Fariseii și tradiția din bătrâni
(Matei 15:1‑20)1 Fariseii și câțiva cărturari veniți din Ierusalim s‑au adunat la Isus. 2 Ei i‑au văzut pe unii dintre ucenicii Lui prânzind cu mâinile necurate, adică nespălate. 3 Însă fariseii și toți iudeii nu mănâncă fără să‑și spele mâinile după rânduială, ținând tradiția din bătrâni. 4 Și, când vin de la piață, nu mănâncă decât după ce s‑au îmbăiat. Și multe altele le‑au primit ei ca să le păzească, precum spălarea paharelor, a urcioarelor, a vaselor de aramă și a paturilor . 5 Iar fariseii și cărturarii L‑au întrebat : „De ce nu trăiesc ucenicii tăi după tradiția din bătrâni, ci prânzesc cu mâinile necurate?” 6 Isus le‑a răspuns: „Bine a profețit Isaia despre voi, fățarnicilor, după cum este scris:
Poporul acesta Mă cinstește cu buzele,
dar inima lor este departe de Mine!
7 În zadar Mi se închină ei,
dând învățături care nu sunt decât porunci omenești.
8 Voi lepădați porunca lui Dumnezeu și țineți tradiția oamenilor, [precum spălarea urcioarelor și a paharelor, și faceți multe alte lucruri ca acestea].” 9 Și le‑a mai zis: „Frumos dați voi la o parte porunca lui Dumnezeu ca să țineți tradiția voastră. 10 Căci Moise a zis: Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta și: Cine blestemă pe tatăl lui sau pe mama lui să fie pedepsit cu moartea. 11 Voi însă ziceți: «Un om îi poate spune tatălui său ori mamei sale: ‘Este korban ’ – adică dăruit lui Dumnezeu – ‘ceea ce îți pot da’»; 12 și nu‑l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl sau mama lui. 13 Ați desființat astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția pe care o transmiteți. Și multe ca acestea mai faceți!”
Ce îl spurcă pe om
14 Și chemând din nou mulțimea la Sine, a zis: „Ascultați‑Mă toți și înțelegeți! 15 Nimic din ce este în afara omului nu poate să‑l facă necurat, intrând în el. Dar ce iese din om, aceea îl face necurat. 16 [Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.]” 17 După ce a lăsat mulțimea și a intrat în casă, ucenicii Lui L‑au întrebat cu privire la pilda aceasta. 18 El le‑a zis: „Și voi sunteți fără pricepere? Nu înțelegeți că nimic din ce intră în om din afară nu‑l poate face necurat? 19 Aceasta pentru că nu intră în inima lui, ci în pântec și apoi iese afară, în hazna” , curățind astfel toate bucatele. 20 El le‑a mai zis: „Ce iese din om, aceea îl face necurat. 21 Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, desfrânările, hoțiile, uciderile, 22 adulterele, lăcomiile, răutățile, înșelăciunea, nerușinarea, invidia , blasfemia, trufia, nechibzuința. 23 Toate aceste rele ies dinăuntru și îl fac pe om necurat.”
Femeia siro‑feniciană
(Matei 15:21‑28)24 Isus a plecat de acolo și S‑a dus în ținutul Tirului [și al Sidonului]. A intrat într‑o casă, dorind să nu știe nimeni că este acolo , dar n‑a putut să rămână ascuns. 25 Ci, îndată, o femeie a cărei fiică avea un duh necurat a auzit despre El și a venit și I‑a căzut la picioare. 26 Femeia aceasta era vorbitoare de limbă greacă, de obârșie siro‑feniciană. Ea L‑a rugat să scoată demonul din fiica ei. 27 Isus i‑a zis: „Lasă mai întâi să se sature copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s‑o arunci la căței!” 28 „Da, Doamne”, I‑a răspuns ea, „dar și cățeii mănâncă sub masă din firimiturile copiilor!” 29 Atunci Isus i‑a zis: „Pentru cuvântul acesta, du‑te; a ieșit demonul din fiica ta.” 30 Când s‑a dus femeia acasă, a găsit copila culcată în pat, iar demonul ieșise din ea.
Vindecarea unui surdomut
31 Isus a părăsit iarăși ținutul Tirului și a venit prin Sidon către Marea Galileei, în ținutul Decapole. 32 I‑au adus un surd care era și gângav și L‑au rugat să‑Și pună mâna peste el. 33 El l‑a luat deoparte din mulțime, apoi Și‑a pus degetele în urechile lui și i‑a atins limba cu scuipatul Său . 34 Și‑a ridicat ochii spre cer, a suspinat și a zis: „Effata” , care înseamnă: „Deschide‑te!” 35 Îndată i s‑au deschis urechile, i s‑a dezlegat limba și vorbea foarte deslușit. 36 Isus le‑a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea mai stăruitor , cu atât Îl vesteau mai mult. 37 Ei erau uimiți peste măsură și ziceau: „Cât de bine le face pe toate! Chiar și pe surzi îi face să audă și pe muți să vorbească!”
Fariseii și datina bătrânilor
1 Și se adună la el fariseii și unii dintre cărturarii veniți de la Ierusalim. 2 Și când au văzut pe unii dintre ucenicii lui că mănâncă pâinile cu mâini necurate, adică nespălate — 3 Căci fariseii și toți iudeii, dacă nu‐și spală mâinile cu îngrijire, nu mănâncă, ținând datina bătrânilor. 4 Și când vin de la târg, dacă nu se îmbăiază, nu mănâncă; și sunt alte multe pe care le‐au primit să le țină: spălările prin afundare a paharelor și ulcioarelor și vaselor de aramă și paturilor. — 5 Și fariseii și cărturarii l‐au întrebat: Pentru ce nu umblă ucenicii tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă pâinea cu mâini necurate? 6 Iar el le‐a zis: Bine a prorocit Isaia despre voi, fățarnicilor, cum este scris: Acest popor mă cinstește cu buzele, dar inima lor este departe de mine; 7 și în zadar mă cinstesc ei învățând ca învățături, porunci de oameni. 8 Voi lăsați porunca lui Dumnezeu și țineți datina oamenilor. 9 Și le‐a zis: Bine mai desființați porunca lui Dumnezeu ca să păstrați datina voastră. 10 Căci Moise a zis: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta; și: Cine vorbește de rău pe tată sau pe mamă să moară negreșit. 11 Iar voi ziceți: Dacă un om va zice tatălui său sau mamei sale: Orice ai fi putut folosi de la mine este Corban , adică dăruit lui Dumnezeu ; 12 nu‐l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl său sau mama sa; 13 desființând Cuvântul lui Dumnezeu prin datina voastră pe care ați dat‐o: și faceți multe de felul acestora.
Ce spurcă pe om
14 Și a chemat la sine iarăși gloata și le‐a zis: Ascultați‐mă toți și înțelegeți, 15 nu este nimic dinafară de om care intrând în el poate să‐l spurce: ci cele ce ies din om sunt cele ce spurcă pe om. 16 Dacă are cineva urechi de auzit să audă. 17 Și când a intrat în casă de la gloată, ucenicii lui l‐au întrebat despre pildă. 18 Și el le zice: Astfel și voi sunteți fără pricepere? Nu înțelegeți că orice intră de afară în om nu poate să‐l spurce, 19 căci nu intră în inima lui ci în pântece și iese afară în hazna; aceasta a zis , curățind toate bucatele? 20 Și a zis: Ce iese din om aceea spurcă pe om. 21 Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gânduri rele, curvii, 22 furturi, omoruri, preacurvii, lăcomii de bani, răutăți, înșelăciuni, desfrânări, un ochi rău, hulă, trufie, nebunia. 23 Toate relele acestea ies dinăuntru și spurcă pe om.
Femeia canaaneancă
24 Și s‐a sculat de acolo și a plecat în hotarele Tirului și Sidonului. Și a intrat intr‐o casă și voia ca nimeni să nu știe. Și n‐a putut să fie ascuns. 25 Ci îndată o femeie, a cărei fată avea un duh necurat, auzind despre el, a venit și a căzut la picioarele lui. 26 Și femeia era o grecoaică, de neam sirofeniciană. Și l‐a rugat să scoată pe dracul din fata ei. 27 Și el i‐a zis: Lasă mai întâi să se sature copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s‐o arunci la căței. 28 Dar ea a răspuns și‐i zice: Da, Doamne, dar și cățeii de sub masă mănâncă din fărâmiturile copiilor. 29 Și i‐a zis: Pentru acest cuvânt du‐te, dracul a ieșit din fiica ta. 30 Și a plecat la casa ei și a aflat copila culcată în pat și dracul ieșit.
Vindecarea unui surdomut
31 Și a ieșit iarăși din hotarele Tirului și a venit prin Sidon la marea Galileei, prin mijlocul hotarelor Decapolei. 32 Și‐i aduc pe un surd și mut și‐l roagă să‐și pună mâna peste el. 33 Și l‐a luat din gloată la o parte și i‐a pus degetele în urechi și a scuipat și i‐a atins limba. 34 Și privind spre cer, a suspinat și‐i zice: Efata; adică, Deschide‐te. 35 Și i s‐au deschis urechile și îndată s‐a dezlegat legătura limbii și vorbea deslușit. 36 Și le‐a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cât le poruncea cu atât mai mult vesteau. 37 Și se mirau peste măsură zicând: Toate le‐a făcut bine și face pe surzi să audă și pe muți să vorbească.