Înnoirea legământului
1 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Taie două table de piatră ca cele dintâi și voi scrie pe table cuvintele care erau pe tablele dintâi, pe care le‑ai sfărâmat! 2 Fii gata dis‑de‑dimineață, urcă de dimineață pe muntele Sinai și stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui! 3 Nimeni să nu urce cu tine și nimeni să nu fie văzut pe tot muntele , și nici oi, nici vite să nu pască în fața acestui munte!” 4 Moise a tăiat două table de piatră ca și cele dintâi, s‑a sculat dis‑de‑dimineață, a urcat pe muntele Sinai, după cum îi poruncise DOMNUL, și a luat în mână cele două table de piatră. 5 DOMNUL a coborât în nor, a stat acolo cu el și a rostit Numele DOMNULUI. 6 Și DOMNUL a trecut prin fața lui și DOMNUL a strigat:
„DOMNUL Dumnezeu este îndurător și milostiv ,
îndelung răbdător, bogat în bunătate și credincioșie .
7 El Își ține bunătatea până la mii de generații,
iartă fărădelegea, răzvrătirea și păcatul,
dar nu-l socotește nicidecum pe cel vinovat drept nevinovat,
pedepsind fărădelegea părinților în copii și în copiii copiilor lor
până la a treia și a patra generație.”
8 Moise s‑a grăbit să se plece la pământ și să se închine. 9 El a zis: „Stăpâne, dacă am găsit har înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul nostru, Stăpâne! Poporul acesta este un popor încăpățânat , dar iartă‑ne fărădelegile și păcatele noastre și ia‑ne în stăpânirea Ta!”
10 Dumnezeu a zis: „Iată, închei azi un legământ: voi face în fața întregului tău popor minuni cum nu au fost săvârșite în nicio țară și la niciun neam. Tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea DOMNULUI, căci este înfricoșător ceea ce voi face cu tine.
11 Ia seama la ceea ce îți poruncesc azi! Iată că îi voi izgoni dinaintea ta pe amoriți, canaaniți, hitiți, fereziți, hiviți și iebusiți. 12 Ai grijă să nu faci legământ cu locuitorii țării în care ai să intri, ca nu cumva să devină o cursă în mijlocul tău! 13 Dimpotrivă, să le dărâmi altarele, să le sfărâmi stâlpii idolești și să le tai așerele . 14 Să nu te închini înaintea unui alt dumnezeu. Căci DOMNUL, al cărui nume este «Gelos », este un Dumnezeu gelos. 15 Să nu cumva să faci legământ cu locuitorii țării, așa încât, atunci când ei se vor desfrâna cu dumnezeii lor și le vor aduce jertfe, să te poftească și pe tine și să mănânci din jertfa lor. 16 Să nu cumva să iei din fetele lor soții pentru fiii tăi, ca, atunci când fetele lor se vor desfrâna cu dumnezeii lor, să se desfrâneze și fiii tăi cu acești dumnezei. 17 Să nu‑ți faci dumnezei turnați.
18 Să ții Sărbătoarea Azimelor : timp de șapte zile, la vremea hotărâtă, în luna Aviv, să mănânci azime, cum ți‑am poruncit, căci în luna Aviv ai ieșit din Egipt. 19 Primul ieșit din pântece este al Meu, întâiul născut de parte bărbătească din turmele tale, fie vițel, fie miel. 20 Să răscumperi cu un miel întâiul născut al măgăriței, iar dacă nu‑l răscumperi, să‑i frângi gâtul. Să răscumperi orice întâi născut dintre fiii tăi și să nu te înfățișezi cu mâinile goale înaintea Mea.
21 Șase zile să lucrezi, iar în ziua a șaptea să te odihnești. Să te odihnești chiar și în vremea aratului și a seceratului. 22 Să ții Sărbătoarea Săptămânilor, a primelor roade din secerișul grâului, și Sărbătoarea Strângerii Roadelor la sfârșitul anului. 23 De trei ori pe an, toți bărbații să se înfățișeze înaintea Stăpânului, a DOMNULUI, Dumnezeul lui Israel. 24 Căci voi izgoni neamurile dinaintea ta și‑ți voi lărgi hotarele și nimeni nu‑ți va pofti țara în timpul când te vei sui de trei ori pe an ca să te înfățișezi înaintea DOMNULUI, Dumnezeului tău.
25 Să nu aduci sângele jertfei Mele cu ceva dospit, iar jertfa praznicului Paștelui să nu rămână până dimineața. 26 Să aduci în casa DOMNULUI, Dumnezeului tău, cele dintâi roade ale pământului tău. Iedul să nu‑l fierbi în laptele mamei sale.”
27 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Scrie cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legământ cu tine și cu Israel!” 28 Moise a stat acolo cu DOMNUL patruzeci de zile și patruzeci de nopți. N‑a mâncat pâine și nici n‑a băut apă. Și Dumnezeu a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.
Strălucirea feței lui Moise
29 Moise a coborât de pe muntele Sinai, iar cele două table ale Mărturiei erau în mâna lui. Pe când cobora de pe munte, Moise nu știa că pielea feței lui strălucea pentru că vorbise cu Dumnezeu. 30 Aaron și toți fiii lui Israel s‑au uitat la Moise, și iată că pielea feței lui strălucea, așa că se temeau să se apropie de el. 31 Moise i‑a chemat, iar Aaron și toți fruntașii adunării s‑au întors la el, și Moise le‑a vorbit. 32 După aceea, toți fiii lui Israel s‑au apropiat, și el le‑a poruncit tot ce‑i spusese DOMNUL pe muntele Sinai. 33 Când Moise a terminat de vorbit, și‑a pus un văl pe față.
34 Când intra înaintea DOMNULUI ca să‑I vorbească, Moise își dădea jos vălul până când ieșea, iar când ieșea, le spunea fiilor lui Israel ce i se poruncise. 35 Fiii lui Israel se uitau la fața lui Moise, căci pielea feței lui strălucea, iar Moise își punea iarăși vălul pe față până când intra ca să stea de vorbă cu Dumnezeu .
Alte table ale legii
1 Și Domnul a zis lui Moise: Taie‐ți două table de piatră asemenea celor dintâi și voi scrie pe table cuvintele care erau pe tablele dintâi pe care le‐ai sfărâmat. 2 Și fii gata mâine dimineață și suie‐te dimineață pe muntele Sinai și stai acolo înaintea mea pe vârful muntelui. 3 Și niciun om să nu se suie cu tine și niciun om să nu se vadă pe tot muntele, nici turmele, nici cirezile să nu pască în fața muntelui aceluia. 4 Și a tăiat două table de piatră asemenea celor dintâi; și Moise s‐a sculat dis‐de‐dimineață și s‐a suit pe muntele Sinai, cum îi poruncise Domnul, și a luat în mână cele două table de piatră. 5 Și Domnul s‐a pogorât în nor și a stătut acolo cu el și a vestit numele Domnului. 6 Și Domnul a trecut pe dinaintea feței lui și a vestit: Domnul, Domnul, Dumnezeu binevoitor și milostiv, încet la mânie și bogat în îndurare și adevăr , 7 păstrând îndurare pentru mii, iertând nelegiuirea și călcarea de lege și păcatul și care nu socotește nicidecum nevinovat pe cel vinovat ; care cercetează nelegiuirea părinților în copii și în copiii copiilor, în cel de al treilea și al patrulea neam .
Înnoirea legământului
8 Și Moise s‐a grăbit și s‐a plecat până la pământ și s‐a închinat. 9 Și a zis: Dacă am aflat har în ochii tăi, Doamne, te rog, să meargă Domnul în mijlocul nostru; căci este un popor tare la grumaz și iartă‐ne nelegiuirea și păcatul nostru și ia‐ne de moștenire . 10 Și el a zis: Iată întăresc un legământ: în fața întregului tău popor voi face minuni, care n‐au fost făcute în tot pământul nici în vreun neam; și tot poporul în mijlocul căruia ești va vedea lucrarea Domnului, căci ceea ce voi face cu tine va fi înfricoșat . 11 Păzește ce‐ți poruncesc astăzi! Iată izgonesc dinaintea ta pe amorit și pe cananit și pe hetit și pe ferezit și pe hevit și pe iebusit. 12 Ferește‐te să faci legământ cu locuitorii țării în care vei intra, ca să nu fie o cursă în mijlocul tău. 13 Ci să le dărâmați altarele și să le sfărâmați stâlpii și să le tăiați Astarteele . 14 Căci nu te vei închina la alt Dumnezeu; căci Domnul, numele lui este Gelos, este un Dumnezeu gelos . 15 Ca nu cumva să faci legământ cu locuitorii țării și ei să curvească după dumnezeii lor și să jertfească dumnezeilor lor, și să fii chemat și să mănânci din jertfa lor 16 și să iei din fetele lor pentru fiii tăi și fetele lor să curvească după dumnezeii lor și să facă pe fiii tăi să curvească după dumnezeii lor. 17 Să nu‐ți faci dumnezei turnați.
Sărbătorile
18 Să ții sărbătoarea azimilor . Șapte zile să mănânci azimi, după cum ți‐am poruncit, la vremea hotărâtă a lunii abib , căci în luna abib ai ieșit din Egipt. 19 Tot ce deschide pântecele este al meu și tot ce este născut parte bărbătească din vitele tale, întâiul născut din vacă și din oaie. 20 Și întâiul născut al măgăriței să‐l răscumperi cu un miel; și dacă nu‐l vei răscumpăra, să‐i frângi gâtul. Să răscumperi pe toți întâii născuți din fiii tăi. Și nimeni să nu se arate înaintea mea fără nimic . 21 Șase zile să lucrezi, dar în ziua a șaptea să te odihnești; să te odihnești la arat și la secerat. 22 Și să faci sărbătoarea săptămânilor, a celor dintâi roade din secerișul de grâu, și sărbătoarea culesului la sfârșitul anului. 23 De trei ori pe an toată partea voastră bărbătească să se arate înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 24 Căci voi izgoni neamuri dinaintea ta și‐ți voi lărgi hotarele și nimeni nu va dori țara ta, când te vei sui să te arăți înaintea feței Domnului Dumnezeului tău de trei ori pe an. 25 Să nu jertfești sângele jertfei mele cu pâine cu aluat și jertfa sărbătorii paștilor nu va fi lăsată noaptea până dimineață. 26 Să aduci în casa Domnului Dumnezeului tău pârga celor dintâi roade din țarina ta. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale. 27 Și Domnul a zis lui Moise: Scrie‐ți aceste cuvinte ! Căci după cuprinsul acestor cuvinte am făcut legământ cu tine și cu Israel. 28 Și a fost acolo cu Domnul patruzeci de zile și patruzeci de nopți: nici n‐a mâncat pâine, nici n‐a băut apă. Și Domnul a scris pe table cuvintele legământului, cele zece cuvinte.
Slava lui Moise
29 Și a fost așa : când s‐a pogorât Moise de pe muntele Sinai, și cele două table ale mărturiei erau în mâna lui Moise, când s‐a pogorât de pe munte, Moise nu știa că pielea feței lui strălucea pentru că vorbise cu El. 30 Și Aaron și toți copiii lui Israel au văzut pe Moise și iată pielea feței lui strălucea și s‐au temut să se apropie de el. 31 Și Moise i‐a chemat și Aaron și toți mai marii adunării s‐au întors la el și Moise le‐a vorbit. 32 Și după aceasta toți copiii lui Israel s‐au apropiat și le‐a poruncit tot ce vorbise Domnul cu el pe muntele Sinai. 33 Și Moise a încetat de vorbit cu ei și și‐a pus o mahramă peste față. 34 Și Moise, când intra înaintea Domnului ca să vorbească cu el, își scotea mahrama până ieșea. Și ieșea și spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise. 35 Și copiii lui Israel vedeau fața lui Moise, că pielea feței lui Moise strălucea. Și Moise iarăși își punea mahrama peste față până intra să vorbească cu El.