O satearimos le šukăhko dă 38 bărši.
1 Pala kodea sas khă prazniko le Iudeiengo; thai o Isus ankăsto ando Ierusalimo.
2 Ando Ierusalimo, paša o Udar le Bakreango, sas khă naiarimahkopai, kai bušolas evreisko Betesda, kai sî les panji riga.
3 Ande le riga kadala pašleonas khă butimos nasfalengo, koŕă, lang, šukă, kai ajukărănas o mištimos le paiehko.
4 Anda kă ăkh înjero le Raiehko ulelas, kana thai kana ando naiarimahkopai, thai biujarălas o pai. Thai kukoa anglal, kai ulelas ande leste, pala o tulburimos le paiehko, kărdeolas sastevesto, orsavo nasfalimos te avino les.
5 Oče sas khă manuši nasfalo dă treanda thai oxto bărši.
6 O Isus, kana dikhlea les pašlindoi, thai, anda kă jeanelas kă sî nasfalo dă but čiro, phendea lehkă: „Kames te kărdeos sastevesto?”
7 „Raia”, dea Les anglal o nasfalo, „nai ma khonikh te šol ma ando naiarimaskopai kana biujol o pai; thai, ji kana te jeau me, ulel aver angla mande.
8 „Ušti”, phendea lehkă o Isus, „vazde teo pato thai phir.”
9 Andakhdata o manuši kodoa kărdi'lo sastevesto, lea pehko pato, thai phirălas. O des kodoa sas khă des Savatohko.
10 Le Iudeia phenenas kukolehkă so sas sasteardo: „Sî o des le Savatohko; nai tukă meklino te vazdes teo pato.”
11 O dea le anglal: „Kukoa kai kărdea ma sastevesto, phendea mangă: „Vazde teo pato, thai phir.”
12 On pušle les: „Kon sî o manuši kodoa, kai phendea tukă: „Vazde teo pato, thai phir?”
13 Ta kukoa sasterado či jeanelas kon sî: kă o Isus kărdi'lo sas bidikhlo andoa norodo kai sas ando than kodoa.
14 Pala kodea, o Isus arakhlea les ando Templo, thai phendea lehkă: „Dikta kă kărdilean sastevesto; dă akanara te na mai bezexarăs, kaste na kărdeol pe tukă vareso mai nasul.”
15 O manuši kodoa gălo, thai phendea le Iudeiengă kă o Isus sî Kodoa kai kărdea les sastevesto.
16 Anda kadea doši, le Iudeia line te phirăn pala o Isus, thai rodenas te mudarăn Les, anda kă kărălas kadala butea ando des le Savatohko.
E buti le Šeavesti.
17 Ta o Isus dea le anglal: „Muŕo Dadd kărăl buti ji akana; thai Me sakadea butearau.”
18 Orta anda kodea rodenas i mai but le Iudeia te mudarăn Les, na numai anda kă pîtărălas o des le Savatohko, ta i anda kă phenelas kă o Dell sî Lehko Dadd, thai kărdeolas kadeadar orta sar o Dell.
19 O Isus lea pale o divano, thai phendea lengă: „Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă, o Šeau našti kărăl khanči Pestar; O či kărăl numai so dikhăl ka Pehko Dadd kărindoi; thai sa so kărăl o Dadd, kărăl i o Šeau sakadea.
20 Kă o Dadd kamel le Šaves, thai sîkavel Lehkă sa so kărăl; thai sîkavela Lehkă butea mai bară sar kadala, ta tume te mirintume.
21 Čeačimasa, pala sar o Dadd ušteavel ăl mullen, thai del le čivava, sa kadea i o Šeau del čivava kas kamel.
22 O Dadd čina či krisînil khanikas ta sa e kris dea la le Šeavehkă,
23 anda ka sa te denpativ le Šeaves sar denpativ le Daddes. Kon či delpativ le Šeaves či delpativ le Daddes, kai tradea Les,
24 Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă kon ašunel le divanuri Mîŕă, thai pateal ande Kukoa kai tradea Ma, sî les čivava vešniko, thai či avel kai kris, ta nakhlo andoa mullimos kai čivava.
25 Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă avel o čeaso, thai akana i avilo, kana le mulle ašunena o mui le Šeavehko le Devllehko, thai kukola kai ašunena Les, uštena.
26 Kă, palasar o Dadd sî les e čivava ande Peste, sa kadea dea le Šaves te avel les e čivava ande Peste.
27 Thai dea Les zor te krisînil, anda kă sî o Šeau le manušehko.
28 Na mirin tume la buteatar kadalatar; anda kă avel o čeaso kana sa kukola andal mormînturi ašunena Lehko mui,
29 thai anklena avri anda lende. Kola kai kărdine o mištimo, uštena andai čivava; ta kukola kai kărdine nasul, uštena anda e kris.
30 Me našti kărau Mandar khanči: krisîni pala sar ašunau; thai e Kris Mîŕî sî čeači, anda kă či rodau te kărau o kamimos Muŕo, ta o kamimos le Daddehko, kai tradea Ma.
O phendimos le Daddehko thai le Ioanohko.
31 Kana Me phenau pa Mande korkoŕo, o phendimos Muŕo nai čeačio.
32 Sî iekh Aver, kai phenel pa Mande; thai jeanau kă o phendimos, kai kărăl Les o pa Mande, sî čeačio.
33 Tume tradean koa Ioan, thai o phendea andoa čeačimos.
34 Na kă o phendimos, kai primi les Me, avel kata khă manuši; ta phenau le butea kadala kaste aven skăpime.
35 O Ioan sas e lumina, kai sî astardi thai străfeal, thai tume kamblaean te vesălin tume vareso čiro kai lumina lesti.
36 Ta Man sî ma khă phendimos mai baro sar le Ioanohko; kă le butea, kai dea Mangă le Muŕo Dadd te kărau le, orta le butea kadala, kai Me kărau le, phenen pa Mande kă o Dadd tradea Ma.
37 Thai o Dadd kai tradea Ma, phendea o korkoŕo pa Mande. Tume či ašundean čiăkhdata Lehko mui, či dikhlean Lehko tipo;
38 thai o Divano Lehko či ašel ande tumende, anda kă či patean ande Kukoa, kai tradea Les O.
39 Roden o LillleDevllehko, anda kă dinen kă ande leste sî tume e čivava e vešniko, ta orta on phenen pa Mande.
40 Thai kamen te aven Mande, kaste avel tume čivava!
41 Me či phirau pala e slava kai avel katal manuši.
42 Ta Me jeanau kă nai ande tumende Kamblimos le Devllehko.
43 Me avilem ando anau Mîŕă Daddehko, thai či primisardean Ma; te avela iekh aver, ande pehko anau, kodoles primina les.
44 Sar dašti patean tume, kai phirăn pala e slava, kai den tumengăla iekh avrăngă, thai či roden e slava kai avel katoa korkoŕo Dell?
45 Te na patean kă došaraua tume angloa Dadd; sî kon te došarăl tume: o Moise ande savo thodean tumaro pateaimos.
46 Kă, kana pateana ando Moise, pateana i ande Mande, anda kă o ramosardea pa Mande.
47 Ta kana či patean kodola ramome lestar, sar pateana ande Mîŕă divanuri?”
Vindecarea paraliticului de treizeci și opt de ani
1 După aceea , era o sărbătoare a iudeilor; și Isus S‑a suit la Ierusalim. 2 În Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare , numită în evreiește Betesda , care are cinci pridvoare. 3 În pridvoarele acestea, zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, [care așteptau mișcarea apei. 4 Căci un înger al Domnului se cobora, din când în când, în scăldătoare și tulbura apa. Și cel dintâi care se cobora după tulburarea apei se făcea sănătos, orice boală ar fi avut.] 5 Era acolo un om bolnav de treizeci și opt de ani. 6 Isus, când l‑a văzut zăcând și fiindcă știa că este bolnav de multă vreme, i‑a zis: „Vrei să te faci sănătos?” 7 Bolnavul i‑a răspuns: „Doamne, n‑am pe nimeni să mă arunce în scăldătoare când se tulbură apa și, până să mă duc eu, se coboară altul înaintea mea.” 8 „Scoală‑te ” , i‑a zis Isus, „ridică‑ți patul și umblă!” 9 Îndată omul s‑a făcut sănătos, și‑a ridicat patul și umbla.
Dar ziua aceea era o zi de sabat. 10 Iudeii îi ziceau deci celui ce fusese vindecat: „Este sabat; nu‑ți este îngăduit să‑ți ridici patul.” 11 El le‑a răspuns: „Cel ce m‑a făcut sănătos mi‑a zis: «Ridică‑ți patul și umblă!» ” 12 Ei l‑au întrebat: „Cine este omul acela care ți‑a zis: «Ridică[‑ți patul] și umblă» ?” 13 Dar cel vindecat nu știa cine este, căci Isus ieșise din mulțimea care era în locul acela. 14 După aceea, Isus l‑a găsit în Templu și i‑a zis: „Iată că te‑ai făcut sănătos; de acum să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întâmple ceva mai rău.” 15 Omul acela s‑a dus și le‑a spus iudeilor că Isus era cel care îl făcuse sănătos. 16 De aceea Îl urmăreau iudeii pe Isus [și căutau să‑L omoare]: fiindcă făcea acestea în sabat. 17 Dar Isus le‑a răspuns: „Tatăl Meu lucrează până acum, și Eu de asemenea lucrez.” 18 Tocmai de aceea căutau și mai mult iudeii să‑L omoare, nu numai fiindcă dezlega sabatul, ci și pentru că spunea că Dumnezeu este Tatăl Său și Se făcea pe Sine egal cu Dumnezeu.
Autoritatea Fiului
19 Isus a luat cuvântul și le‑a zis: „Adevărat, adevărat vă spun: Fiul nu poate face nimic de la Sine, în afară de ceea ce Îl vede pe Tatăl făcând; tot ce face Tatăl, face și Fiul întocmai. 20 Căci Tatăl Îl iubește pe Fiul și‑I arată tot ce face; și‑I va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca voi să vă minunați. 21 Căci, după cum Tatăl învie morții și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață cui vrea. 22 Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat‑o Fiului, 23 pentru ca toți să‑L cinstească pe Fiul cum Îl cinstesc pe Tatăl. Cine nu‑L cinstește pe Fiul nu‑L cinstește pe Tatăl, care L‑a trimis.
24 Adevărat, adevărat vă spun: cine ascultă cuvântul Meu și crede în Cel ce M‑a trimis are viața veșnică și nu ajunge sub osândă, ci a trecut din moarte la viață. 25 Adevărat, adevărat vă spun: vine ceasul, și acum a și venit, când cei morți vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, și cei ce‑l vor asculta vor învia. 26 Căci, după cum Tatăl are viața în Sine Însuși, tot așa I‑a dat și Fiului să aibă viața în Sine Însuși. 27 Și I‑a dat autoritate să judece, întrucât este Fiul Omului. 28 Nu vă mirați de lucrul acesta, pentru că vine ceasul când toți cei din morminte vor auzi glasul Lui 29 și vor ieși afară din ele: cei ce au făcut binele vor învia pentru viață, iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.
30 Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi: judec după cum aud; și judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut voia Mea, ci voia [Tatălui], care M‑a trimis.
Mărturia Tatălui și a lui Ioan
31 Dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, mărturia Mea nu este adevărată. 32 Este un Altul care mărturisește despre Mine; și știu că mărturia pe care o dă El despre Mine este adevărată. 33 Voi ați trimis la Ioan, și el a mărturisit pentru adevăr. 34 Nu că Eu am nevoie de mărturia unui om , ci spun acestea ca să fiți mântuiți. 35 Ioan era făclia ce arde și luminează, iar voi ați vrut să vă veseliți o vreme la lumina lui.
36 Eu însă am o mărturie mai mare decât a lui Ioan, căci lucrările pe care Mi le‑a dat Tatăl să le împlinesc, tocmai lucrările acestea pe care le fac mărturisesc despre Mine că Tatăl M‑a trimis. 37 Și Tatăl, care M‑a trimis, a mărturisit El Însuși despre Mine. Voi nu I‑ați auzit niciodată glasul și nici nu I‑ați văzut chipul, 38 și Cuvântul Lui nu rămâne în voi, pentru că nu credeți în Cel pe care L‑a trimis El. 39 Voi cercetați Scripturile pentru că socotiți că în ele aveți viața veșnică, și tocmai ele mărturisesc despre Mine! 40 Și nu vreți să veniți la Mine, ca să aveți viață.
41 Eu nu primesc o slavă care vine de la oameni. 42 Dar știu că n‑aveți dragoste de Dumnezeu în voi. 43 Eu am venit în Numele Tatălui Meu, și nu Mă primiți; dacă ar veni un altul, în numele lui însuși, pe acela l‑ați primi. 44 Cum ați putea crede voi, care primiți slava pe care v‑o dați unii altora și nu căutați slava care vine de la singurul Dumnezeu?
45 Să nu credeți că Eu vă voi învinui înaintea Tatălui; cel care vă învinuiește este Moise, în care v‑ați pus nădejdea. 46 Căci, dacă l‑ați crede pe Moise, ați crede și în Mine, pentru că el a scris despre Mine. 47 Dar, dacă nu credeți cele scrise de el, cum veți crede cuvintele Mele?”