Urarea
1 Prezbiterul către preaiubitul Gaius, pe care‑l iubesc în adevăr.
2 Preaiubitule, îți doresc să ai sănătate și să‑ți meargă bine în toate privințele, așa cum îi merge bine și sufletului tău. 3 M‑am bucurat mult când au venit frații și au mărturisit că ești credincios adevărului și că umbli în adevăr. 4 Mai mare bucurie nu am decât să aud despre copiii mei că umblă în adevăr.
Conlucrare și opoziție
5 Preaiubitule, tu lucrezi cu credincioșie în tot ce faci pentru frați, inclusiv pentru cei străini. 6 Ei au mărturisit despre dragostea ta înaintea bisericii. Dacă te vei îngriji de călătoria lor într‑un chip vrednic de Dumnezeu, bine vei face, 7 căci au plecat de dragul Numelui , fără să primească ceva de la neamuri. 8 Este de datoria noastră să‑i primim bine pe astfel de oameni, ca să lucrăm împreună cu adevărul.
9 Am scris ceva bisericii, dar Diotref, căruia îi place să aibă întâietate între ei, nu vrea să ne primească. 10 De aceea, când voi veni, îi voi aduce aminte de faptele pe care le face, căci ne defăimează cu vorbe rele. Și nu se mulțumește cu atât, ci, pe lângă faptul că el însuși nu‑i primește pe frați , îi și împiedică pe cei ce vor să‑i primească și‑i dă afară din biserică.
11 Preaiubitule, nu lua ca exemplu răul , ci binele! Cine face binele este din Dumnezeu; cine face răul nu L‑a văzut pe Dumnezeu. 12 Despre Dimitrie dau toți – inclusiv adevărul – o bună mărturie; noi de asemenea dăm mărturie, și știi că mărturia noastră este adevărată.
Salutări de final
13 Aș avea multe să‑ți scriu, dar nu vreau să ți le scriu cu cerneală și condei. 14 Nădăjduiesc să te văd cât mai curând, și atunci vom vorbi gură către gură.
15 Pacea să fie cu tine! Prietenii îți trimit salutări. Salută‑i pe prieteni, pe fiecare în parte! [Amin!]