O Saulo sî makhlo le Samuelostar sar thagar.
1 O Samuelo lea e oieguça le zetinosa, thai šordea la po šero le Saulohko. Pala kodea čiumidea les, thai phendea lehkă: „Či makhlea tu o Rai kaste aves o šerobaro Lehkă mandimatahko?
2 Ades, pala so mekăsa ma, arakhăsa dui manuši koa mormînto la Raxelako, ande phuw le Beneaminsoti ando Çelçaxo. On phenena tukă: „Le čiušnea te daddehkă kai gălean te rodes le arakhadi le; thai dikta kă akana teo dadd či mai del pe godi kal čiušnea, ta sî darano anda tumende, thai phenel: „So te kărau anda muŕo šeau?”
3 Dă oçal jeasa mai angle, thai arăsăsa tala o stejari andoa Taboro, kai avesa maladino trine manušendar kai anklen koa Dell, ando Betelo, thai iekh anda lende nigărindoi trin busneoră, aver trin pogăči manŕăhkă, ta aver khă burdufo molleasa.
4 On pušena tu sastimastar, thai dena tu dui manŕă, save lesa le anda lengo vast.
5 Pala kodea, arăsăsa ande Ghibea Rloxim, kai arakhadeol e kătănia le Filisteainendi. Kana šosa tu ande četatea, maladeosa khă kîrdoasa prooročença kai ulen poa učimos andai jertfa, lăutença, fluierença thai kobzença anglal, thai prooročindoi.
6 O Duxo lle Raiehko avela pa tute, prooročisa i tu lença, thai avesa paruglino ande aver manuši.
7 Kana pherdeona tukă le semnea kadala, kăr so arakhăsa kărimahko, kă o Dell sî tusa.
8 Pala kodea te ules angla mande ando Ghilgalo; thai me uleaua i me tute, kaste anau phabarimata dă sa thai jertfe naismaskă.Te ajukrăs ma efta des oče, ji kana arăsaua me tute thai phenaua tukă so te kărăs.”
9 Iekhatar so o Saulo amboldea le zăia kaste xuladeol le Samuelostar, o Dell dea les aver illo, thai sa le sămnuri kadala kărdile ande kodoa des.
10 Kana arăsle ande Ghibea, dikta kă ankăstea lehkă anglal khă kîrdo prooročengo. O Duxo le Devllehko avilo pa leste, thai o prooročisardea ande lengo maškar.
11 Sa kola kai prinjeandesas les mai anglal, dikhline kă prooročilas andekhthan le prooročença, thai phenenas iekh avrăhkă ando poporo: „So kărdilea le šeavesa le Chisehko? Ta i o Saulo sî maškar le prooročea?”
12 Varekon andai Ghibea dea anglal: „Thai kon sî lengo dadd?” Ocal avel e orba: „Ta i o Saulo sî maškar le prooročea?”
13 Kana isprăvisardea prooročimahko, gălo po učimos.
14 O kako le Saulohko phendea le Saulohkă thai lehkă kanditorehkă: „Kai gălean?” O Saul dea les anglal: „Te rodas le čiušnea; ta kana dikhleam kă či arakhas le, găleam koa Samuelo.”
15 O kako le Saulohko phendea pale: „Ta phen mangă so phendea tumengă o Samuelo.”
16 Thai o Saulo dea anglal pehkă kakos: „Phendea mengă kă le čiušnea arakhadile.” Thai či phendea lehkă khanči poa thagarimos pa sao deasas lehkă duma o Samuelo.
O Saulo alosardo thagar anda o çîrdimoslabaxteako.
17 O Samuelo akhardea le poporos angloa Rai ande Miçipa,
18 thai phendea le šeavengă le Israelohkărăngă: „Kadea del duma o Rai, o Dell le Israelohko: „Me ankaladem andoa Ejipto le Israelos, thai skăpisardem tume andoa vast le Ejipteanengo thai andoa vast sa le thgarimatăngo kai mekănas pe pa tumende.
19 Thai ades, tume šuden tumară Devlles, kai skăpisardea tume anda sal jungalimata thai anda sal kăznimata tumară, thai phenen Lehkă: „Tho khă thagar pa amende!” Aven akana angloa Rai, pala le semençii tumară thai palal mii tumară.”
20 O Samuelo pašardea sa le semençii le Israelohkă thai ankăsto koa çîrdimoslabaxteako e semençia le Beneaminosti.
21 Mai pašardea e semençia le Beneaminosti pel familii, thai ankăstea koa Çîrdimoslabaxteako e familia le Matresti. Pala kodea ankăstea koa çîrdimoslabaxteako o Saulo, o šeau le Chisăhko. Rode les, ta či arakhle les.
22 Pušline pale le Raies: „Avilo o manuši kadoa koče?” Thai o Rai phendea: „Dikta kă lo garado maškar le pirea.”
23 Prastaine thai ankaladine les oçal, thai o avilo anglal ando maškar le poporohko. Nakhavelas le saoŕăn ando učimos, katoa dumo opră.
24 O Samuelo phendea sa le poporohkă: „Dikhăn kodoles kai alosardea les o Rai? Nai khonikh ande soa poporo kai te avel sar leste.” Thai soa poporo çîpisardea: „Trail o thagar!”
25 O Samuelo kărdea prinjeando le poporohkă o čečio le thagarimaho, thai ramosardea les ande khă lill, kai thodea les angloa Rai. Pala kodea dea drom sa le poporos, tradindoi le saoŕăn khără.
26 Thai o Saulo gălo khără ande Ghibea, avindoi kha rigasa andal kătane savengo illo mištisardeasas les o Dell.
27 Ta arakhadile i manuši jungale, kai phenenas: „So daštila te kandel ame kadoa?” Thai či dabadikhline les thai či andine lehkă či khă pativ. Ta o Saulo kărdi'lo kă či ašune le.
1 Samuel a luat ulciorașul cu untdelemn și l-a turnat pe capul lui Saul . Apoi l‑a sărutat și a zis: „DOMNUL te‑a uns căpetenie peste moștenirea Lui! 2 Astăzi, după ce vei pleca de la mine, vei întâlni doi oameni lângă mormântul Rahelei, în hotarul lui Beniamin, la Țelțah . Ei îți vor zice: «Măgărițele pe care te‑ai dus să le cauți s‑au găsit și, iată, tatăl tău nu se mai gândește la măgărițe, ci este îngrijorat de voi și zice: ‘Ce să fac pentru fiul meu?’» 3 De acolo vei merge mai departe și vei ajunge la stejarul din Tabor, unde te vor întâmpina trei oameni care se suie la Dumnezeu, în Betel: unul va duce trei iezi, altul – trei turte, iar altul – un burduf cu vin. 4 Te vor întreba de sănătate și‑ți vor da două pâini, iar tu le vei lua din mâna lor. 5 După aceea vei ajunge la Ghibea‑Elohim , unde se află o garnizoană a filistenilor. Când vei intra în cetate, vei întâlni o ceată de profeți coborându‑se de pe înălțime cu lire, tamburine, fluiere și harfe și profețind. 6 Duhul DOMNULUI va pune stăpânire pe tine, vei profeți împreună cu ei și vei fi alt om. 7 Când ți se vor împlini semnele acestea, fă după cum vei găsi de cuviință, căci Dumnezeu este cu tine! 8 Apoi să te cobori înaintea mea la Ghilgal și, iată, eu mă voi coborî la tine ca să aduc arderi‑de‑tot și jertfe‑de‑pace. Să aștepți șapte zile, până voi veni la tine și‑ți voi spune ce ai de făcut!”
9 De îndată ce Saul a întors spatele să plece de la Samuel, Dumnezeu i‑a dat o altă inimă, și toate semnele anunțate s‑au împlinit în aceeași zi. 10 Au ajuns la Ghibea și tocmai atunci i‑a ieșit înainte o ceată de profeți. Duhul lui Dumnezeu a pus stăpânire pe Saul , și el a profețit în mijlocul lor. 11 Când toți cei care îl cunoșteau mai dinainte s‑au uitat și l‑au văzut profețind împreună cu profeții, au început să‑și zică unul altuia: „Ce s‑a întâmplat cu fiul lui Chiș? Oare și Saul este între profeți?” 12 Cineva din partea locului a răspuns: „Și cine este tatăl lor?” De acolo zicala: „Oare și Saul este între profeți?” 13 Când a sfârșit de profețit, s‑a dus pe înălțime.
14 Unchiul lui Saul le‑a zis lui Saul și slujitorului lui: „Unde v‑ați dus?” Saul a răspuns: „Să căutăm măgărițele; dar, când am văzut că nu le găsim, ne‑am dus la Samuel.” 15 Unchiul lui Saul a zis: „Povestește‑mi ce v‑a spus Samuel!” 16 Și Saul i‑a zis unchiului său: „De spus, ne-a spus că s‑au găsit măgărițele.” Dar despre ungerea lui ca rege și despre cuvintele lui Samuel nu i‑a povestit nimic.
Saul este ales rege prin sorți
17 Samuel a chemat poporul înaintea DOMNULUI la Mițpa 18 și le‑a zis fiilor lui Israel: „Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Eu l‑am scos pe Israel din Egipt și v‑am izbăvit din mâna egiptenilor și din mâna tuturor regatelor care vă asupreau. 19 Astăzi însă voi L‑ați lepădat pe Dumnezeul vostru, care v-a izbăvit din toate relele și din toate suferințele voastre, și I‑ați zis: ‘Pune un rege peste noi!’ Iar acum înfățișați‑vă înaintea DOMNULUI, după semințiile și miile voastre!»”
20 Samuel a apropiat toate semințiile lui Israel și a ieșit la sorți seminția lui Beniamin. 21 A apropiat seminția lui Beniamin pe clanuri și a ieșit la sorți clanul lui Matri. Apoi a ieșit la sorți Saul, fiul lui Chiș. L‑au căutat, dar nu l‑au găsit. 22 L‑au întrebat din nou pe DOMNUL: „A venit oare omul acesta aici?” Și DOMNUL a zis: „Iată, se ascunde printre calabalâcuri.” 23 Au alergat și l‑au luat de acolo, și el s‑a înfățișat în mijlocul poporului. Era mai înalt cu un cap decât toți ceilalți din popor. 24 Samuel a zis întregului popor: „Îl vedeți pe cel pe care l‑a ales DOMNUL? Nu este nimeni ca el în tot poporul!” Și tot poporul a strigat: „Trăiască regele!”
25 Samuel a spus întregului popor drepturile regelui și le‑a scris într‑o carte, pe care a pus‑o înaintea DOMNULUI. Apoi Samuel a dat drumul întregului popor, trimițând pe fiecare acasă. 26 Și Saul s‑a dus acasă, în Ghibea, însoțit de aceia dintre războinici a căror inimă o mișcase Dumnezeu. 27 Însă niște oameni de nimic s‑au găsit să zică: „În ce fel ne va izbăvi acesta?” Și l‑au disprețuit și nu i‑au adus niciun dar. Dar Saul s‑a făcut că nu‑i aude.