Îngerul Domnului îi mustră pe israeliți
1 Îngerul DOMNULUI S‑a suit din Ghilgal la Bochim și a zis: „Eu v‑am scos din Egipt și v‑am adus în țara pe care le‑am făgăduit‑o cu jurământ părinților voștri. Am zis : «Niciodată nu voi rupe legământul Meu cu voi, 2 dar voi să nu încheiați legământ cu locuitorii acestei țări; să le surpați altarele!» Voi însă n‑ați ascultat de glasul Meu. De ce ați făcut aceasta? 3 Acum vă spun iarăși: Nu‑i voi izgoni dinaintea voastră, ci vă vor sta în coastă , iar dumnezeii lor vă vor fi o cursă.” 4 După ce Îngerul DOMNULUI a rostit aceste cuvinte către toți fiii lui Israel, poporul a ridicat glasul și a plâns. 5 I‑au pus acelui loc numele Bochim și au adus acolo jertfe pentru DOMNUL.
Moartea lui Iosua și apariția judecătorilor
6 Iosua dăduse drumul poporului, și fiii lui Israel au plecat fiecare în moștenirea lui, ca să ia țara în stăpânire. 7 Poporul I‑a slujit DOMNULUI în timpul vieții lui Iosua și în timpul vieții bătrânilor care au trăit după Iosua și care văzuseră toate lucrurile mari pe care le făcuse DOMNUL pentru Israel. 8 Iosua , fiul lui Nun, robul DOMNULUI, a murit în vârstă de o sută zece ani. 9 L‑au îngropat în ținutul moșiei lui, la Timnat‑Heres , în ținutul muntos al lui Efraim, la miazănoapte de muntele Gaaș.
10 Toată generația aceea a fost adăugată la părinții ei și după ea s‑a ridicat o altă generație, care nu‑L cunoștea pe DOMNUL și nici lucrarea pe care o făcuse El pentru Israel. 11 Fiii lui Israel au făcut atunci ce era rău înaintea DOMNULUI și le‑au slujit baalilor . 12 L‑au părăsit pe DOMNUL, Dumnezeul părinților lor, care‑i scosese din țara Egiptului, și au mers după alți dumnezei dintre dumnezeii popoarelor care erau în jurul lor; li s‑au închinat și L‑au mâniat pe DOMNUL. 13 L‑au părăsit pe DOMNUL și le‑au slujit lui Baal și astarteelor. 14 Mânia DOMNULUI s‑a aprins împotriva lui Israel. El i‑a dat în mâinile unor jefuitori care i‑au prădat, i‑a dat pe mâna vrăjmașilor lor dimprejur și nu s‑au mai putut împotrivi vrăjmașilor lor. 15 Oriunde mergeau, mâna DOMNULUI era împotriva lor ca să le facă rău, după cum le spusese DOMNUL și după cum le jurase DOMNUL. Și erau foarte apăsați.
16 DOMNUL a ridicat judecători ca să‑i izbăvească din mâna jefuitorilor. 17 Dar ei n‑au ascultat nici de judecătorii lor, căci s‑au desfrânat cu alți dumnezei și li s‑au închinat. S‑au abătut degrabă de la calea pe care o urmaseră părinții lor în ascultare de poruncile DOMNULUI; n‑au făcut asemenea lor. 18 Când le ridica DOMNUL câte un judecător, DOMNUL era cu judecătorul acela și‑i izbăvea din mâna vrăjmașilor lor în timpul vieții judecătorului, căci DOMNULUI I se făcea milă de gemetele lor, pe care le scoteau din pricina celor ce‑i asupreau și‑i chinuiau. 19 Dar, după moartea judecătorului, se întorceau și se stricau mai mult decât părinții lor, mergând după dumnezei străini, ca să le slujească și să se închine înaintea lor; nu s-au lăsat de faptele lor și de purtarea lor încăpățânată. 20 Atunci, mânia DOMNULUI s‑a aprins împotriva lui Israel și El a zis: „Fiindcă neamul acesta a călcat legământul Meu pe care li‑l poruncisem părinților lor și fiindcă n‑au ascultat de glasul Meu, 21 nici Eu nu voi mai dezmoșteni dinaintea lor niciunul dintre neamurile pe care le‑a lăsat Iosua când a murit. 22 Astfel îi voi pune pe fiii lui Israel la încercare , ca să văd dacă vor păzi sau nu calea DOMNULUI, umblând pe ea, cum au făcut și părinții lor.” 23 Așadar, DOMNUL a lăsat acele neamuri pe care nu le dăduse în mâinile lui Iosua și nu S‑a grăbit să le dezmoștenească.
Îngerul Domnului mustră
1 Și Îngerul Domnului s‐a suit din Ghilgal la Bochim și a zis: Eu v‐am scos din Egipt și v‐am adus în țara, pe care am jurat‐o părinților voștri și am zis : Nu voi călca legământul meu cu voi în veac. 2 Și voi să nu faceți legământ cu locuitorii țării acesteia și să le sfărâmați altarele, dar n‐ați ascultat de glasul meu. Pentru ce ați făcut aceasta? 3 De aceea și cu am zis: Nu‐i voi izgoni dinaintea voastră, ci vă vor fi în coaste și dumnezeii lor vă vor fi o cursă. 4 Și a fost așa : când a vorbit Îngerul Domnului cuvintele acestea către toți copiii lui Israel, poporul și‐a înălțat glasul și a plâns. 5 Și au pus numele locului aceluia Bochim și au jertfit acolo Domnului. 6 Și Iosua a dat drumul poporului și copiii lui Israel s‐au dus fiecare la moștenirea sa ca să stăpânească țara. 7 Și poporul a slujit Domnului în toate zilele lui losua și în toate zilele bătrânilor ale căror zile s‐au lungit după Iosua, care văzuseră toate faptele mari ale Domnului, pe care le făcuse el pentru Israel. 8 Și Iosua , fiul lui Nun, robul Domnului, a murit, de o sută zece ani. 9 Și l‐au înmormântat în hotarul moștenirii sale în Timnat‐Heres , în ținutul muntos al lui Efraim în partea de miazănoapte a muntelui Gaaș.
Judecătorii
10 Și tot neamul acela a fost adăugat la părinții săi. Și s‐a sculat după ei un alt neam, care nu cunoștea pe Domnul nici faptele pe care le făcuse el pentru Israel. 11 Și copiii lui Israel au făcut rău în ochii Domnului și au slujit Baalilor. 12 Și au părăsit pe Domnul Dumnezeul părinților lor, care‐i scosese din țara Egiptului, și au umblat după alți dumnezei, din dumnezeii popoarelor care erau în jurul lor și s‐au plecat lor și au mâniat pe Domnul. 13 Și au părăsit pe Domnul și au slujit lui Baal și Astarteelor. 14 Și mânia Domnului s‐a aprins împotriva lui Israel și i‐a dat în mâinile prădătorilor, care i‐au prădat și i‐au vândut în mâinile vrăjmașilor lor, de jur împrejur și n‐au mai putut să stea înaintea vrăjmașilor lor. 15 Ori încotro ieșeau, mâna Domnului era împotriva lor spre rău, după cum vorbise Domnul și după cum li se jurase Domnul, și erau foarte strâmtorați. 16 Și Domnul le‐a sculat judecători și i‐au mântuit din mâna prădătorilor lor. 17 Dar n‐au ascultat nici de judecătorii lor, căci au curvit după alți dumnezei, și s‐au plecat lor; repede s‐au abătut din calea, pe care umblaseră părinții lor, ascultând poruncile Domnului; ei n‐au făcut așa. 18 Și când le scula Domnul judecători, atunci Domnul era cu judecătorul și‐i mântuia din mâna vrăimașilor lor, în toate zilele judecătorului; căci Domnul se căia la suspinurile lor din pricina apăsătorilor și asupritorilor lor. 19 Și era așa : când murea judecătorul , se întorceau înapoi și se stricau din nou mai mult decât părinții lor, umblând după alți dumnezei, ca să le slujească și să se plece lor: nu încetau de la faptele lor, nici de la calea lor cea îndărătnică. 20 Și mânia Domnului s‐a aprins împotriva lui Israel și a zis: Pentru că neamul acesta a călcat legământul meu, pe care l‐am poruncit părinților lor, și n‐a ascultat de glasul meu, 21 nici eu nu voi mai alunga dinaintea lor pe niciunul din neamurile, pe care le‐a lăsat Iosua când a murit; 22 ca prin ele să încerc pe Israel, dacă vor păzi sau nu calea Domnului, ca să umble în ea, cum au păzit‐o părinții lor. 23 Și Domnul a lăsat neamurile acestea fără să le alunge în grabă și nu le‐a dat în mâna lui Iosua.