Dovada iubirii divine
1 Profeție: cuvântul DOMNULUI către Israel prin Maleahi:

2 „V‑am iubit”, zice DOMNUL.
„Dar voi ziceți: «Cum ne‑ai iubit?»
Nu este Esau frate cu Iacov?”, zice DOMNUL.
„Totuși, pe Iacov l‑am iubit,
3 iar pe Esau l‑am urât,
i‑am prefăcut munții într‑o pustietate
și moștenirea lui am dat‑o șacalilor pustiei .

4 Iar dacă Edomul ar zice: «Deși suntem doborâți,
vom zidi iarăși dărâmăturile!»,
așa vorbește DOMNUL Oștirilor:
«Să zidească ei, căci Eu voi surpa,
și se vor numi ‘Ținutul răutății’ și
‘Poporul pe care S‑a mâniat DOMNUL pe vecie’!»
5 Cu ochii voștri veți vedea și veți zice:
«Mare este DOMNUL dincolo de hotarul lui Israel!»
Critici împotriva celor care nu-L cinstesc pe Dumnezeu
6 Un fiu își cinstește tatăl
și o slugă își cinstește stăpânul.
Dacă Eu vă sunt Tată ,
unde este cinstea care Mi se cuvine?
Dacă Eu sunt Stăpân,
unde este teama de Mine?”, zice DOMNUL Oștirilor.
„Voi, preoților, care Îmi disprețuiți Numele,
voi întrebați : «Cum disprețuim noi Numele Tău?»
7 Prin faptul că aduceți pe altarul Meu bucate spurcate!
Voi întrebați: «Cum Te‑am spurcat?»
Prin faptul că ați zis: «Masa DOMNULUI este de disprețuit!»
8 Când aduceți ca jertfă o vită oarbă,
nu este rău lucrul acesta?
Când aduceți una șchioapă sau beteagă,
nu este rău lucrul acesta?
Ia adu‑o guvernatorului tău!
Te va primi el bine pentru ea,
va ține el seama de ea ?”, zice DOMNUL Oștirilor.
9 „«Și acum, cereți îndurarea lui Dumnezeu,
ca să aibă milă de noi!»
Vă va primi El cu bunăvoință,
când mâinile voastre fac astfel de lucruri?”, zice DOMNUL Oștirilor.
10 „O, de-ați închide porțile
ca să nu aprindeți în van foc pe altarul Meu!
Nu am nicio plăcere de voi”, zice DOMNUL Oștirilor,
„și nu accept ofrande din mâna voastră!
11 De la răsăritul soarelui până la apusul lui,
Numele Meu este mare între neamuri.
În tot locul se arde tămâie în cinstea Numelui Meu
și se aduc ofrande curate,
căci Numele Meu este mare între neamuri”, zice DOMNUL Oștirilor.
12 „Dar voi îl pângăriți când ziceți:
«Masa Domnului este spurcată
și rodul ei este o mâncare de disprețuit.»
13 Voi ziceți: «Ce atâta osteneală?»
și pufniți cu dispreț spre Mine”, zice DOMNUL Oștirilor.
„Voi aduceți animale furate,
șchioape sau bolnave
și le înfățișați ca ofrandă.
Pot Eu să le primesc din mâinile voastre?”, zice DOMNUL.
14 „Blestemat să fie înșelătorul
care are în turmă un berbec juruit,
dar Îi jertfește Domnului o vită beteagă!
Eu sunt un Împărat mare”, zice DOMNUL Oștirilor,
„și Numele Meu este temut printre neamuri.
Nerecunoștința Iui Israel
1 Sarcina Cuvântului Domnului către Israel prin Maleahi. 2 Eu v‐am iubit, zice Domnul; totuși voi ziceți: În ce ne‐ai iubit? Oare nu era Esau fratele lui Iacov? zice Domnul: totuși eu am iubit pe Iacov , 3 dar am urât pe Esau, și am făcut munții săi o pustie și moștenirea sa am dat‐o șacalilor pustiei. 4 Când va zice Edomul: Suntem sfărâmați, dar vom zidi iarăși locurile dărâmate! așa zice Domnul oștirilor: ei vor zidi dar eu voi surpa. Și oamenii‐i vor numi: Ținutul nelegiuirii! și: Poporul împotriva căruia Domnul s‐a mâniat în veac. 5 Și ochii voștri vor vedea și veți zice: Mare este Domnul dincolo de hotarul lui Israel! 6 Fiul cinstește pe tatăl său și slujitorul pe domnul său. Dar dacă eu sunt tată , unde este cinstea mea? Și dacă sunt domn, unde este frica de mine? zice Domnul oștirilor, către voi, preoților, care disprețuiți numele meu. Și ziceți : În ce am disprețuit numele tău? 7 Voi apropiați pâine spurcată pe altarul meu și ziceți: Prin ce te‐am spurcat? Prin aceea că ziceți: Masa Domnului este de disprețuit! 8 Și când aduceți pe cea oarbă ca jertfă, oare nu este rău? Și când aduceți pe cea oloagă și bolnavă, oare nu este rău? Ia du‐o dregătorului tău: va avea el plăcere oare de tine? sau te va primi el? zice Domnul oștirilor. 9 Și acum, vă rog, rugați pe Dumnezeu, ca să se îndure de noi: aceasta s‐a făcut din mâna voastră. Va primi el pe vreunul din voi? zice Domnul oștirilor. 10 Cine este între voi care să închidă ușile? Atunci n‐ați aprinde focul în zadar pe altarul meu! N‐am plăcere de voi, zice Domnul oștirilor, și nici nu voi primi un dar de mâncare din mâna voastră. 11 Căci de la răsăritul soarelui și până la apusul său numele meu va fi mare între neamuri, și în orice loc se va aduce tămâie numelui meu și un dar de mâncare curat. Căci numele meu va fi mare între neamuri, zice Domnul oștirilor. 12 Dar voi îl pângăriți, zicând: Masa Domnului este spurcată, și rodul său, mâncarea sa, de disprețuit! 13 Și mai ziceți: Iată, ce trudă! și ați suflat deasupra, zice Domnul oștirilor, și ați adus ce era luat cu sila, și cea oloagă și cea bolnavă; așa aduceți darul! Și eu să le primesc din mâna voastră? zice Domnul. 14 Dar blestemat fie înșelătorul care are o parte bărbătească în turma sa și juruiește și jertfește Domnului ce este stricat! Căci eu sunt un împărat mare, zice Domnul oștirilor, și numele meu este înfricoșat între neamuri.