1 Și cuvântul lui Samuel ajungea la tot Israelul.
Israeliții, înfrânți de filisteni
Israel a ieșit înaintea filistenilor, ca să lupte împotriva lor. Și‑a așezat tabăra lângă Eben‑Ezer , iar filistenii își așezaseră tabăra la Afec. 2 Filistenii s‑au așezat în linie de bătaie împotriva lui Israel, și când s-a încins lupta, Israel a fost bătut de filisteni, care au omorât pe câmpul de luptă aproape patru mii de oameni. 3 Poporul s‑a întors în tabără, și bătrânii lui Israel au zis: „De ce a îngăduit DOMNUL să fim bătuți astăzi de filisteni? Haideți să aducem de la Șilo Chivotul Legământului DOMNULUI, ca El să vină în mijlocul nostru și să ne izbăvească din mâna vrăjmașilor noștri!” 4 Poporul a trimis oameni la Șilo, de unde au adus Chivotul Legământului DOMNULUI Oștirilor, care șade între heruvimi . Cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, erau acolo, împreună cu Chivotul Legământului cu Dumnezeu.
5 Când a intrat Chivotul Legământului DOMNULUI în tabără, tot Israelul a scos un strigăt mare, de s‑a cutremurat pământul. 6 Filistenii au auzit vuietul acestui strigăt și au zis: „Ce înseamnă vuietul acestui strigăt mare răsunând din tabăra evreilor?” Și au aflat că sosise chivotul DOMNULUI în tabără. 7 Filistenii s‑au înspăimântat, pentru că ziceau: „A venit Dumnezeu în tabără!” „Vai de noi”, au zis ei, „căci n‑a fost așa ceva până acum! 8 Vai de noi! Cine ne va izbăvi din mâna acestor dumnezei puternici? Aceștia sunt dumnezeii care i‑au lovit pe egipteni cu tot felul de urgii în pustiu. 9 Întăriți‑vă și fiți bărbați, filistenilor, ca nu cumva să le ajungeți robi evreilor, așa cum v‑au fost ei robi vouă! Fiți bărbați și luptați!” 10 Atunci filistenii au luptat și Israel a fost bătut ; și a fugit fiecare la cortul lui. A fost un mare măcel: au căzut treizeci de mii de luptători pedeștri din Israel. 11 Chivotul lui Dumnezeu a fost luat, și cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, au murit.
12 Un beniamit a alergat de pe câmpul de luptă și a ajuns la Șilo în aceeași zi, cu hainele sfâșiate și cu țărână presărată pe cap. 13 Când a ajuns, iată, Eli aștepta așezat pe un scaun lângă drum, căci îi tremura inima pentru chivotul lui Dumnezeu. Omul a intrat în cetate să aducă vestea, și toată cetatea a strigat. 14 Eli a auzit vuietul mulțimii și a zis: „Ce înseamnă vuietul acesta?” Omul s‑a dus în grabă să‑i dea vestea lui Eli. 15 Eli era în vârstă de nouăzeci și opt de ani, avea ochii încețoșați și nu mai putea să vadă. 16 Omul i‑a zis lui Eli: „Vin tocmai de pe câmpul de luptă. De pe câmpul de luptă am fugit astăzi.” Eli a întrebat: „Ce s‑a întâmplat , fiule?” 17 Cel ce aducea vești a răspuns: „Israel a fugit dinaintea filistenilor, și în popor a fost un mare măcel; ba încă și cei doi fii ai tăi, Hofni și Fineas, au murit, iar chivotul lui Dumnezeu a fost luat.”
18 Când a pomenit el de chivotul lui Dumnezeu, Eli a căzut de pe scaun pe spate, lângă poartă, și‑a frânt gâtul și a murit, căci era om bătrân și greu. El fusese judecător în Israel patruzeci de ani. 19 Iar nora sa, nevasta lui Fineas, era însărcinată, aproape să nască. La auzul veștii despre luarea chivotului lui Dumnezeu, despre moartea socrului ei și despre moartea bărbatului ei, s‑a încovoiat și a născut, căci o apucaseră durerile nașterii. 20 Când trăgea să moară, femeile care erau lângă ea i‑au zis: „Nu te teme, căci ai născut un fiu!” Dar ea n‑a răspuns și n‑a luat seama la ce i se spunea . 21 I‑a pus băiatului numele I‑Cabod , zicând: „S‑a dus slava din Israel!” Spunea așa din pricina luării chivotului lui Dumnezeu și din pricina socrului și a bărbatului ei. 22 Ea a zis: „S‑a dus slava din Israel, căci a fost luat chivotul lui Dumnezeu!”