Prigonirea ucenicilor
1 V‑am spus acestea ca să nu vă poticniți. 2 Vă vor da afară din sinagogi, ba încă va veni ceasul când oricine vă va ucide va crede că aduce o slujbă lui Dumnezeu. 3 Și se vor purta astfel cu voi pentru că nu Ne‑au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine. 4 V‑am spus acestea pentru ca, atunci când va veni ceasul lor, să vă aduceți aminte că vi le‑am spus. Nu vi le‑am spus de la început, pentru că eram cu voi.
Lucrarea Mângâietorului
5 Acum Mă duc la Cel ce M‑a trimis, și nimeni din voi nu Mă întreabă: «Unde Te duci?» 6 Dar, pentru că v‑am spus acestea, întristarea v‑a umplut inima. 7 Totuși, vă spun adevărul: vă este de folos să Mă duc, căci, dacă nu Mă duc [Eu], Mângâietorul nu va veni la voi. Dar, dacă Mă duc, vi‑L voi trimite. 8 Și când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul, dreptatea și judecata. 9 În ce privește păcatul, fiindcă ei nu cred în Mine; 10 în ce privește dreptatea, fiindcă Mă duc la Tatăl și nu Mă veți mai vedea; 11 în ce privește judecata, fiindcă stăpânitorul lumii acesteia este judecat.
12 Mai am încă multe să vă spun, dar acum nu le puteți purta. 13 Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul, căci nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit și vă va vesti cele viitoare. 14 El Mă va proslăvi, pentru că va lua din ce este al Meu și vi le va vesti. 15 Toate câte le are Tatăl sunt ale Mele, de aceea am zis că va lua din ce este al Meu și vi le va vesti.
Întristarea prefăcută în bucurie
16 Peste puțină vreme, nu Mă veți mai vedea, apoi iarăși, peste puțină vreme, Mă veți vedea, [fiindcă Mă duc la Tatăl].” 17 Unii din ucenicii Săi ziceau între ei: „Ce înseamnă cuvintele acestea: «Peste puțină vreme, nu Mă veți vedea, apoi iarăși, peste puțină vreme, Mă veți vedea» și «fiindcă Mă duc la Tatăl» ?” 18 Ziceau deci: „Ce înseamnă aceasta: «Peste puțină vreme» ? Nu știm ce vrea să spună.”
19 Isus a cunoscut că voiau să‑L întrebe și le‑a zis: „Vă întrebați între voi ce înseamnă cuvintele: «Peste puțină vreme, nu Mă veți vedea, apoi iarăși, peste puțină vreme, Mă veți vedea»? 20 Adevărat, adevărat vă spun: voi veți plânge și vă veți tângui, iar lumea se va bucura; vă veți întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie. 21 Femeia , când dă naștere, are parte de întristare, pentru că i‑a sosit ceasul, dar, după ce a născut pruncul, nu‑și mai amintește suferința, de bucurie că s‑a născut un om pe lume. 22 Și voi aveți acum parte de întristare, dar Eu iarăși vă voi vedea, inima vi se va bucura, și bucuria voastră nimeni n‑o va răpi de la voi.
23 În ziua aceea, nu Mă veți mai întreba nimic. Adevărat , adevărat vă spun: orice veți cere de la Tatăl, în Numele Meu, vă va da. 24 Până acum n‑ați cerut nimic în Numele Meu: cereți și veți primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.
Cuvinte de rămas‑bun
25 V‑am spus acestea în pilde. Vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în pilde, ci vă voi vorbi deslușit despre Tatăl. 26 În ziua aceea , veți cere în Numele Meu și nu vă zic că voi ruga pe Tatăl pentru voi. 27 Căci Tatăl Însuși vă iubește, pentru că voi M‑ați iubit și ați crezut că de la Dumnezeu am ieșit. 28 Am ieșit de la Tatăl și am venit în lume; acum, las lumea și Mă duc la Tatăl.”
29 Ucenicii Săi I‑au zis: „Iată că acum vorbești deslușit și nu spui nicio pildă. 30 Acum cunoaștem că toate le știi și nu ai nevoie să Te întrebe cineva; de aceea credem că de la Dumnezeu ai ieșit.” 31 „Acum credeți?” , le‑a răspuns Isus. 32 „Iată , vine ceasul, și a și venit, când veți fi risipiți fiecare la ale sale, iar pe Mine Mă veți lăsa singur; dar nu sunt singur, căci Tatăl este cu Mine. 33 Toate acestea vi le‑am spus ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri, dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea!”
Prigonirea ucenicilor
1 V‐am vorbit acestea ca să nu vă poticniți. 2 Vă vor da afară din sinagogă; da, vine un ceas când oricine vă omoară să i se pară că aduce jertfă lui Dumnezeu. 3 Și acestea le vor face pentru că n‐au cunoscut pe Tatăl, nici pe mine. 4 Ci v‐am vorbit acestea ca să vă aduceți aminte de ele când va veni ceasul lor, că v‐am spus. Și nu v‐am spus de la început acestea, pentru că eram cu voi.
Lucrarea Mângâietorului
5 Dar acum mă duc la cel ce m‐a trimis și nimeni din voi nu mă întreabă: Unde te duci? 6 Ci pentru că v‐am vorbit acestea, întristarea v‐a umplut inima. 7 Dar eu vă spun adevărul, este bine pentru voi ca să mă duc. Căci dacă nu mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi; iar dacă mă voi duce, îl voi trimite la voi. 8 Și când va veni el, va încredința lumea de păcat și de dreptate și de judecată. 9 De păcat fiindcă ei nu cred în mine. 10 De dreptate , fiindcă mă duc la Tatăl și nu mă mai vedeți. 11 De judecată, fiindcă domnul lumii acesteia este judecat. 12 Mai am multe să vă spun, dar nu le puteți purta acum. 13 Iar când va veni el, Duhul adevărului, vă va arăta calea spre tot adevărul: căci nu va vorbi de la sine însuși, ci va vorbi tot ce aude și vă va vesti cele viitoare. 14 El mă va proslăvi pe mine, pentru că va lua din al meu și vă va vesti. 15 Tot ce are Tatăl este al meu, de aceea am zis că ia din al meu și vă va vesti.
Întristarea prefăcută în bucurie
16 Puțin și nu mă mai vedeți și iar puțin și mă veți vedea. (Pentru că mă duc la Tatăl). 17 Deci unii dintre ucenicii săi au zis unii către alții: Ce este aceasta ce ne zice: Puțin și nu mă vedeți, și iar puțin și mă veți vedea? Și: Pentru că mă duc la Tatăl? 18 Deci ziceau: Ce este acest „puțin” de care vorbește? Nu știm ce spune. 19 Isus a cunoscut că voiau să‐l întrebe și le‐a zis: Cercetați între voi despre aceasta că am zis: Puțin și nu mă vedeți și iar puțin și mă veți vedea? 20 Adevărat, adevărat vă spun că voi veți plânge și vă veți jăli, iar lumea se va bucura; voi vă veți întrista, dar întristarea voastră se va face bucurie. 21 Femeia când naște, are întristare pentru că i‐a venit ceasul, dar când a născut copilul, nu‐și mai aduce aminte de necaz, pentru bucuria că s‐a născut un om în lume. 22 Și voi deci acum aveți întristare; dar iar vă voi vedea și inima voastră se va bucura și nimeni nu va lua de la voi bucuria voastră. 23 Și în ziua aceea nu mă veți întreba nimic. Adevărat , adevărat vă spun, orice veți cere de la Tatăl vă va da în numele meu. 24 Până acum n‐ați cerut nimic în numele meu; cereți și veți primi, ca bucuria voastră să fie deplină.
Cuvinte de rămas bun
25 V‐am vorbit acestea în asemănări; vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în asemănări, ci vă voi vesti pe față despre Tatăl. 26 În ziua aceea veți cere în numele meu și nu vă zic că eu voi ruga pe Tatăl pentru voi; 27 căci însuși Tatăl vă iubește, pentru că m‐ați iubit și ați crezut că eu am ieșit de la Dumnezeu. 28 Am ieșit din Tatăl și am venit în lume; iarăși las lumea și mă duc la Tatăl. 29 Ucenicii săi îi zic: Iată, acum vorbești pe față și nu spui nicio asemănare. 30 Acum știm că știi toate și n‐ai trebuință să te întrebe cineva; de aceea credem că ai ieșit de la Dumnezeu. 31 Isus le‐a răspuns: Acum credeți? 32 Iată vine ceasul și a și venit, ca să fiți risipiți fiecare la ale sale și pe mine să mă lăsați singur; dar nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu mine. 33 V‐am spus acestea ca să aveți pace în mine. În lume aveți necaz, dar îndrăzniți, eu am biruit lumea.