea voi ieși. Și a ieșit de la Faraon aprins de mânie. 9 Și Domnul a zis lui Moise: Faraon nu va asculta de voi ca să‐mi înmulțesc minunile în țara Egiptului. 10 Și Moise și Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon. Și Domnul a învârtoșat inima lui Faraon și n‐a lăsat pe copiii lui Israel să iasă din țara lui.