Urarea
1 Pavel, apostol al lui Hristos Isus prin voia lui Dumnezeu, după făgăduința vieții care este în Hristos Isus, 2 către Timotei, copilul meu preaiubit: har, îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Hristos Isus, Domnul nostru!
Recunoștință și încurajare
3 Îi mulțumesc lui Dumnezeu, căruia Îi slujesc cu o conștiință curată, din moși‑strămoși, când te pomenesc neîntrerupt în cererile mele, zi și noapte. 4 Căci îmi amintesc de lacrimile tale și doresc să te văd, ca să mă umplu de bucurie. 5 Îmi aduc aminte de credința ta neprefăcută, care s‑a înfiripat întâi în bunica ta Lois și în mama ta, Eunice, și sunt încredințat că și în tine.
6 De aceea îți aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele. 7 Căci Dumnezeu nu ne‑a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință. 8 Să nu‑ți fie rușine deci de mărturia cu privire la Domnul nostru, nici de mine, care am fost întemnițat pentru El. Ci suferă împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumnezeu.
9 El ne‑a mântuit
și ne‑a făcut o chemare sfântă,
nu după faptele noastre,
ci după hotărârea Lui și după harul
care ne‑a fost dat în Hristos Isus
înainte de veșnicii,
10 dar care a fost descoperit acum
prin arătarea Mântuitorului nostru
Hristos Isus,
care a nimicit moartea
și a adus la lumină viața și neputrezirea
prin Evanghelie.
11 Pentru aceasta am fost pus eu propovăduitor, apostol și învățător [al neamurilor]. 12 Din pricina aceasta sufăr aceste lucruri, dar nu mi‑e rușine, căci știu în cine am crezut și sunt încredințat că El are putere să păzească ce I‑am încredințat până în ziua aceea . 13 Modelul de învățătură sănătoasă pe care l‑ai auzit de la mine ține‑l cu credința și dragostea care sunt în Hristos Isus. 14 Lucrul bun care ți s‑a încredințat păzește‑l prin Duhul Sfânt, care locuiește în noi.
15 Știi că toți cei din Asia m‑au părăsit , printre care și Fighel și Ermoghen. 16 Domnul să‑Și verse îndurarea peste casa lui Onisifor, căci de multe ori mi‑a înviorat sufletul și nu i‑a fost rușine de lanțurile mele! 17 Nu numai atât, dar când a fost în Roma, cu multă stăruință m‑a căutat și m‑a găsit. 18 Domnul să‑i facă parte de îndurarea Lui în ziua aceea! Tu știi foarte bine cât ajutor mi‑a dat el în Efes.