Înfrânarea în vorbire
1 Frații mei, să nu fiți mulți învățători, căci știți că vom primi o judecată mai aspră! 2 Toți greșim în multe feluri. Dacă cineva nu greșește în vorbire, acela este un om desăvârșit, în stare să‑și țină în frâu tot trupul. 3 De pildă , dacă le punem cailor frâul în gură ca să ne asculte, le conducem tot trupul. 4 Iată și corăbiile: deși sunt atât de mari și mânate de vânturi puternice, totuși sunt conduse cu ajutorul unei cârme foarte mici, după bunul plac al cârmaciului. 5 Tot astfel și limba este un mădular mic, dar se fălește cu lucruri mari . Iată un foc mic ce pădure mare aprinde! 6 Limba este și ea un foc. Este lumea nelegiuirii în rândul mădularelor noastre: ea întinează tot trupul și aprinde roata vieții, fiind ea însăși aprinsă de focul gheenei. 7 Tot soiul de fiare, de păsări, de târâtoare, de viețuitoare marine au fost îmblânzite și sunt îmblânzite de neamul omenesc, 8 dar limba niciun om n‑o poate îmblânzi. Ea este un rău de nestăvilit, este plină de otravă de moarte. 9 Cu ea Îl binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru și tot cu ea îi blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu! 10 Din aceeași gură ies și binecuvântarea, și blestemul. Nu trebuie să fie așa, frații mei! 11 Oare din aceeași vână a izvorului țâșnește și apă dulce, și apă amară? 12 Frații mei, poate oare un smochin să facă măsline sau o viță să facă smochine? Nici izvorul sărat nu face apă dulce.
Înțelepciunea care vine de sus
13 Este cineva înțelept și priceput între voi? Să‑și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândețea pe care o dă înțelepciunea! 14 Dar dacă aveți în inima voastră invidie amară și duh de ceartă, să nu vă lăudați și să nu mințiți împotriva adevărului! 15 Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească , demonică. 16 Căci unde este invidie și duh de ceartă, acolo sunt și tulburări și tot felul de fapte rele. 17 Într‑adevăr, înțelepciunea care vine de sus este în primul rând curată, apoi împăciuitoare, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roade bune, nepărtinitoare, neprefăcută . 18 Și rodul dreptății este semănat în pace pentru cei ce fac pace.
Cumpătarea în vorbire
1 Nu fiți mulți învățători, frații mei, știind că vom lua mai mare judecată. 2 Căci toți ne poticnim în multe feluri. Dacă nu se poticnește cineva în cuvânt, acesta este un bărbat desăvârșit, în stare să înfrâneze și tot trupul. 3 Iar dacă punem frânele în gurile cailor ca să ni‐i supunem, ducem după noi și tot trupul lor. 4 Iată chiar corăbiile, deși sunt așa de mari și mânate de vânturi iuți, sunt duse de o cârmă foarte mică încotro voiește pornirea celui ce le cârmuește. 5 Așa și limba , este un mic mădular și se fălește cu lucruri mari . Iată un mic foc ce mare pădure aprinde! 6 Și limba este un foc: lumea nedreptății! Limba este așezată între mădularele noastre, ea mânjește tot trupul și aprinde cu flacără roata nașterii și este aprinsă cu flacări de gheenă. 7 Căci orice fire de fiare și păsări, de târâtoare și de viețuitoare de mare este domolită și a fost domolită de firea omenească, 8 dar limba nimeni dintre oameni nu poate s‐o domolească; este un rău fără odihnă, este plină de otravă aducătoare de moarte. 9 Cu ea binecuvântăm pe Domnul și Tatăl și cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. 10 Din aceeași gură iese binecuvântare și blestem. Nu trebuie, frații mei, ca acestea să fie așa. 11 Nu cumva izvorul aruncă din aceeași deschizătură dulce și amară? 12 Oare poate, frații mei, un smochin să facă măsline sau o viță smochine? Nici apa sărată nu poate face apă dulce.
Înțelepciunea care vine de sus
13 Cine este înțelept și înțelegător între voi? Să‐și arate din purtarea bună faptele lui cu blândețe de înțelepciune. 14 Iar dacă aveți gelozie amară și duh de partidă în inima voastră, nu vă făliți și nu mințiți împotriva adevărului. 15 Această înțelepciune nu vine de sus ci este pământească, sufletească, drăcească. 16 Căci unde este gelozie și duh de partidă, acolo este neorânduială și orice luptă rea. 17 Dar înțelepciunea de sus este mai întâi curată, apoi pașnică, învoitoare, ascultătoare, plină de milă și de roade bune, neîndoielnică, fără fățărnicie . 18 Și rodul dreptății este semănat în pace de cei ce fac pace.