Necredința fraților lui Isus
1 După aceea, Isus străbătea Galileea; nu voia să treacă prin Iudeea, fiindcă iudeii căutau să‑L omoare. 2 Și sărbătoarea iudeilor, Așezarea Corturilor, era aproape. 3 Frații Săi I‑au zis: „Pleacă de aici și du‑te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii tăi lucrările pe care le faci! 4 Nimeni nu lucrează în ascuns când caută să ajungă cunoscut. Dacă faci acestea, arată‑te lumii!” 5 Căci nici chiar frații Săi nu credeau în El. 6 Isus le‑a zis: „Vremea Mea n‑a sosit încă, dar vouă vremea totdeauna vă este prielnică. 7 Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăște, căci Eu mărturisesc despre ea că faptele ei sunt rele. 8 Voi suiți‑vă la sărbătoare; Eu nu Mă sui la sărbătoarea aceasta, căci vremea Mea nu s‑a împlinit încă.” 9 După ce le‑a spus aceste lucruri, a rămas în Galileea.
Isus la Sărbătoarea Corturilor
10 După ce s‑au suit frații Săi la sărbătoare, S‑a suit și El, dar nu pe față, ci pe ascuns. 11 Iudeii Îl căutau la sărbătoare și ziceau: „Unde este?” 12 Era mult freamăt cu privire la El în mulțime. Unii spuneau: „Este un om bun”, dar alții spuneau: „Ba nu, ci duce mulțimea în rătăcire.” 13 Totuși, nimeni nu vorbea pe față despre El, de frica iudeilor.
14 Pe la jumătatea sărbătorii, Isus S‑a suit la Templu și a început să dea învățătură. 15 Iar iudeii se mirau, zicând: „Cum de știe acesta carte fără să fi învățat?” 16 Isus le‑a răspuns: „Învățătura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M‑a trimis. 17 Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va cunoaște dacă învățătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine. 18 Cel ce vorbește de la sine își caută propria slavă; dar cel ce caută slava celui ce l‑a trimis, acela este adevărat și în el nu este nedreptate.
19 Oare nu v‑a dat Moise Legea? Totuși, nimeni dintre voi nu împlinește Legea. De ce căutați să Mă omorâți?” 20 Mulțimea I‑a răspuns: „Ai demon . Cine caută să te omoare?” 21 Drept răspuns, Isus le‑a zis: „O lucrare am făcut, și toți vă mirați. 22 Moise v‑a dat circumcizia (nu că ea vine de la Moise, ci de la patriarhi), și voi îl circumcideți pe om în ziua sabatului. 23 Dacă un om primește circumcizia în ziua sabatului, ca să nu se calce Legea lui Moise, vă mâniați pe Mine că am însănătoșit un om în ziua sabatului? 24 Nu judecați după înfățișare, ci judecați după judecata cea dreaptă!”
25 Unii dintre locuitorii Ierusalimului spuneau: „Nu este el acela pe care caută să‑l omoare? 26 Și iată că vorbește pe față și ei nu‑i spun nimic! Nu cumva căpeteniile au cunoscut cu adevărat că acesta este Hristosul? 27 Dar pe acesta îl știm de unde este; când însă va veni Hristosul, nimeni nu va ști de unde este.” 28 Atunci Isus, care dădea învățătură în Templu, a strigat, zicând: „Mă cunoașteți și Mă știți de unde sunt! Eu n‑am venit de la Mine Însumi, însă Cel ce M‑a trimis este adevărat, numai că voi nu‑L cunoașteți. 29 Eu Îl cunosc, căci de la El sunt și El M‑a trimis.” 30 Căutau deci să‑L prindă, dar nimeni n‑a pus mâna pe El, căci încă nu‑I sosise ceasul.
31 Din mulțime însă mulți au crezut în El și spuneau: „Când va veni Hristosul, va face oare mai multe semne decât a făcut acesta?” 32 Fariseii au auzit mulțimea murmurând acestea despre El, și preoții de seamă și fariseii au trimis niște gărzi să‑L prindă. 33 Isus a zis: „Încă puțină vreme sunt cu voi și apoi Mă duc la Cel ce M‑a trimis. 34 Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde sunt Eu, voi nu puteți veni.” 35 Iudeii și‑au spus între ei: „Unde are de gând să se ducă acesta, încât nu‑l vom găsi? Doar n‑are de gând să se ducă la cei răspândiți printre greci și să‑i învețe pe greci!? 36 Ce înseamnă cuvântul acesta pe care l‑a spus: «Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde sunt Eu, voi nu puteți veni» ?”
Râuri de apă vie
37 În ziua cea din urmă – ziua cea mare a sărbătorii – Isus a stat în picioare și a strigat: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea! 38 Cel ce crede în Mine, precum zice Scriptura, râuri de apă vie vor curge din inima lui.” 39 (Spunea aceasta despre Duhul, pe care aveau să‑L primească cei ce vor fi crezut în El. Căci Duhul [Sfânt] încă nu fusese dat, fiindcă Isus încă nu fusese proslăvit .)
Încercarea de a‑L prinde pe Isus
40 Unii din mulțime, când au auzit aceste cuvinte, spuneau: „Acesta este cu adevărat Profetul .” 41 Alții spuneau: „Acesta este Hristosul.” Dar alții spuneau: „Doar nu din Galileea vine Hristosul ! 42 Nu zice Scriptura că Hristosul vine din sămânța lui David și din Betleem, satul de unde era David?” 43 S‑a făcut deci dezbinare în mulțime din pricina Lui. 44 Unii din ei voiau să‑L prindă, dar nimeni n‑a pus mâna pe El. 45 Atunci gărzile s‑au întors la preoții de seamă și la farisei. Și aceștia le‑au spus: „De ce nu l‑ați adus?” 46 Gărzile au răspuns: „Niciodată n‑a vorbit vreun om ca omul acesta.” 47 Fariseii le‑au răspuns: „Doar n‑ați fost și voi duși în rătăcire! 48 A crezut în el vreunul dintre conducători sau dintre farisei? 49 Dar mulțimea aceasta, care nu cunoaște Legea, este blestemată!” 50 Nicodim, cel care venise la Isus mai înainte și care era unul dintre ei, le‑a zis: 51 „Oare Legea noastră osândește pe vreun om fără să‑l asculte mai întâi și să știe ce face?” 52 Drept răspuns, ei i‑au zis: „Doar nu ești și tu din Galileea! Cercetează și vezi că din Galileea nu s‑a ridicat niciun profet!”
Femeia prinsă în adulter
53 [[Și s‑a întors fiecare acasă.
Necredința fraților lui Isus
1 După acestea Isus umbla în Galileea; căci nu voia să umble în Iudeea, căci iudeii căutau să‐l omoare. 2 Și sărbătoarea iudeilor, înfigerea corturilor, era aproape. 3 Frații lui au zis deci către el: Mută‐te de aici și du‐te în Iudeea pentru ca și ucenicii tăi să vadă lucrările tale pe care le faci. 4 Căci nimeni nu face ceva într‐ascuns și caută el însuși să fie cunoscut pe față. Dacă faci acestea, arată‐te pe tine însuți lumii. 5 Căci nici frații lui nu credeau în el. 6 Isus deci le zice: Vremea mea nu este încă, dar vremea voastră întotdeauna este gata. 7 Lumea nu vă poate urî pe voi; dar pe mine mă urăște, căci eu mărturisesc despre ea, că lucrările ei sunt rele. 8 Suiți‐vă voi la sărbătoare; eu nu mă sui încă la sărbătoarea aceasta, căci vremea mea încă nu s‐a împlinit. 9 Și zicându‐le acestea, a rămas în Galileea.
Isus în Ierusalim la Sărbătoarea Corturilor
10 Iar după ce s‐au suit frații săi la sărbătoare, atunci s‐a suit și el, nu pe față, ci ca în ascuns. 11 Iudeii deci îl căutau la sărbătoare și ziceau: Unde este acela? 12 Și era cârtire multă despre el printre gloate. Unii ziceau că este bun; iar alții ziceau: Nu, ci amăgește gloata. 13 Totuși nimeni nu vorbea de el pe față de frica iudeilor. 14 Iar când a fost jumătatea sărbătorii, Isus s‐a suit în Templu și‐i învăța. 15 Iudeii deci se minunau zicând: Cum știe acesta carte fără să fi învățat? 16 Isus deci le‐a răspuns și a zis: Învățătura mea nu este a mea, ci a celui ce m‐a trimis. 17 Dacă voiește cineva să facă voia lui, va cunoaște despre învățătura aceasta dacă este de la Dumnezeu sau dacă eu vorbesc de la mine însumi. 18 Cine vorbește de la sine însuși caută slava sa; iar cine caută slava celui ce l‐a trimis, acesta este adevărat și în el nu este nedreptate. 19 Oare nu v‐a dat Moise legea? Și nimeni dintre voi nu ține legea. De ce căutați să mă omorâți? 20 Gloata a răspuns: Ai drac ; cine caută să te omoare? 21 Isus a răspuns și le‐a zis: O singură lucrare am făcut și toți vă minunați. 22 Pentru aceasta Moise v‐a dat tăierea împrejur, (nu că este de la Moise, ci de la părinți) și tăiați împrejur pe om în Sabat. 23 Dacă un om primește tăierea împrejur în Sabat pentru ca să nu fie călcată legea lui Moise, vă mâniați pe mine că am făcut sănătos pe un om întreg în Sabat? 24 Nu judecați după vedere, ci judecați judecată dreaptă. 25 Deci unii dintre cei din Ierusalim ziceau: Nu este oare acesta pe care‐l caută ei ca să‐l omoare? 26 Și iată vorbește pe față și ei nu‐i zic nimic. Nu cumva cei mari au cunoscut cu adevărat că acesta este Hristosul? 27 Dar noi știm pe acesta de unde este; iar când va veni Hristosul, nimeni nu știe de unde este. 28 Isus deci pe când îi învăța în Templu, a strigat și a zis: Mă știți și pe mine și știți de unde sunt; și eu n‐am venit de la mine însumi, ci cel ce m‐a trimis este adevărat și voi nu‐l știți. 29 Eu îl știu, căci de la el sunt și el m‐a trimis. 30 Ei căutau deci ca să‐l prindă, dar nimeni n‐a pus mâna pe el căci nu‐i venise încă ceasul. 31 Și mulți din gloată au crezut în el și ziceau: Hristosul, când va veni, nu cumva va face mai multe semne decât cele pe care le‐a făcut acesta? 32 Fariseii au auzit gloata cârtind acestea despre el și mai marii preoților și fariseii au trimis slujitori ca să‐l prindă. 33 Isus deci le‐a zis: Încă puțină vreme sunt cu voi și mă duc la cel ce m‐a trimis. 34 Mă veți căuta și nu mă veți găsi și unde sunt eu voi nu puteți veni. 35 Deci iudeii au zis între ei înșiși: Unde are să se ducă acesta că nu‐l vom găsi? Nu cumva are să se ducă la cei împrăștiați între greci și să învețe pe greci? 36 Ce este cuvântul acesta pe care l‐a zis: Mă veți căuta și nu mă veți găsi și unde sunt eu voi nu puteți veni?
Isus, apa vieții
37 Iar în cea din urmă zi, cea mare a sărbătorii, Isus sttătea și striga zicând: Dacă însetează cineva să vină la mine și să bea. 38 Cine crede în mine, după cum a zis scriptura, din pântecele lui vor curge râuri de apă vie. 39 Dar a zis aceasta despre Duhul pe care aveau să‐l primească cei ce au crezut în el. Căci Duhul nu era încă dat, căci Isus nu fusese încă proslăvit.
Încercări pentru prinderea lui Isus
40 Deci unii din gloată când au auzit cuvintele acestea, ziceau: Acesta este cu adevărat prorocul . 41 Alții ziceau: Acesta este Hristosul. Iar unii ziceau: Nu cumva din Galileea vine Hristosul? 42 Oare n‐a zis scriptura că Hristosul vine din sămânța lui David și de la Betleem, satul unde era David? 43 Deci s‐a făcut dezbinare în gloată din pricina lui. 44 Și unii dintre ei ar fi voit să‐l prindă dar niciunul n‐a pus mâinile pe el. 45 Slujitorii deci au venit la mai marii preoților și la farisei și aceștia le‐au zis: Pentru ce nu l‐ați adus? 46 Slujitorii au răspuns: Niciodată n‐a vorbit așa un om, cum vorbește omul acesta. 47 Iar fariseii le‐au răspuns deci: Nu cumva și voi ați fost amăgiți? 48 Nu cumva a crezut în el cineva dintre mai mari sau dintre farisei? 49 Dar gloata aceasta, care nu cunoaște legea, sunt blestemați! 50 Nicodim, cel ce venise mai înainte la el, unul din ei, le zice: 51 Oare legea noastră judecă ea pe un om dacă nu va auzi mai întâi de la el și nu va cunoaște ce face? 52 Ei au răspuns și i‐au zis: Nu cumva și tu ești din Galileea? Cercetează și vezi că din Galileea nu se ridică un proroc. 53 Și fiecare s‐a dus la casa sa.