Circumciderea noii generații
1 Când au auzit toți regii amoriților de la apusul Iordanului și toți regii canaaniților de lângă mare că DOMNUL secase apele Iordanului înaintea fiilor lui Israel până când aceștia trecuseră, li s‑a strâns inima și n‑a mai rămas în ei pic de curaj din pricina fiilor lui Israel.
2 În vremea aceea, DOMNUL i‑a zis lui Iosua: „Fă‑ți niște cuțite din cremene și circumcide‑i pe fiii lui Israel!” 3 Iosua și‑a făcut niște cuțite din cremene și i‑a circumcis pe fiii lui Israel pe dealul Aralot . 4 Iată de ce a trebuit să‑i circumcidă Iosua: tot poporul ieșit din Egipt (bărbații, toți oamenii de luptă) murise în pustiu, pe drum, după ieșirea din Egipt. 5 În vreme ce tot poporul ieșit din Egipt fusese circumcis, toți cei născuți în pustiu, pe drum, după ieșirea din Egipt, nu erau circumciși. 6 Fiii lui Israel umblaseră patruzeci de ani prin pustiu până a pierit tot poporul: toți acei oameni de luptă care ieșiseră din Egipt și care nu ascultaseră de glasul DOMNULUI. DOMNUL le‑a jurat că nu le va îngădui să vadă țara pe care le jurase părinților lor că ne‑o va da, țară în care curge lapte și miere. 7 În locul lor i‑a ridicat pe fiii lor; Iosua i‑a circumcis, pentru că erau încă necircumciși – nu fuseseră circumciși pe drum. 8 După ce s‑a încheiat circumciderea întregului popor, au rămas pe loc în tabără până la vindecare .
Primul Paște în Canaan. Încetarea manei
9 DOMNUL i‑a zis lui Iosua: „Astăzi, am îndepărtat ocara Egiptului de deasupra voastră.” Și locul acela a fost numit Ghilgal până în ziua de azi. 10 Fiii lui Israel și‑au așezat tabăra la Ghilgal și au sărbătorit Paștele în a paisprezecea zi a lunii, seara, în Câmpia Ierihonului. 11 A doua zi de Paște – chiar în ziua aceea – au mâncat din roadele țării azime și boabe prăjite. 12 Mana a încetat a doua zi de Paște, când au mâncat din roadele țării. Fiii lui Israel n‑au mai avut mană, ci au mâncat din recolta țării Canaanului în anul acela.
Israel cucerește Ierihonul
13 Pe când Iosua era lângă Ierihon, și‑a ridicat ochii, s‑a uitat și, iată, un om stătea în picioare înaintea lui, cu sabia în mână, scoasă din teacă. Iosua s‑a dus spre el și l‑a întrebat: „Ești dintre ai noștri sau dintre vrăjmașii noștri?” 14 El a răspuns: „Nu, ci Eu sunt Căpetenia oștirii DOMNULUI. Acum am venit.” Iosua a căzut cu fața la pământ, s‑a plecat înaintea Lui și I‑a zis: „Ce poruncește Domnul meu robului Său?” 15 Și Căpetenia oștirii DOMNULUI i‑a zis lui Iosua: „Scoate‑ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care stai este sfânt!” Și Iosua a făcut întocmai.
Tăierea împrejur
1 Și a fost așa când au auzit toți împărații amoriților, care erau dincolo de Iordan către apus și toți împărații cananiților care erau lângă mare, că Domnul a secat apele Iordanului dinaintea copiilor lui Israel până au trecut, li s‐a topit inima și nu mai era duh în ei din pricina copiilor lui Israel. 2 În vremea aceea Domnul a zis lui Iosua: Fă‐ți cuțite de cremene, și taie iarăși împrejur pe copiii lui Israel a doua oară. 3 Și Iosua și‐a făcut cuțite de cremene și a tăiat împrejur pe copiii lui Israel la dealul Aralot. 4 Și aceasta e pricina pentru care i‐a tăiat Iosua împrejur: tot poporul care ieșise din Egipt, cei de parte bărbătească, toți bărbați de război muriseră în pustie, pe cale după ce au ieșit din Egipt. 5 Căci tot poporul care ieșise fusese tăiat împrejur însă nimeni din tot poporul care se născuse în pustie pe cale, după ce ieșise din Egipt, nu fusese tăiat împrejur. 6 Căci copiii lui Israel au umblat patruzeci de ani prin pustie până a pierit tot neamul bărbaților de război ieșiți din Egipt, căci n‐ascultaseră de glasul Domnului, cărora Domnul se jurase că nu‐i va lăsa să vadă țara, pe care Domnul o jurase părinților lor că ne‐o va da nouă, țară în care curge lapte și miere. 7 Și a ridicat pe copiii lor în locul lor; pe aceia i‐a tăiat împrejur Iosua, căci erau netăiați împrejur fiindcă nu‐i tăiaseră împrejur pe cale. 8 Și a fost așa : cănd au sfârșit de tăiat împrejur pe tot neamul, au rămas la locul lor în tabără până s‐au vindecat .
Paștele. Încetarea manei
9 Și Domnul a zis lui Iosua: Astăzi am prăvălit ocara Egiptului de peste voi. Și au pus numele acestui loc Ghilgal până în ziua de azi. 10 Și copiii lui Israel au tăbărât în Ghilgal și au făcut Paștele în ziua a patrusprezecea a lunii, seara, în câmpiile Ierihonului. 11 Și a doua zi după Paște au mâncat din grâul țării azimi și boabe prăjite, tocmai în ziua aceea. 12 Și mana a încetat de a doua zi după ce au mâncat din grâul vechi al țării și copiii lui Israel n‐au mai avut mană și au mâncat din rodul țării Canaanului în anul acela. 13 Și a fost așa : când era Iosua lângă Ierihon, și‐a ridicat ochii și s‐a uitat și iată un om stătea înaintea lui cu sabia scoasă în mână. Și Iosua a mers la el și i‐a zis: Ești pentru noi sau pentru potrivnicii noștri? 14 Și el a zis: Nu; căci am venit acum ca mai mare al oștirii Domnului. Și Iosua a căzut cu fața sa la pământ și s‐a închinat și i‐a zis: Ce zice Domnul meu către robul său? 15 Și mai marele oștirii Domnului a zis lui Iosua: Scoate‐ți încălțămintea din picior, căci locul pe care stai este sfânt. Și Iosua a făcut așa.